68 matches
-
este de tip top-down. Sunt astfel îndreptățit să spun că teoria economică pare să fie un derivat logic al unei găuri negre raționalizate, ceea ce este, mă tem, nu doar greu de acceptat, ci mai ales complicat de demonstrat. Totodată, amprenta mecanicismului iluminist, creat pe platforma esențialismului aristotelian, prin care se emite ipoteza fondatoare a teoriei economice, conferă funcției Economiei obiectualism total, ființa umană fiind văzută ca resursă reproductibilă și nu ca factor creator de natură inefabilă. La drept vorbind, Economia s-
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Blocarea în comoditate Omenirea se află în pragul unei noi sinteze. Aceasta înseamnă un nou orizont paradigmatic în semnificațiile căruia se va structura o nouă civilizație. Deja de trei decenii ne aflăm în coada de cometă a civilizației industriale, a mecanicismului, materialismului și universului ceasornic. În acest interval s-au exersat cu grație postvalorile primei sinteze randamentale: economia a devenit postindustrială, cultura - postmodernă, societatea - postnațională. Mai mult, s-au declanșat procese de emergență postcomunistă și postcapitalistă. Imprecizia acestor concepte nu este
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
drept ceea ce este, adică societate globală. Deja nu mai este vorba despre ceva luat drept altceva, cu miza de a clasiciza politica struțului, ci de a marca o falie în evoluție, o discontinuitate în care se originează sinteza de după industrialism, mecanicism, materialism și universul-ceasornic. Această adevărată întârziere cognitivă se produce prin efortul de a suprapune peste realitate sensurile resuscitate ale postvalorilor sintezei reprezentate de modernitatea randamentală născută din industrialism. La drept vorbind, nu este ceva ce contrazice definitiv atitudinea umanității în fața
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
nedemn de cadoul sublim al lui Lucrețiu, Memmius dovedește că prietenia pare adesea cu atât mai sublimă cu cât este destinată să rămână o dorință pioasă... 5 O zugrăvire a elanului vital. Pentru detractorii săi, materialismul apare adesea ca un mecanicism sumar, încremenit, rece, reductibil la o ecuație matematică. În secolul Luminilor, metafora omului-mașină a accentuat această trăsătură: scripeți, roți dințate, angrenaje, înainte ca revoluția industrială să adauge pistoane, tracțiuni, presiuni și ca referința la motor să dispară apoi în favoarea alteia
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
de cyborg este discutată cu specificații de origine, de definiție și de tipologie, de la analogia istorică om-mașină la miturile și ficțiunile contemporaneității și la concretizările contingente ale corporealității. De la ilustrările ficționale la „cyborgii printre noi”, noile paradigme ontologic-imaginale pendulează între mecanicism și vitalism, normalitate și anormalitate sau între monstruozitate și naturalețe. Teoriile inteligenței și vieții artificiale sunt analizate, demontate și privite cu ochi critic, de la testul Turing la virușii electronici. Protezarea ființei umane este unul dintre procesele hipertehnologizării, analizat cu predilecție
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de practicare a relației om-mașină. Astfel, cibernetica, așa cum este aceasta fondată în principal de Norbert Wiener („un umanist imprudent” - veri David, 1965Ă ca știință a informației, continuă analogia om-mașină, în același timp adăugând dimensiuni noi, încercând să pună capăt dualismului mecanicism vs vitalism. Vechea împărțire a lumii în teritoriul inanimatului (al fiziciiă și în cel al viului (al biologieiă este răstălmăcită și contorsionată în imaginea cyborgului, entitate mijlocită grație încorporării umanului de către știința ciberneticii. Abandonarea de către cibernetică deopotrivă a determinismului organic
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
ca o dovadă a implicării noțiunilor de putere (cu corolarele conceptelor de ordine în turbulență ori de ierarhie în rețeaă în disciplinele științei și ale culturii și în domeniile vieții. Acestea nu mai operează o dihotomie ontologică și epistemologică între mecanicism și vitalism, ci dimpotrivă, amestecă perspectivele medicale asupra genelor umane cu interesele controlului asupra societății și pieței, problemele etice cu criteriile estetice. Astfel, declinul conceptelor de mecanism, determinism și reductivism coincide cu revirimentul noțiunilor de organicitate artificială, societate în rețea
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
oamenii obișnuiți de revelația ce o pretind clericii și, uneori, principii cu voințele și sistemele lor de informații că ar deține-o; a doua, separarea cosmosului de om prin teoriile lui Galilei și Descartes și reducerea sacrului la profan, prin mecanicismele și determinismele secolelor al XVII-lea și al XVIII-lea; a treia, ipostazierea istoriei și transformarea omului într-o jucărie a unei "fatalități oarbe", așa cum se poate vedea la iluministul Condorcet, la pozitivistul A. Comte, la dialecticianul Hegel și la
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
cu unele tehnici orientale, amerindiene, șamanice de același fel. Dacă se acceptă că starea mai normală pentru om o reprezintă civilizațiile tradiționale, atunci se poate numi deviere acțiunea antitradițională. Etapele principale ale acestei acțiuni s-au constituit prin "umanism", "raționalism", "mecanicism" "materialism", "pozitivism". Toate acestea au urmat ideea "materializării" (autorul respingea hotărât ideea de "materialitate" atât de des invocată în regimul trecut și cu sensul de "obiectivitate" opusă subiectivității umane), sub forma "solidificării" prin mineral, piatră, metal. "Disoluția" exprimată prin cuantificare
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Jacqueline Russ (coord.), Istoria filosofiei, vol. III, Triumful rațiunii, traducere de Laurian Kerestesz, București, Editura Univers Enciclopedic, 2000, p. 55. 90 În opinia lui France Farago, "modernitatea lui Berkeley stă în aceea că el a arătat că viziunea împărtășită de mecanicism, conform căreia obiectul cunoașterii ar putea fi construit de către un subiect care s-ar fi detașat sau separat de el printr-un protocol de obiectivare, nu corespunde decât artefactului unui model, și nu expresiei adevărului. Anticipând în mod straniu constatările
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
principiul vitalist (în special la Thom și Prigogine), potrivit căruia organismele vii sunt în mod fundamental ireductibile la procesele fizice și chimice dezvoltate în organismele respective (de unde deducem, printre altele, că "vitalismul" se află într-un raport de contradicție cu "mecanicismul"); d) implicit, spiritualismul, prin care se face o distincție de natură (nu de grad) între spirit și corp. Principiul spiritualist indică și o recuperare, în cadrul modernității contemporane, a unei stări specifice Iluminismului timpuriu și, implicit, modernității inițiatoare. De asemenea, foarte
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
prezintă ideile medicale în cărțile: Nouvelle Doctrine des fonctions du corps humain; Nouvelle mécanique des mouvements de l’homme et des animaux; Traité des nouveaux éléments de la science de l’homme. Fiziologia sa vitalistă este distanțată de animism și de mecanicismul excesiv. Ca și Bordeaux, el susține că fluidul vital este prezent în toate organele și că interfuncționalitatea lor e asigurată de calitatea lor atractivă, în această armonie situându se sănătatea. Criticându-i pe stahlieni, germanul Johann Cristian Reil, consideră enigmatică
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
senzualitate și pasiune pe de o parte și pietism și ascetism pe de alta fiind o importantă sursă a modernității, consideră Robert Ellwood, The Politics of Myth, p. 20. 264 Gilbert Durand, Introducere în mitodologie, p. 11. 265 Obiectivitatea, "Știința", mecanicismul, pozitivismul s-au instalat cu evidente caracteristici ale mitului: imperialismul și opacitatea la lecțiile schimbărilor. "Obiectivitatea a devenit, în mod paradoxal, cult fanatic și pasionat care refuză confruntarea cu obiectul." Idem, Structurile antropologice ale imaginarului, p. 428. 266 Ibidem, p.
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
dezvolte acestuia limbajul verbal, căzând deseori În acea greșeală a repetiției papagalicești a cuvintelor, fără să se asigure că este prezentă și semnificația acestuia, conținutul. Repetiția exagerată a cuvintelor Îi poate aduce pe elevi la un stadiu mecanicist șablonismul și mecanicismul fiindu-le specifice acestora și nicidecum la achiziții cognitive și la dezvoltarea gândirii abstracte. Fără să eludăm faptul că repetiția este până la urmă “mama Învățării”, accentul pus pe acest tip de formare bazat exclusiv pe exercițiu și model, fără să
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
acestei eliminări a transcendentalului, modelul lumii materiale a ieșit complet din sfera interpretărilor religioase, dar și a unei anumite speculații filosofice, cum a arătat în plin romantism părinte teologiei moderne protestante, Friedrich Schleiermacher. Modelul materialist s-a impus prin succesele mecanicismului veacului al XVIII-lea și apoi prin progresele realizate în cursul secolului al XIX-lea, care poate fi considerat secolul gândirii materialiste. În sprijinul reducționismului materialist a venit și metoda experimentală. Ea era cunoscută de multă vreme (de exemplu de
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
printre fondatorii sociologiei moderne alături de Emile Durkheim, de Max Weber și de Vilfredo Pareto. Marx înțelege să rupă cu explicațiile metafizice și să subordoneze transformarea societății unei analize riguroase a contradicțiilor ei interne. Degradarea ulterioară a marxismului în economism și mecanicism - „marxismul vulgar”, după Lenin - nu anulează importanța pe care descoperitorul lor a acorda enunțării unor legi verificabile și imperative ale evoluției. și, mai ales, Marx și-a pus concepția lui „științifică” asupra lumii în slujba unei speranțe revoluționare, iar o
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
dezvolte acestuia limbajul verbal, căzând deseori în acea greșeală a repetiției papagalicești a cuvintelor, fără să se asigure că este prezentă și semnificația acestuia, conținutul. Repetiția exagerată a cuvintelor îi poate aduce pe elevi la un stadiu mecanicist - șablonismul și mecanicismul fiindu-le specifice acestora - și nicidecum la achiziții cognitive și la dezvoltarea gândirii abstracte. Fără să eludăm faptul că repetiția este până la urmă “mama învățării”, accentul pus pe acest tip de formare bazat exclusiv pe exercițiu și model, fără să
Auxiliar didactic de educa?ie plastic?, bazat pe adaptare curricular?, pentru elevii deficien?i by Irinel-Lucia Olteanu [Corola-publishinghouse/Science/84013_a_85338]
-
că astăzi cunoaștem mult mai mulți agenți cauzali, decât pe vremea lui Hahnemann, datorită progreselor realizate în ultimii 180 de ani, mai ales în bacteriologie, și în chimia biologică: microbii și ultravirușii, de pildă, care au înlocuit miasmele lui Hahnemann. Mecanicismul nu a putut însă rezolva radical problema cauzalității morbide, pentru două motive, care vor continua a fi încă multă vreme valabile, dacă nu chiar întotdeauna: 1. Din punct de vedere cantitativ, pentru că și astăzi știința și medicina continuă să ignore
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
procesului de formare a personalității spirituale. Se subînțelege că în biografia autorului, ceea ce "se vedea" la suprafață banalul, convențiile, automatismele, monotonia nu corespundea afundului reflexiv-creator al celui care, sesizând banalitatea, mergea către esență, din convenție extrăgea latura singulară, supunea analizei mecanicismul vieții și se abstrăgea monotoniei prin băi solitare de lectură. Într-o singură traiectorie biografică se topesc câteva vieți interioare, în tangență, în intersectare, în volute și paralelisme evolutive. Prin multiplicitatea aspectelor, însemnările lui Theodor Codreanu din Numere în labirint
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
un bun ce poate funcționa în anumite cazuri ca un capital", exprimând în primul rând "refuzul unei serii de alternative în care s-a închis știința socială (și, mai general, întreaga teorie antropologică): conștiință (sau subiect) vs. inconștient, finalism vs. mecanicism etc." (P. Bourdieu, 1992/2007, 242). Habitusul constă în modurile subiective de a înțelege diferențele de clasă și de a percepe lumea, în preferințele și gusturile pe care indivizii le au. Un habitus produce un stil de viață. De exemplu
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
și într-un moment de sincronizare a învățământului românesc nu numai cu cel european, ci și cu cel mondial. Abandonarea generalizării experimentului, în ciuda rezultatelor pozitive obținute sunt: anularea creativității elevilor cantitatea uriașă de muncă pentru conceperea programelor tehnicizarea duce la mecanicism ș.a. Considerăm utilă consemnarea acestor limite ale noii „instruiri programate”, deoarece ele pot fi un etalon comparativ pentru cei interesați în a găsi rațiunile prezenței computerului în școli, ca reprezentant al noului val de tehnicizare a învățământului, fenomen la care
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
să Înceapă reflecția asupra adevărului fotografic situat Între realism și manipulare, pentru a demonstra complexitatea relaționară a ultimelor două calități și dificultatea de ale atribui a priori o valoare pozitivă sau negativă. Dezvăluirea adevărului Între realism aparent și realism esențial. Mecanicism și interpretare Autonomia comunicării digitale În raport cu spațiul, o eliberează de determinările acestuia, Îi fac accesibilă scara globală și compatibilitatea cu sistemul de organizare și funcționare al lumii actuale. Fot ogra f ia În era digitală este un element contextualizat În
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
mijlociu, nereușind întotdeauna să solicite pe cei foarte buni și neglijând adesea pe cei slabi. Programele încărcate și clasele numeroase fac ca învățământul de masă să nu realizeze optim cerințele unui învățământ creator și conștient, să nu înlăture superficialitatea și mecanicismul. Munca cu logopatul, individualizată pe măsura posibilităților fiecăruia îi atrage, devin colaboratori, activi și încet, dar sigur, ei sunt recuperați atât din punct de vedere al limbajului cât și intelectual și moral. Ei își însușesc valorile științei, creându-se pe
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
naturaliștilor. Un interes crescând pentru psihologie s-a manifestat în rândurile dascălilor, ei fiind aceia care făceau instrucție elementară cu copiii sau cei din învățământul universitar, în cadrul edictelor papale, etc. Era un interes strâns legat de progresul social, de apariția mecanicismului mașinist, a necesității explicării poziției omului în lume și în univers, a schimbării raportului om-natură, a coborârii sufletului din ceruri și studierii acestuia din perspectiva și cu metodele științelor naturii. Se făceau, astfel, pași mici și siguri pentru ca fenomenul natural
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
fost depășită de mișcarea ondulatorie a corpusculilor fizici a lui Maxwell, după care au venit cei care au contribuit la descoperirea Atomului, cum au fost Niels Bohr, Albert Einstein ș.a. Viața psihică nu mai putea fi explicată doar după un mecanicism simplist, mașinist. Când în neurofiziologie s-a descoperit că viteza de deplasare a impulsului în nerv este limitată, diferită de cea a luminii, ca fiind dependentă de proprietățile structurale ale celulei nervoase (Hermann von Helmholtz), contribuția a fost ascunsă o
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]