37 matches
-
acestea pot fi întâlnite prin acele forme de relief cunoscute sub toponimele de : Dealul Sărata (200 m), Dealul Turcului (212 m) sau Dealul Coștiugenilor (214 m). Teritoriul comunei Albești este udat în jumătatea vestică de râul Jijia, cu un curs meandrat pe direcția nord-vest spre sud-vest. În ceea ce privește terasele Jijiei, pe teritotiul comunei Albești s-au putut distinge 3 tipuri de terase : terasa I - inferioară (cu altitudine relativă de 10 metri, sesizată la Mășcăteni și Albești), terasa a II-a (cu altitudine
Comuna Albești, Botoșani () [Corola-website/Science/310245_a_311574]
-
vedere morfologic, valea Argeșului prezintă o albie bine individualizată față de zona de câmpie, cu maluri de 2-6 m. și o luncă cu o lățime de aproximativ 7 km. în zona de divagare din dreptul localității Găești. În cuprinsul ei Argeșul meandrează și exercită o puternică acțiune de eroziune laterală în depozitele de pietrișuri și nisipuri ușor fiabile. Panta hidraulică mică a determinat schimbarea permanentă a traseului de curgere, astfel încât albia prezintă numeroase ostroave și albii părăsite. Pe toată zona de câmpie
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
deviat cursul râului Jijia prin executarea unui canal, care are rolul de a dirija Jijia (inclusiv Bahluiul) direct spre Prut în amonte de Moreni. Aici a fost amenajată o albie nouă, cuprinsă între două diguri. Cursul vechi al Jijiei, foarte meandrat de la Chiperești în aval, are o lungime de 56 km și este cursul natural al râului. Cursul inferior a fost modificat, tăindu-se diferite coturi ale râului și efectuându-se lucrări de regularizare mai importante în zona Costuleni. Partea inferioară
Râul Jijia, Prut () [Corola-website/Science/301490_a_302819]
-
cei care vin din Munții Codru-Moma. De la izvorul său din Biharia, Crișul Negru curge printr-o vale îngustă pe direcția E-V până la Săliște, având o pantă de scurgere accentuată, apoi urmează o direcție de scurgere SE-NV, cursul fiind meandrat, având o lungime de 4 km pe teritoriul orașului Vașcău. Debitul său variază în funcție de cantitatea de precipitații, vara nivelul fiind mai scăzut, precipitațiile fiind mai puține. Din afluenții râului Crișul Negru de pe teritoriul orașului Vașcău se amintește: În Platoul Vașcăului
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
este de 8-11 m, adâncime medie de 1,5-2 m, iar adâncimea maximă de 2,5-4 m. Debitul său mediu este de 7 m³/s în satul Vîtkovți (în ). Principalii afluenți sunt Hnila (dreapta) și Bovaneț (stânga). Cursul râului este meandrat, formând mai multe ostroave. Pe cursul mijlociu, străbate o vale în formă de V (canion)cu pante abrupte, râpi și chei, în care are o lățime de 0,5-1,6 km. Au fost construite hidrocentrale (Bodnarivska și Martînkivska) și aproximativ
Râul Zbruci () [Corola-website/Science/319159_a_320488]
-
nisip și de către zone inmlastinate precum Pugi și Xeraco și bazine de apa proaspata. Deasupra tuturor se află laguna Valenciei. Această coasta este traversata de 4 râuri care își încep călătoria în munți : Palancia, Turia, Xuquer, si Serpis. Aceste râuri meandrează în jos către coasta unde intra în mare. Aici apare trafic în cadrul și în jurul porturilo Sagunta, Valencia și Gandia. În aceste porturi se găsesc facilități moderne de pescuit, și centre turistice de unde turistul are șansa de a descoperii frumusețea ținuturilor
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
John Law și a Companiei Indiilor condusă de el. În 1718, Bienville a redevenit guvernator al Louisianei, și în timpul acestui mandat a înființat orașul New Orleans, Louisiana. Bienville a scris directorilor Companiei în 1717 anunțându-i că a găsit o meandră a fluviului Mississippi, în formă de semilună, pe care o considera protejată de uragane și de maree și lângă care a propus să se construiască noua capitală a coloniei. A priit permisiunea, iar Bienville a plecat în 1718 să înceapă
Jean-Baptiste Le Moyne de Bienville () [Corola-website/Science/321776_a_323105]
-
mai mult. La Corbeni, în cel de-al doilea sector subcarpatic al văii Argeșului, între dealurile înalte, valea se îngustează căpătând aspect de defileu, cu versanți uneori verticali (Pietrișul, Coastele Scheiului), dar apar și bazinete de eroziune în care Argeșul meandrează larg. La ieșirea dintre dealurile subcarpatice valea se deschide și zona apare din nou ca o depresiune, de data aceasta mai joasă. Suntem în Depresiunea Curtea-de-Argeș care face parte din Depresiunea celor Șapte Muscele. Profilul longitudinal al văii coboară de la
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
spre dreapta sau spre stânga, sub formă de bucle mai mult sau mai putin regulate. Deci, meandrele nu sunt forme de acumulare, ci din contră, de eroziune (laterală cu precădere) și de transport. În zonele unde domină acumularea, râul nu meandrează, ci duce la despletiri. Deci nu orice cot al râului constituie un meandru. Ele se întâlnesc de obicei grupate dar pot fi și izolate. Cele mai tipice se dezvoltă în sectoarele cu profil de echilibru. Numele provine de la râul Meandras
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
de la poalele munților Plopiș. Rețeaua hidrografică se caracterizează în general printr-un regim variabil cu viituri pluviale în timpul anului și ape mari de primăvară de proveniență mixtă. Există o rețea torențială bine dezvoltată. Valea principală este puțin adâncă, pe alocuri meandrată cu caracter asimetric. În amonte de confluența cu valea Răchita (cca 700m amonte), lunca este dezvoltată doar pe malul drept, aici în general terasele se pierd, fiind acoperite de depozite proluvio-deluviale și sunt fragmentate intens de torenți sau sunt îngropate
Râul Borod () [Corola-website/Science/329523_a_330852]
-
380 de metri, curgând din sud spre nord-vest dar schimbându-și în mod repetat direcția. Secțiunile longitudinale ale văii râuiui sunt înguste, bine delimitate, iar cursul este în linie dreaptă. Cu toate acestea, în anumite părți transversale mai largi, râul meandrează lin și trece prin albia îngustă a unui fost râu. În cursul superior secționează zonele compuse din calcar, creând ziduri înalte și abrupte. Cel mai valoros dintre acestea este defileul Załęczański Przełom Warty, dar la fel de impresionante sunt și defileurile din
Râul Warta () [Corola-website/Science/328134_a_329463]
-
un râu de munte în principal pentru că are o vale îngustă, ea devenind destul de orizontală de la Jelezneț în jos. Puțin mai jos, Cerna intră într-un defileu ce taie Munții Krușevo și Demir Hisar către platoul Prilep. Defileul nu este meandrat, dar este adânc, și are maluri abrupte. În platoul Prilep, ajunge la satul Bucin, de la care zona și-a tras denumirea de „cheile Bucinului”. În platoul Prilep, Cerna curge pe la poalele muntelui Krusevo, prin defileu. Albia este superficială. În satul
Râul Cerna, Vardar () [Corola-website/Science/336951_a_338280]