48 matches
-
Podișul Sucevei. În acest sector, șesul Bahluiului are lățimi variabile, până la 2 km, mai ales acolo unde debușează afluenții de pe dreapta (Scobinți, Buhalnița, Cârjoaia) sau de pe stânga (Nicolina-Hârlău, Bădeni, Broscăria). Panta longitudinală este redusă, sub 0,5°, având numeroase zone meandrate (M. Pantazică, 1958). Compoziția șesului, predominant nisipoasă, permite înmagazinarea unei cantități mari de apă. În albia minoră a Bahluiului s-a dezvoltat, pe marnele și argilele bazale, nivelulsuport al apelor subterane, de la baza șesului, vizibil când râul are o scurgere
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
brațe principale Dunărea varsă în mare o cantitate însemnată de apă (6 400 m3/sec.) și aluviuni (peste 67 milioane tone/an) repartizate astfel: - Brațul Chilia, situat la nord transportă 60% din volumul de apă și aluviuni. Are un traseu meandrat și la vărsarea în mare își formează o deltă proprie (secundară). - Brațul Sulina, situat în partea de mijloc a deltei, are un curs aproape rectiliniu, canalizat, permanent dragat și întreținut pentru navigația navelor de mare tonaj (maritime), ceea ce-i conferă
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
denumirea Lacului Beleu/R. Moldova), cu convexitatea maximă la limita dintre incintele agricole Brateșul de Sus și Brateșul de Jos, cot care, pe râul Prut, este marcat între bornele topografice 1302 și 1319; zona, în particular, are un accent foarte meandrat și include între dig și mal u.a.-urile P 54, 53, 52, 51, 50, 49, 48, 47, 46, 45, 44, 43, 42, 41, 40, 39, 38, 37.Plecând din dreptul borna silvică 73, aval, digul este mai puțin sinuos
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
apoi sud-est, intersectând linia parcelară dintre u.a.15 A și 14 A, după care se îndreaptă spre est și nord-est, ocolind apoi spre sud neproductivul 16 NI (inclus în rezervație). Linia parcelară se îndreaptă în continuare pe un traseu meandrat aproximativ spre sud-est, pe limita dintre u.a. 17 C, respectiv 17 D și E, apoi spre sud-vest, până ajunge în borna 37. De aici trece spre sud, ajungând la borna 36. Limita sudică se învecinează cu fondul forestier al
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
în totalitate în teritoriul comunei Cerna. Aceasta începe de la drumul Del444 (din vecinătatea intersecției acestuia cu canalul de irigații Hc1343) și se îndreaptă sinuos spre nord-est (limitrof terenurilor arabile A1415, P1417, A1411), orientându-se apoi spre est, pe un contur meandrat, pe la poalele nordice ale dealului Muchiile Cernei (limitrof terenului arabil A1411), ocolește în direcția sud terenul arabil A1402 iar după ce întâlnește drumul De1401 se îndreaptă de-a lungul acestuia spre sud-est și est, apoi din nou spre nord și est
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
pârâului Hamangia (pârâul Giurmeș, conform hărții topografice). De aici, limita urmează în direcția sud-est limita teritorială a comunei Stejaru până în zona terenului arabil A53, respectiv în punctul în care pârâul Giurmeș (Hr52) intersectează această limită teritorială; Limita estică: urmează cursul meandrat al pârâului Giurmeș (Hr52) în direcția sud și intersectează confluența sa cu valea Carabalâc. Ulterior, continuă spre sud, pe la poalele dealului Carabalâc, până la confluența sa cu valea de la sud de acesta. De aici, limita descrie o curbă largă, predominant spre
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
nord-vestică și pornește de-a lungul drumului De 92, pe care îl părăsește devenind învecinată cu terenul arabil A90, până la intersecția cu drumul De75. Limita urmează acest drum spre nord-vest, apoi îl părăsește în direcția nord, continuând pe un traseu meandrat, pe marginea nordică a terenului arabil A69, până când întâlnește limita nordică a rezervației, la malul lacului Razim. Descrierea suprafeței Rezervația naturală Călugăru-Iancina cuprinde parcelele P71, P87, P130 și A88. Parcelele și subparcelele cadastrale sunt preluate din Registrul cadastral al parcelelor
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
extremitatea sudică a intravilanului comuna Peceneaga. De aici se îndreaptă pe un traseu sinuos, pe o direcție generală nord-estică, pe la marginea sudică a intravilanului comunei Peceneaga (inclusiv a terenului arabil A241) pe care îl părăsește în direcția nord-est, urmărind conturul meandrat al ravenelor Nr234 (învecinându-se cu pășunea P230, terenurile arabile A229 și A224), până ajunge la obârșia ravenei Nr234, la intersecția acesteia cu drumul De225; Limita estică: se prelungește spre sud până la drumul De307 de unde se îndreaptă spre vest, de-
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
afluenții, podurile, structurile de control) produc accelerații cu componente orizontale și verticale pe axa curgerii. Apa poate curge lateral extinzându-se în degajamente sau spre albiile afluenților. ... (50) Modelarea bidimensională este metoda de rezolvare recomandată pentru situațiile curente, cu albii meandrate și cu localități în vecinătatea cursului de apă analizat. ... (51) Determinarea prin calcule a zonei inundate și a caracteristicilor scurgerii în această zonă trebuie să țină seama de: ... a) valorile mari ale vârfului curgerii și a adâncimilor de apă asociate
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 septembrie 2012 "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246129_a_247458]
-
afluenții, podurile, structurile de control) produc accelerații cu componente orizontale și verticale pe axa curgerii. Apa poate curge lateral extinzându-se în degajamente sau spre albiile afluenților. ... (50) Modelarea bidimensională este metoda de rezolvare recomandată pentru situațiile curente, cu albii meandrate și cu localități în vecinătatea cursului de apă analizat. ... (51) Determinarea prin calcule a zonei inundate și a caracteristicilor scurgerii în această zonă trebuie să țină seama de: ... a) valorile mari ale vârfului curgerii și a adâncimilor de apă asociate
ORDIN nr. 1.640 din 3 septembrie 2012 pentru aprobarea reglementării tehnice "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244907_a_246236]
-
pe care le-ar fi avut adjectivul "neagră". Numele satului vine de la râul Valea Neagră care străbate hotarul satului de la est la vest și-l desparte în doua părți disctincte - Sat și Dâmb.Înainte de anii 60 râul avea un curs meandrat și sinuos fiind străjuit de arini și sălcii seculare. Culoarea pietrelor era și este negricioasă datorita algelor închise la culoare de unde și numele râului. Satul este atestat documentar în anul 1581 sub numele de Also Vale Nyagra condus de cneazul
Valea de Jos, Bihor () [Corola-website/Science/300879_a_302208]
-
râului Călmățui în lacul Suhaia. În lucrările mai vechi câmpia drenată de râul Călmățui în sectorul său sudic este socotită partea vestică a câmpiei Burnazului (Ghe. Vâlsan, Câmpia Română, 1915), datorită asemănării cu aceasta și anume: existența văilor adânci și meandrate, a microreliefului cu crovuri și găvane dar și a solurilor și vegetației (B.S.R.R.G.,1915, tomul XXXVI). În atlasul R.S.R., teritoriul comunei Viișoara este cuprins în Provincia extracarpatică, Câmpia Dunării de Jos, Câmpia Munteniei de Vest, Câmpia Boianului. Câmpia Boianului cuprinde
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
a Călmățuiului, înainte de vărsarea în lacul Suhaia. Lunca Viișorii este o componentă a văii Călmățuiului, care este o vale interioară, mijlocie, asimetric alternativă cu terase locale ( Petre Coteț, "Câmpia Română, Studiu de Geomorfologie aplicată", 1976). Albia minoră prezintă un curs meandrat, datorită pantei reduse, meandrele sunt divagante în special în sectorul de sud odată la câțiva ani din cauza revărsărilor își schimbă cursul. Microrelieful luncii este în general de natură acumulativă reprezentat de forme pozitive și negative. Între formele pozitive întâlnim grădiști
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
înălțime. În cursul mediu ea este predominant în formă de ladă, cu lățimea de 5-10 km, cu versanți abrupți (100-170 m) și foarte abrupți. De la or. Florești și până la s. Ștefănești ea este adânc sculptată în calcare și foarte puternic meandrată. În aval de or. Orhei valea se îngustează până la 1,5-3,0 km în forma de V, cu versanți foarte abrupți (cca 100 m înălțime) și până la gura râului este extrem de șerpuitoare. În cursul superior și cel mediu ale râului
Râul Răut () [Corola-website/Science/308573_a_309902]
-
cu asfalt, oferind posibilitate de lărgire a carosabilului străzii Dr.I.Rațiu. Valea Racilor este traversată în prezent în interiorul municipiului Turda de 13 punți și poduri. Pe teritoriul orașului are o lungime de cca 3 km, având pe alocuri un curs meandrat.
Râul Valea Racilor, Arieș () [Corola-website/Science/307889_a_309218]
-
fost construită o hidrocentrală, un lac de acumulare, un nod hidrotehnic pentru bararea transversală a Oltului și o ecluză pentru navigație. Un alt râu este Călmățuiul situat în partea de est a comunei, un râu tipic de câmpie cu valea meandrată și scurgere intermitentă. Cel de-al treilea râu este Saiul, care pornește de la Comani și adună toate apele care izvorăsc de sub terasa stângă a Oltului și care se varsă direct în Dunăre. Pe teritoriul comunei Sprâncenata întâlnim mai multe tipuri
Comuna Sprâncenata, Olt () [Corola-website/Science/302019_a_303348]
-
ale unei punți terestre între Sicilia și Africa de Nord, care au devenit izolate după ce nivelul mării a crescut după ultima Eră Glaciară. Arhipelagul este, prim urmare, situat în zona dintre plăcile tectonice Eurasiatică și Africană. Numeroase golfuri de-a lungul coastei meandrate oferă locuri bune pentru amenajarea de porturi. Relieful este alcătuit din dealuri joase cu câmpii terasate. Cel mai înalt punct din Malta este Ta' Dmejrek, la 253 m (830 de metri), in apropiere de . Deși există unele râuri mici în
Malta () [Corola-website/Science/297134_a_298463]
-
dreapta, pe Galeria Buclei, se ajunge înapoi la Marea Prăpastie. Din Galeria Buclei se desprind două galerii: una fosilă (în care la un nivel inferior se interceptează un mic râu subteran care se poate parcurge doar pe parcursul a 25 m), meandrată, cu multe laterale, care formează “Labirintul”. Galeria a doua este, în primă fază, puternic descendentă, după care se reduce ca dimensiuni, debușând în final în Sala cu Lac (20/7/10 m), ocupată în întregime de un lac subteran alimentat
Peștera din Peretele Dârnini () [Corola-website/Science/318878_a_320207]
-
Culoarul Scărilor, apoi prin puțul dintre Sala Mare și Sala Foto. Sala Foto situată sub Sala Mare are dimensiuni reduse de 7/8/5 m, și este împodobită cu frumoase scurgeri parietale și stalactite fistulare. Aici debușează și Galeria Dublă meandrată și frumos ornată. Galeriile duble, cu secțiune în formă de "8" sunt des întâlnite în această peșteră. Ele sunt practic o singură galerie care prezintă în secțiune verticală o puternică strangulare la mijloc care o desparte în două galerii accesibile
Peștera Dâmbău () [Corola-website/Science/316007_a_317336]
-
o sa și se ajunge la un perete în pantă care conduce la Gleria Râului Regăsit. Din dreapta vine un râul ce poate fi urmărit amonte până la un sifon terminal. Aval de locul în care s-a reântalnit apă, galeria, îngustă și meandrată, desi activă, prezintă frumoase podoabe: stalactite, stalacmite, coloane, scurgeri albe de montmilch ce nu pot fi distruse de viituri, debitul râului fiind regularizat de sifonul din amonte. După încă o dispariție a apei, cu un ocol pe o galerie superioară
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]
-
revarsă apele, la viituri, din perete în perete. După 120 m de la intrare, galeria lasă impresia că se termină cu un sifon, deasupra căruia se dezvoltă o scurgere parietală. În realitate, ea continuă cu o galerie aproape orizontală, cu desfășurare meandrată, în tavanul căreia se înscriu numeroase cupole de coroziune iar în podea se dezvoltă o succesiune de gururi adânci, pline cu apă stagnantă în perioadele de secetă sau traversate de un puternic curs de apă în perioadele de viitură. Amonte
Peștera Moanei () [Corola-website/Science/320773_a_322102]
-
general al câmpiei. Râurile limpezi, cu izvorul în câmpie au albii mai joase și de aceea sunt invadate periodic de râurile mari și cu multe aluviuni. Ruperea digurilor duce la inundații cu caracter catastrofal. Toate cursurile au un mers foarte meandrat, cu bucle mici, compuse; aici se întâlnesc adevărate meandre divagante. Și mai specifice sunt despletirile, insulele ce apar între brațe, schimbarea cursului principal pe ramuri secundare sau trecerea lui în albia mai joasă a unui râu vecin pe care și-
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
Ribarți și Opticeari. Acestea se află pe ambele maluri ale râului. În primește trei mari afluenți: Șemnița, Dragov și Sakuleva. În satul Skocivir, Cerna iese din platou și intră în Mariovo. El taie platoul în lungime printr-o vale sălbatică, meandrată și adâncă cu albia pietroasă și cu maluri abrupte, după care iese printr-un defileu îngust în platoul Tikveșkoto. Aici apele sale curg liber într-o vale largă, acoperită cu orezării. Vara, aici Cerna abia acoperă picioarele până la genunchi. Pentru că
Râul Cerna, Vardar () [Corola-website/Science/336951_a_338280]