678 matches
-
464 din 08 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului E pustiu lăcașul inimii mele și mușcături de șarpe simt în coastele sufletului. * Mă cuprinde veninul... Și gemete surde se alătură alor mele - pedeapsa neîncrederii în mântuire, și ele... * De la o vreme, meșteresc în gând un șarpe de aramă, la care privind, să scap de otravă ... * Degeaba, eu nu sunt alesul, nu mă trag din Moise, deși-i moștenesc eresul. Degeaba, mor, mor cu încetul, eu neavând profetul. * Și totuși, (sărmanul!) încă mai
ŞARPELE DE ARAMĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 464 din 08 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Sarpele_de_arama_meditatii_pascale_gheorghe_parlea_1333895989.html [Corola-blog/BlogPost/340674_a_342003]
-
pe buze mi-ai pus ridicând din sprâncene sfios: - Să căutăm un altul, acesta ascultă pe înger... Cu capul în jos, nu auzi cum se roagă? GRĂDINARUL ...și l-a-ntrebat Izvana, regina grădinii din ''a fost niciodată'', pe grădinarul ei drag, meșterind frumuseți, ce-ar cere, în schimb pentru plată? - Pentru fiecare poem pe care grădinii tale-l întrup îți cer de pe buzele tale o umbră de floare să rup. Crezi c-o fi mult pentru preț? RECVIEM PENTRU PESCĂRUȘUL NOSTRU Îți
VERSURI DE IUNI de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 by http://confluente.ro/Dumitru_ichim_1401674122.html [Corola-blog/BlogPost/361072_a_362401]
-
Zidu-ți cu Plâns, Iar prin biserici?! Doar igrasie, scorojeli și păianjeni și larmă ai strâns! Tu nu vei renaște de mână de om ; nu-ți vor da strălucire artiști iconari, Nici împărații nu te-or înălța, oștiri fără număr, ori meșteri zidari... Prin minune divină vei fi rezidit, oraș ce o vreme, ai fost lepădat, Ieșua-ți ridică ocara ; nu te mai semeți, recunoaște c-ai cerut să fii blestemat Mai vine o dată la tine Mesia, călare, înconjorat de gărzi îngerești ; Ai
POEMELE UNUI PELERIN VISĂTOR LA ZIDUL PLÂNGERII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 by http://confluente.ro/Poemele_unui_pelerin_visator_la_zidul_plangerii.html [Corola-blog/BlogPost/348986_a_350315]
-
halterofil sau boxer, ori că trage toată ziua de fiare. Poate tocmai acesta a fost punctul său forte de a o cuceri pe Irina. Era lat în spate și mușchii pieptului tresăreau mereu când își mișca brațele pe lângă corp sau meșterea câte ceva. Femeile din fabrică îl poreclise Mușchiulosul după fizicul său demn de luat în seamă. Cei doi tineri au devenit iubiți dar nu știa nimeni despre aventura lor. Au știut să fie discreți și să nu se afișeze în public
EXCURSIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Excursia.html [Corola-blog/BlogPost/360837_a_362166]
-
răul. Mai mult, din dragoste părintească, trecea cu vederea unele năzbâtii, pentru care ar fi trebuit să-l chelfănească, dar care, totuși, dădeau bine la un CV de „bărbat puternic”. Așa se întâmpla când Ștefan împreună cu ceata sa fura cai, meșterea arme de foc sau „demonta” cartușe. Valentin Baștovoi s-a înțeles perfect cu fiul Ștefan. Dar asta doar până în momentul când între ei a intervenit Dumnezeu. Într-o bună zi, când familia Baștovoi era preocupată până peste cap de nunta
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_parintele_ieromonah_savatie_bastovoi_p_i_.html [Corola-blog/BlogPost/355417_a_356746]
-
la Arghezi, în domeniul literaturii, la Brâncuși în cel al sculpturii.. La cât au transpirat la propriu și la figurat pentru desăvârșirea creațiilor. Și câte aripi și-au frânt, cât zbor truditor au parcurs în cariera lor de visători și meșteri artiști... Ai vreo rețetă, vreun secret al creației? A.M.G.: Și eu am reușit și continui să “zbor” de la o treaptă la alta prin multă muncă, prin renunțări la aproape tot ceea ce copilăria îmi oferea și, nu în ultimul rând
INTERVIU CU POETA ANA MARIA GÎBU, ZIARUL NAŢIUNEA de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 837 din 16 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Romeo_tarhon_interviu_cu_poe_ana_maria_gibu_1366115597.html [Corola-blog/BlogPost/345899_a_347228]
-
Și-n fiecare paranteză Veghează-acunsă o balanță. Argint și aur în retortă, Căruțe cu țigani, pe rând, Prin noaptea lumii trec cântând Cu Ursa mare în escortă. Imperiul meu de alchimie Supus la creșteri și descreșteri; Un filigran cu care meșteri Dau zor într-o tipografie. Referință Bibliografică: Filigran / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 630, Anul II, 21 septembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
FILIGRAN de ION UNTARU în ediţia nr. 630 din 21 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Filigran_ion_untaru_1348285941.html [Corola-blog/BlogPost/344457_a_345786]
-
noțiunea de respect pentru munca sa și a celor din jur. Nu există perioade în care să predomine acumularea cunoștințelor (tocirea lecțiilor pe dinafară). Cunoștințele sunt acumulate zi de zi, minut de minut indiferent dacă citește, scrie, mătură, recită sau meșterește jucărioara care dese ori poate fi o activitate serioasă. Un principiu de bază al educației materne este povestirea. Poveștile îngânate de mamă în timpul suptului apoi sistematizarea lor în povești cu eroi, inițial feți frumoși și ilene cosânziene apoi eroi reali
EDUCAŢIE VERSUS INIŢIATIVĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1730 din 26 septembrie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1443277123.html [Corola-blog/BlogPost/378208_a_379537]
-
venit și noi odată, la mulți ani cu sănătate...” Cu teama și crisparea care domnea, un început de destindere începuse să apară pe fețele ascultătorilor. Se trezeau amintiri dragi dintr-o viață îngropată dar nu uitată. Titi („mama Titi”), care meșterea ceva în umbra patului, ne zice deodată „dar la mine nu veniți?” Noi atâta așteptam. Chiar ni se ridicase tonul la fraza „Domnul Sfânt să ne ajute, la covrigi și la nuci multe”. De sub basmaua lui Titi apar niște covrigi
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1419432375.html [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
Toate Articolele Autorului FUGA DIN OLIMP.BALADĂ Pe-un colț de deal trudea Sisif și-și tot zicea: „Munca înnobilează pe om!” și apoi cu frică: „dar ce-i mult strică...” Și-Atlas trudea și el la fel Și Hefaistos meșterea O lesă și un sfredel: „Să vezi ce leg cățelul pământului și găuresc eu casa vântului de-mi stinge focul din cuptor.” Numai Apollo singur Cu-o liră sub un nuc Se gândea la poezie numărând anii cum se duc
FUGA DIN OLIMP.BALADĂ de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 by http://confluente.ro/ioan_adrian_trifan_1431846257.html [Corola-blog/BlogPost/344084_a_345413]
-
pe vremurile copilăriei. Acareturile par niște necropole cucuteniene. Doar pe ici-colo li se zărește câte un fragment din coama acoperișului. Cum-necum, reușesc a-mi croi un tranșeu, cu ocolișuri convenabile, până la cotețul păsărilor. Șopronului alăturat cotețului, coana Iarnă i-a meșterit ușă albă și pufoasă. Abia ce am îndepărtat două lopeți de omăt din alcătuirea așa-zisei uși de ocazie, că o găină captivă în acea încăpere îmi sare în față, împroșcându-mă cu pulberea rece a cerului. Mi-am astâmpărat
GHEORGHE PÂRLEA by http://confluente.ro/articole/gheorghe_p%C3%A2rlea/canal [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
pe vremurile copilăriei. Acareturile par niște necropole cucuteniene. Doar pe ici-colo li se zărește câte un fragment din coama acoperișului. Cum-necum, reușesc a-mi croi un tranșeu, cu ocolișuri convenabile, până la cotețul păsărilor. Șopronului alăturat cotețului, coana Iarnă i-a meșterit ușă albă și pufoasă. Abia ce am îndepărtat două lopeți de omăt din alcătuirea așa-zisei uși de ocazie, că o găină captivă în acea încăpere îmi sare în față, împroșcându-mă cu pulberea rece a cerului. Mi-am astâmpărat
GHEORGHE PÂRLEA by http://confluente.ro/articole/gheorghe_p%C3%A2rlea/canal [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
o întâmplare și mai rară. * Înțeleptul tolerează proștii. El le înțelege neputința. Mai degrabă se miră de poticnirile deștepților. Înțeleptul nu folosește unități standard de lucru. Altfel ar fi doar... deștept. (sau: Deșteptul poartă mereu “cheile” asupra lui. Înțeleptul le meșterește pe loc.) Dacă lumea ar fi condusă de înțelepți, n-ar fi prea mare șomajul în rândul deștepților. Cei din urmă ar popula repede birourile din preajma primilor. Citește mai mult Motto: Înțelepciunea este baza oricărei virtuți.Jean-Jacques Rousseau***Deșteptăciunea ține
GHEORGHE PÂRLEA by http://confluente.ro/articole/gheorghe_p%C3%A2rlea/canal [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
o întâmplare și mai rară.Înțeleptul tolerează proștii. El le înțelege neputința. Mai degrabă se miră de poticnirile deștepților.Înțeleptul nu folosește unități standard de lucru. Altfel ar fi doar... deștept. (sau: Deșteptul poartă mereu “cheile” asupra lui. Înțeleptul le meșterește pe loc.) Dacă lumea ar fi condusă de înțelepți, n-ar fi prea mare șomajul în rândul deștepților. Cei din urmă ar popula repede birourile din preajma primilor.... XX. CASTANUL DE LA POARTA ÎNVĂȚĂTORULUI, de Gheorghe Pârlea , publicat în Ediția nr. 2150
GHEORGHE PÂRLEA by http://confluente.ro/articole/gheorghe_p%C3%A2rlea/canal [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
la Arghezi, în domeniul literaturii, la Brâncuși în cel al sculpturii.. La cât au transpirat la propriu și la figurat pentru desăvârșirea creațiilor. Și câte aripi și-au frânt, cât zbor truditor au parcurs în cariera lor de visători și meșteri artiști... Ai vreo rețetă, vreun secret al creației? A.M.G.: Și eu am reușit și continui să “zbor” de la o treaptă la alta prin multă muncă, prin renunțări la aproape tot ceea ce copilăria îmi oferea și, nu în ultimul rând
ELEVA ANA MARIA GÎBU DESPRE POETA ANA MARIA GÎBU... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 803 din 13 martie 2013 by http://confluente.ro/Eleva_ana_maria_gibu_despre_p_romeo_tarhon_1363174726.html [Corola-blog/BlogPost/342274_a_343603]
-
un lemn moale pregătea chișița, unealta cu care se încodeiază ouăle. Învăța-se de la mama ei această tehnică veche de încondeiere. În vârful chișiței lega cu o sfoară subtire firele din păr de porc ațezate într-un orificiu de tablă meșterit cu grijă dintr-o conservă, această tablă era preferata ei, putea să o taie ușor cu o foarfecă de grădină cu care curăța primăvara via. Odată ce chișița era gata, ceara era așezată pe plita încinsă iar când ceara era topită
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL V de ANA PODARU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ana_podaru_1493136053.html [Corola-blog/BlogPost/374008_a_375337]
-
acestora. E și mai noapte știu, nu îndrăznesc să se facă auzite șoapte, dar de nu fac injecția lui Titel în astă zi nu s-o mai milí de mine să mă mai primească în regesc loc, la Pietrari, unde meșteri făurari potcoviră lycorna. mă hrănii și astăzi, zice olteanul, mă hrăniși Doamne cu binele lumii. un strop de ploaie? să cadă, să răsară grădina Domnului aproape de finele zilelor omului de pe lumea asta. aceasta-i răsplata hranei locului. fermecata, preafericita... FLACĂRA
DESLUŞIRI (POEME) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/adina_dumitrescu_1483884343.html [Corola-blog/BlogPost/373971_a_375300]
-
totul. Pescarii trăiau de pe urma ei. Vindeau peștele în alte cartiere mai depărtate, sau străinilor care veneau anume să cumpere pește, icre, raci. În familiile de pescari, principala joacă a copiilor, implica Dunărea. Ei învățau de mici să împletească plase, să meșterească unelte de pescuit, setci, undițe, ciorpac, să tragă la rame, să meargă cu barca la pescuit, să adune peștele, să-l curețe, să-l săreze, apoi să-l gătească iar ce prisosea, să-l vândă. Dunărea are un miros al
CU ŞI FĂRĂ TIMP DESPRE DUNĂRE. FRAGMENT DIN CARTEA: PRIVIND ÎNAPOI CU SPERANŢĂ by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_1404629095.html [Corola-blog/BlogPost/343661_a_344990]
-
am venit de hac, tehnologie! Crăciunul înseamnă bucurie, daruri, tra-di-ți-e! De apreciat totuși bootcampul spiridușilor și faptul că pot împacheta orice, chiar și un urs polar! Cu toate că nu mai sunt copil, vreau să-mi imaginez încă grămada de spiriduși ce meșteresc jucării liniștiți într-o cabană, în timp ce Moș Crăciun doarme sau citește scrisori și Doamna Crăciun croșetează căciuli și șosete verde cu roșu, nu un turn de control și mașinării care stabilesc cine a fost cuminte și cine nu. Măcar ni
Tradiţia vs Tehnologia by http://www.zilesinopti.ro/articole/1364/traditia-vs-tehnologia [Corola-blog/BlogPost/97017_a_98309]
-
sărută cu dragoste. Dar este subliniată și generozitatea și bucuria de a dărui o jucărie din cele ce-i prisosesc, și vecinului Ilie care nu are nici una. Descurcăreț, inventiv și șugubăț, eroul nostru de poveste, merge la pescuit și-și meșterește singur undița dintr-un băț, de care leagă un fir. Dar, în mod cu totul neașteptat, acolo, pe lacul azuriu, copilul găsește timp să scoată o hârtiuță și un creion și să înseileze o poezie. Astfel îmbină el bucuria creației
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/De_a_ascunselea_n_poveste_cronica_la_cezarina_adamescu_1352814169.html [Corola-blog/BlogPost/351304_a_352633]
-
Izei cu farmecele sale pitorești sau spre Sighetul Marmației unde se găsește unul dintre cele mai importante muzee de etnografie și folclor, mărturie a tradițiilor, obiceiurilor și datinilor strămoșești. Ținutul Maramureșului este vestit prin porțile înalte specifice zonei pe care meșterii sculptori în lemn le modelează cu diferite motive tradiționale. Acești meșteri populari au un talent și o răbdare de fier ca să redea cu dalta și ciocanul propriile lor sentimente, crezul lor exprimat în motive florale sau cel mai des întâlnit
ALTARUL SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maramuresul_altarul_spiritu_ion_nalbitoru_1378061932.html [Corola-blog/BlogPost/340547_a_341876]
-
Vinului, le zice tuturor curioșilor să afle de ce tocmai acolo a-nchiriat o căsuță a unei cunoștințe din București. Gustul băuturii fără exces l-a făcut harnic-harnic. A fasonat căsuța, îngrijește prunii sădiți personal de când s-a așezat locului, a meșterit la un umbrar dărăpănat, ridicându-l în rang de chioșc sub care să poată degusta câte ceva cu cine se nimerește. Singur, nu-i priește, Doamne ferește! De-acolo vine la oficiul poștal deținător să-și ia pensia lunar. Singurul rămas în
LA O BĂUTĂ de ANGELA DINA în ediţia nr. 1955 din 08 mai 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1462688980.html [Corola-blog/BlogPost/382622_a_383951]
-
li se aplece, o tratau pentru început cu țuiculița cea gălbuie scoasă de Duluman cam cu greu, dar ce să faci când ai musafiri atât de prețioși la masă!? Că, fie vorba între noi, nu se găsesc pe toate drumurile meșteri dăruiți cu harul fântânăritului! Dar să vezi minune! Când mergeau treburile mai bine, în sensul că se vorbea deja de apa cea bună și rece a fântânii, menită să devină vestită spre gloria familiei Duluman, poarta sări din țâțâni și
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420477231.html [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
în a suta parte a prunei, ori în parte mai mare din strugure! Deasupra a toate acestea e ruga și credința primordial ortodoxă și catolică. Bisericile cele zidite cu zelul ultimelor două decenii și jumătate, fără grija păstrării simplității bijuteriilor meșterite după tradiția populară din prima jumătate a secolului al XIV-lea, îmbinată cu stilul bizantin, sunt mari cât dealul, una mai exagerată ca alta, cu turlă lângă turlă, asemănătoare minaretelor de moschee, geamuri termopane, (o ultimă adaptare nefastă în zidirea
MARIA PLOAE. ARTISTĂ REVENDICATĂ ÎN IUBIRE... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2122 din 22 octombrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1477124597.html [Corola-blog/BlogPost/354549_a_355878]
-
scaune în camera cea mai mare, un birou cu un scaun, un pat de o persoană și alt dulap în camera mai mică, iar în holul pătrat din care se intra în bucătărie, două scaune cu spătar și un cuier meșterit pe o scândură lată în formă de vâslă. Mirosea a pește. Probabil că Robinson tocmai își luase cina. Mona nu suporta peștele. Intui că acest lucru îi va crea ceva probleme. Își urmă soțul în bucătăria spațioasă, mobilată cu o
OMUL DE PE ALT TĂRÂM (II) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1421914956.html [Corola-blog/BlogPost/350143_a_351472]