112 matches
-
Strigând către Postelnicu.). Să fie strânși cu toți la care! Că Măria-Sa poruncii Să fim prezenți cu toții, că va vorovi! Scena 3. ( Zeci de meșteri lucreză la turnarea temeliei mănăstirii. Se transportă blocuri de piatră pe tărgi de lemn.Meșterii după ce au privit pe furiș la scena primirii lui Baatur Djahar vorbesc despre dispariția Coziei din sat.Eveniment petrecut cu câteva zile în urmă.). MEȘTERUL NICULAI Scripcă ai auzit? Cozia a fugit! MEȘTERUL SCRIPCĂ Niculai, bătrânii ei spun Că
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
nu prea au dat rezultatele scontate, fiindcă aceste asociații nu aveau dotări ca; unelte de pescuit specifice și frigidere pentru conservarea peștelui. La pescuit se foloseau același setci împletite din ață simplă și bărcile din lemn construite în sat de meșterii locali. Neamul Cârpenilor a rămas renumit totuși ca urmași ai lui Tănase CÂRPEAN. Dar au apărut și tineri dornici de afirmare care au rămas fideli meseriei de pescar până la sfârșitul vieții. Exemple pot fi; Alexe CÂRPEAN, Ion MARTINOVICI, zis Moșu
PESCARII DIN CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 869 din 18 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354901_a_356230]
-
pridvoare din câte se află în prezent la bisericile noastre de tradiție arhitectonică brâncovenească și neoromânească. Ansamblul și detaliile acestui pridvor au fost minuțios gândite de Arhitectul Dorel Cordoș din Sighetul Marmației și riguros executate în piatră de Viștea, de meșterii și ucenicii cu care lucrează, împlinind astfel, și ei, o exigență estetică majoră a stilului brâncovenesc, respectiv neoromânesc, în construcțiile bisericești monumentale ... Spațiul sacru al exonartexului de la Lainici sculptat în minunata piatră de la Viștea, adăpostește una dintre capodoperele picturii românești
PROF. UNIV. DR. MIHAIL DIACONESCU – LAINICI – CAPODOPERĂ A ARTEI ROMÂNEŞTI ŞI EUROPENE, EDITURA „EVANGHELISMOS”, BUCUREŞTI, 2011 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359870_a_361199]
-
forme mai mici, care sunt printate 3D din anumite materiale. Noi, arhitecții, ne lovim adesea de lipsa meșteșugarilor. Descoperi că, dacă vrei să îți faci o casă sau dacă vrei să refaci o decorație la o casă veche, nu există meșterii care să facă asta sau, dacă există, sunt unul-doi, evident foarte scumpi. Imprimantele 3D ar putea fi o soluție. Sunt mașini care printează 3D în rășină, fără să mai necesite prelucrare ulterioară, există o imprimantă de metal foarte bună, care
„Prețul pentru prezentarea unui apartament mai mare în realitatea virtuală poate ajunge la 5.000 de euro, însă acesta va scădea în timp” () [Corola-blog/BlogPost/338948_a_340277]
-
specialiștii unde puteți găsi , pe gratis, pietre de cioplit, reciclabile. - Am dat idei la toti filozofii, pe gratis. Ieftin, practic, ecologic, regenerabil. M-au felicitat. Nu se aplică nimic. Nu și-ar mai vinde marfă. - Ce -mi lasă în urma lor meșterii și firmele, merita toată munca mea plină de recunoștință. - Față cea mică îmi cere haine. I-am explicat părintelui Ragusin că elevii și stundetii ar trebui sa și le confecționeze singuri L-ar înțelege și ei, măcar pe Brâncuși, daca
Liviu Florian Jianu: Victoriile mele din ianuarie – februarie 2014 () [Corola-blog/BlogPost/339483_a_340812]
-
zece bani. . Priveam covorul cu patrate concentrice, papagal refăcut după canoane estetice, ascultam geamătul mobilei retrăindu-și căderea și-un bâzăit în amiază, măsurând încăperea. Trebuia să dorm după asprele legi ale creșterii, să dorm în loc să urc pe ziduri cu meșterii. La fântâna nebăută-ndeajuns mă întorc, la anii noștri prea tineri, neistovita culoatre mov, jder în întunecime, horă-ntâlnind mâna ta, chip străin, oh, prea devreme murim prima oară, prea devreme murim... O parte din legi s-au șters prin plecarea
TOTODATĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341489_a_342818]
-
Autorului UNDE SUNT MORILE DE APĂ? Morile de vânt și de apă fac parte din categoria instalațiilor tehnice populare care au avut la bază mecanisme ușor de acționat și de întreținut, fiind construite și concepute de-a lungul timpului de către meșterii populari. Fiecare moară avea un specific anume și depindea de puterea apei sau a vântului. Pe teritoriul românesc apare în secolul 3 moara hidraulică care folosea puterea apei, supranumită moara cu ciutură. Morile cu ciutură (găleată) sau morile cu roți
UNDE SUNT MORILE DE APĂ? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 679 din 09 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345858_a_347187]
-
alții”. Abia în aprilie 1831 Divanul comunica isprăvniciei de Fălciu că, pentru lucrările de la drumul Focșani-Sculeni, se vor recruta „numai birnici, și acei ce purta numiri de scutelnici or breslași nicicum”. Ispravnicilor li s-a ordonat să strângă pe toți meșterii de prin ținuturi și să-i trimită la lucru cu uneltele lor. De asemenea, năzâria a fost obligată să dea câte 80 de țigani lingurari și ursari pe lună, cu plată de 30 parale pe zi „pentru hrana lor”, deși
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
capitalist, ai căror purtători sunt mai ales meșteșugarii și negustorii din târguri, descompunerea breslelor etc., au determinat și grăbit procesul de diferențiere a meșteșugarilor. Regulamentul Organic îi împarte în trei trepte, în funcție de starea materială, plus calfe, făcându-se deosebirea între meșterii cu dugheni și cei care lucrează din loc în loc cu mâna. Trecerea meșterilor de la o treaptă la alta sau de la starea de meșter la cea de calfă și invers, este un fenomen frecvent, cauzat de schimbările care se produc în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
p. 278). „[Dumnezeu] i-a poruncit lui Noe să construiască pe ascuns o arcă și să nu spună nici nevestei lui despre ceea ce face” (30, p. 258 ; vezi și 3, pp. 125 și urm.). În forma consemnată de Bandinus, motivul meșterii care ajută pare a fi preluat din legendele tip Meșterul Manole, unde acest topos este întotdeauna prezent, inclusiv în cele mai vechi atestări. În „varianta Neofit” (1747), cetatea Poenari este întemeiată de vătaful Manole, ajutat de meșteri târgovișteni (40, p.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și efect magico-ritual : consacrarea unui loc în vederea unei întemeieri. Sau, altfel spus, stabilirea unui centru de unde poate iradia creația. Analog cu ritul indian comentat mai sus, la așezarea primei pietre din temelia unei case noi (ceremonie consemnată în județul Cluj) meșterii oferă proprietarului un ciocan cu ajutorul căruia acesta trebuie să bată piatra „până se așază” (37, p. 228 ; 113). În alte zone ale țării, se bate un țăruș (par, stâlp) în locul unde va fi talpa casei sau vatra satului (37, p.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
penele aripilor, se va îneca în apele care-i vor purta numele (Marea Icarică). Pun în paranteză faptul că Meșterul Manole - un alt celebru arhitect legendar -, aflat într-o situație similară, va apela împreună cu ortacii săi la o soluție similară („Meșterii gândeau/ Și ei își făceau/ Aripi zburătoare/ Din șindrili ușoare/ Apoi le-ntindeau/ Și-n văzduh săreau”) și va avea parte de același sfârșit ca al lui Icar („Dar pe loc cădeau/ Și unde picau/ Trupu-și despicau”). Interesant, semnificativ și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
unsuroși pornesc, ducând cu greu tinichelele cu gaz. Intră gârbovi în ulițele mai deschise, privesc în pământ și înaintează încet cu un strigăt prelung și tremurător, care găsește răsunet în toți ștrengarii mahalalelor: gaz-gaz! De-acolo pornesc iute calfele spre meșterii din alte părți mai bogate ale târgului; subțiri, palizi, flăcăuașii aceștia deapănă mărunt din picioare, tremurând în diminețile răcoroase și molfăind încă cea din urmă îmbucătură de pâne. Iar spre bariere, „spre porțile cetății“, se îndreaptă babe cu ochi ascuțiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
rusească și grecească, care la rândul lor se dezvoltau sub această influență. Acesta este contextul istoric și artistic în care se încadrează și pictura bisericii de la Mănăstirea Cetățuia. Este o pictură în frescă, realizată îndată după terminarea bisericii de construit. ,,Meșterii care au executat această pictură sunt frații: Mihai, Dima și Gheorghe, aromâni originari din țara turcească, de la Enina, chemați în Moldova de Gheorghe Duca”<footnote Constantin A. Stoide, Știri despre câțiva zugravi moldoveni din secolele al XVII-lea și XVIII
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
1672, la sărbătoarea Sfinții Apostoli Petru și Pavel, care a devenit hramul mănăstirii. Pelerinul care a ajuns în Iași și nu era dumirit ce-i acolo pe deal, la Cetățuia, acum știe, că modelul arhitectural după care s-au inspirat meșterii constructori ai edificiului a fost Mănăstirea Trei Ierarhi din Iași, dar fără decorația exterioară. Ei au reușit să creeze o biserică cu forme simple și grațioase, nu lipsită de eleganță, un veritabil exponent al măiestriei la care ajunseseră meșterii de la
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Liceul Oltea Doamnă de astăzi). La anul 1803 însă, domnul Alexandru Moruz se hotărî a rezidi curțile vechi. După ce adunară cele mai bune materiale, alegându-se cheresteaua cea mai aleasă din Carpați, aducându-se var tocmai de la Orhei, și toți meșterii plătindu-se cu bani hotărâți, zidirea se începu în vara anului 1803, sub de aproape priveghere a orânduitului boier, vistiernicul Sandulachi Sturza, având de ajutor pe vornicul Iordachi Drăghizi (sic), pe care domnul, după săvârșirea palatului, spre răsplătire, îl numi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
țambalele și viorile lor vibrația mută, diafană a căderii fulgilor de nea. În urma lor, slugile împărțeau tăcute darurile prințului. Eșarfe fine de Mosul, cercei din aur cu safire, rubine sau smaralde pentru femei. Ciubuce și inele lucrate pentru bărbați de meșterii din Istanbul. Unul dintre feciori ajunsese cu tava în dreptul Marioritzei. Mariam zâmbi, culese o eșarfă roșie și i-o petrecu în jurul umerilor. ― Eu și Emanuel te rugăm să primești eșarfa asta. Sperăm să ne bucuri cu prezența ta și la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
cele mai multe ori, cu experiență pe șantierele din țară și/sau din Italia, dau soluțiile pe care le consideră potrivite. Apoi, de sărbători sau în august, cînd revin pentru scurtă vreme în Cajvana, proprietarii mai schimbă cîte ceva, mai negociază cu meșterii...” - explică cele două masterande. Casa pare a fi o perma nentă experimentare cu spațiul, care continuă și după ce totul pare a fi încheiat. — și ce-o să faceți după ce terminați casa ? îl întrebăm noi pe alt căjvănean. Dacă o să mă plictisesc
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
iar el va răspunde, Mă duc la sectorul de vase să văd dacă mai au expusă vreo piesă de la olăria Algor, să întreb cât costă vasul decorat cu bucățele de marmură încrustate, să spun Da, domnule, nu mai sunt mulți meșterii în stare să execute un asemenea urcior, cu un finisaj atât de fin lucrat, poate că responsabilul de sector, stimulat de opinia priceputului specialist, va recomanda departamentului de achiziții să cumpere urgent o sută de urcioare, din acelea cu bucățele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
balului, pe care o dansa într-un vals de onoare președintele federației meseriașilor, secretarul sindicatului cooperativelor și câte unul mai îndrăzneț. La ușă se punea pază, nu intra oricine, să strice petrecerea. În fiecare an, aici se întîlneau meșterii blănari, meșterii fierari, tâmplari, cu ibovnicele sau cu nevestele lor, de-și lăsau banii. Tocmeau din timp un taraf de lăutari buni, își puneau ce aveau mai de preț pe ei și pe la nouă coborau din trăsuri, plini de parale, guralivi, puși
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
împăcau. Duminica, bărbații le scoteau pe muieri la plimbare, pe la rude. Femeile aveau rochii de stambă verde cu buline și pantofi cu toc înalt de lemn, prinși cu barete de piele. Sub mânecile lungi își ascundeau vânătăile. Călcau mândre lângă meșterii tăcuți și mahmuri, în hainele lor călcate prost, țepene și scurte. Ii strângeau pantofii cu boturi ascuțite, pe care-i purtau numai la zile mari, și li se făcea iar sete. Se uitau pe furiș la neveste, ei le băteau
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
salahorii. Tot de la ei luau țigări și învățau să tragă mahorca-n piept. Ține de urât, ziceau. Pe la paisprezece ani erau galbeni și necrescuți. Mușca oftica din pieptul lor. Mai mureau, asta era viața. Dar aveau o zi a lor meșterii, sâmbăta, când puteau să petreacă, să risipească, să cânte și să se îmbete. Erau împărați! La patru lăsau mistriile, se spălau, își îmbrăcau cămășile peticite și se adunau sub schele, așteptând banii pe care-i împărțeau meșterii. Hârtiile albastre foșneau
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
considerarea „diferenței” și a „particularității” - capitol la care Platon rămăsese restant -, etica Stagiritului e construită pe discriminarea practică aleatorie. Codul onoarei construiește portretul cetățeanului-erou, a cărui virtute capătă întotdeauna o recunoaștere (deci o valoare) publică. Pentru Aristotel „sclavii, femeile, copii, meșterii, cei săraci, cei urâți, cei schimonosiți sunt toți lipsiți de fericirea deplină și de exercițiul virtuții complete”2. Milbank ilustrează contrastul dintre etica aristotelică și etosul creștin 1 comparând conceptul de phronesis („cumpătare”, prudentia - lat.) cu cel de agape („iubire
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
arătat, zicând că se poate. Și așa puind Domnul de an luat înscris toate câte trebuia fiștecare lucru, madem cu prețul ei, au priimit Domnul ca să, cheltuiască o sumă de bani să facă acele toate câte trebuiesc, grăind și cu meșterii ce să le deie pentru osteneală și munca lor, făcându - i de au scris și au venit și alții, aducându - le toate meșteșugurile. Atunci au pus Domnul de au cumpărat acele mori de la Chipărești, și au orânduit boieri credincioși {EminescuOpIX
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
au venit și alții, aducându - le toate meșteșugurile. Atunci au pus Domnul de au cumpărat acele mori de la Chipărești, și au orânduit boieri credincioși {EminescuOpIX 219} a Măriei Sale, dându - le și câți bani le-au trebuit ca să cheltuiască dimpreună cu meșterii, să facă, toate cele trebuincioase după cum vor arăta meșterii că le trebuie. Și isprăvindu - le aceste toate, și strângând și lâna, s-au apucat de lucrul postavului, și au început a face fel de fel de postav și au făcut
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]