367 matches
-
în verificarea unui model-candidat în comparație cu datele (care ajustează datele experimentale), pentru a determina dacă există o inadecvanță serioasă. Modelele pot fi discutate, în special, dacă sunt fie empirice (bazate pe date empirice), fie mecaniciste, sau un amestec al acestora. Modelele mecaniciste se bazează pe fizica și chimia care guvernează procesul, pe "mecanismul desfășurării procesului". Sunt utilizate pentru a proiecta procese, de exemplu în industrii de proces. "Modelarea mecanicistă" utilizează legile fundamentale ale sistemelor fizice pentru a construi o descriere a proceselor
Modelul unui sistem () [Corola-website/Science/320620_a_321949]
-
empirice (bazate pe date empirice), fie mecaniciste, sau un amestec al acestora. Modelele mecaniciste se bazează pe fizica și chimia care guvernează procesul, pe "mecanismul desfășurării procesului". Sunt utilizate pentru a proiecta procese, de exemplu în industrii de proces. "Modelarea mecanicistă" utilizează legile fundamentale ale sistemelor fizice pentru a construi o descriere a proceselor, adică "ecuații de continuitate". Acestea sunt ecuații de echilibru care descriu conservarea masei și conservarea energiei în procese fizice. Sistemele fizice, menționate mai înainte, reprezintă un ansamblu
Modelul unui sistem () [Corola-website/Science/320620_a_321949]
-
Newton, filozofii naturali (denumirea sub care erau cunoscuți fizicienii și chimiștii) încercaseră să înțeleagă natura materiei și a radiației, precum și felul în care interacționau într-o imagine unificata a lumii. Ideea că legile mecanicii sunt fundamentale era cunoscută drept concepția mecanicistă asupra lumii, în timp ce ideea că legile electricității sunt fundamentale era cunoscută drept concepția electromagnetică asupra lumii. Totuși, niciuna dintre idei nu era capabilă să ofere o explicație coerentă asupra felului cum radiația (de exemplu lumina) și materia interactionează atunci când sunt
Albert Einstein () [Corola-website/Science/296781_a_298110]
-
prin "inducție, prin frecare, pe cale chimică sau termoelectrică". A propus reprezentarea "câmpului magnetic" prin "linii de forță" (sau "linii de câmp") și arată că "acțiunile electrice și magnetice se transmit din aproape în aproape, cu viteză finită". Combate astfel concepția "mecanicistă" conform căreia aceste acțiuni se transmit la distanță instantaneu cu viteză infinită, independent de mediu, după modelul mecanic al "forțelor de gravitație". Faraday arată că noțiunile de "câmp electric" și "câmp magnetic" pe care le-a introdus ca forme de
Michael Faraday () [Corola-website/Science/302976_a_304305]
-
dezbateri filosofice. A vizitat Florența în 1636 și mai târziu a fost unul dintre participanții obișnuiți la dezbaterile grupurilor filosofice din Paris, organizate împreună cu Marin Mersenne. Începând din 1637, Hobbes se consideră filosof. Filosofia lui Hobbes este strict nominalistă și mecanicistă, excluzând teologia. Ea nu se preocupă decât de soarta obiectelor, naturale și artificiale, create de om cu alte cuvinte, acelea care pot fi "calculate" rațional. Teoria sa cea mai de succes a fost ceea despre starea naturală și contractul social
Thomas Hobbes () [Corola-website/Science/299198_a_300527]
-
des Sciences politiques). Paralel, urmează și cursurile Școlii de Limbi Orientale. La vârsta de 18 ani, tânărul Paul Claudel părea promis unui perfect conformism intelectual, credea ceea ce credeau majoritatea oamenilor ziși cultivați ai vremii, pozitivismul, naturalismul: accepta ipoteza monistă și mecanicistă în toată rigoarea ei, că totul era supus Legilor și că lumea era o înlănțuire de efecte și de cauze, și pe care știința le va descurca perfect într-un viitor previzibil. Trăia în imoralitate și, puțin câte puțin, cădea
Paul Claudel () [Corola-website/Science/308102_a_309431]
-
Filozoful atomist Titus Lucretius Carus (d. 50 i.Hr.), în poemul său "De rerum natura" ("Despre natura lucrurilor") ne înfațișează clar ideile lui Epicur privind evoluția cosmosului, a Pământului, a ființelor și a societății umane și aceasta făcând apel la rațiuni mecaniciste fără referință la implicarea vreunei forțe supranaturale. Aceasta a avut o mare influență asupra filozofilor și oamenilor de știință din perioada Renașterii și a epocilor următoare. Dupa căderea Imperiului Roman, ideile evoluționiste au dispărut de pe scena europeană, fiind preluate de
Istoria gândirii evoluționiste () [Corola-website/Science/314483_a_315812]
-
XVII-lea și al XVIII-lea, când apare biologia modernă. În perioada 1650 - 1800, au fost elaborate o serie de teorii de factură evoluționistă, care susțineau că viața s-a dezvoltat în mod mecanic, fără vreo intervenție divină. Astfel filozoful mecanicist René Descartes promovează o imagine a universului prin care acesta este comparat cu o mașină, cu un mecanism. Aceasta concepție va caracteriza revoluția științifică ce va urma.Bowler, 2003, pp. 33-38. Totuși, multe teorii evoluționiste ale acelei perioade, cum ar
Istoria gândirii evoluționiste () [Corola-website/Science/314483_a_315812]
-
ale sufletului, care trebuie tratate ca atare. Descartes poate astfel afirma că pasiunile „sunt toate bune prin natura lor "(de leur nature)" și că nu trebuie să evităm decât reaua lor întrebuințare și excesele lor” (articolul CCXI). În contextul viziunii mecaniciste asupra viului, legate de apariția științei moderne în secolul al XVII-lea, Descartes concepe corpul ca pe o mașină care dispune de o anumită autonomie: el se poate mișca independent de suflet. Pe această premiză se bazează și abordarea fiziologică
Pasiunile sufletului () [Corola-website/Science/331678_a_333007]
-
și suflet" (1923-1938). A studiat fenomenele de limbă în strânsă legătură cu folclorul și etnografia. Este creatorul școlii lingvistice de la București. Studiile sale se remarcă prin bogăția documentării, claritatea expunerii, prin grija pentru obiectivitatea științifică, alterată însă uneori de limitele mecaniciste ale concepției neogramatice căreia i-a fost atașat. În domeniul literaturii, Densusianu a fost unul dintre promotorii curentului simbolist în România, el însuși publicând poezii sub pseudonimul "Ervin".
Ovid Densușianu () [Corola-website/Science/298751_a_300080]
-
este folosit totuși abia către sfârșitul evului mediu de către Philipp Melanchton în lucrarea lui "Kommentar über die Seele" (1540, Considerații asupra sufletului). Empirismul englez al secolului al 17-lea reducea funcțiile psihice la fenomene previzibile cu legi proprii. În teoria mecanicista a lui Thomas Hobbes "sufletul" nu-și găsea niciun loc. Într-o lucrare din 1704, Leibnitz menționează pentru prima dată existența unor procese subconștiențe. Adevărat părinte al psihologiei este considerat Johannes Nikolaus Tetens, care în lucrarea să "Philosophische Versuche über
Psihologie () [Corola-website/Science/296549_a_297878]
-
să realizeze o sinteză materialistă a marilor descoperiri făcute de științele naturii în secolul al XIX-lea, elaborând o teorie generală a evoluției pe care a intitulat-o "Teoria ondulațiunii universale". Evoluționismul lui Vasile Conta are, în ansamblu, un caracter mecanicist, dar cu toate acestea, concepția lui conține și unele elemente dialectice. În domeniul sociologiei, Vasile Conta a suferit influența lui Herbert Spencer, adoptând necritic ""teoria organicistă"". A fost cel dintâi filosof român care a pus bazele «unui sistem filosofic propriu
Vasile Conta () [Corola-website/Science/298676_a_300005]
-
proces. Entropia economică a fost explicată în lucrarea "The Entropy Law and the Economic Process" (Legea entropiei și procesul economic) publicată în 1971 de Nicholas Georgescu-Roegen, fondatorul teoriei bioeconomice. Nicolae Georgescu-Roegen afirma că "“Procesul economic este, clar, entropic și nu mecanicist. Și pentru că legea entropiei domină toate transformările materiale, acest proces se dezvoltă într-un mod ireversibil. Epuizarea resurselor nu poate fi controlată și o bună parte a deșeurilor rămân deșeuri de nefolosit. Această simplă afirmație conține germenele “penuriei” văzută din
Entropie economică () [Corola-website/Science/304237_a_305566]
-
exemplu absența unui neurotransmitator, a unei enzime, unui hormon sau unei gene. Boală este un fenomen mult mai amplu decît simpla lacuna a unei verigi chimice. Ideea că înlocuirea verigii cu o substanță mirifica poate vindeca boală trădează o optică mecanicista de tip reducționist. Cand un om e atins de o maladie, el suferă cu întreaga să persoană, si nu doar cu deficitul punctual provocat de absență unui principiu metabolic. Ideea unui remediu universal, un fel de extras chintesențial cu înrâuriri
Maladia personală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4244_a_5569]
-
90, integrarea unui capitol cu privire la aceste probleme În acordurile CEE-ACP, precum și lansarea deceniului de dezvoltare culturală au tradus În fapte Întoarcerea valorilor și a credințelor În reflecția economică. Convergențele Nord-Sud. Această evoluție coincide perfect cu punerea În discuție a concepțiilor mecaniciste și exclusiv cantitative cu privire la administrarea Întreprinderilor din țările considerate, pe ansamblu, bogate (d’Iribarne, coordonator, 1998). Convergențele Nord-Sud sunt de asemenea perceptibile În domeniul sociologiei, o dată cu Întoarcerea „actorului” (Crozier, 1994, și Friedberg, 1993), și În cel al economiei, cu luarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Știința spiritului însă a rămas mai departe prizoniera obiectivității și a corporalității fizice. Cel mai elocvent exemplu în acest sens ni l-a lăsat Democrit, care considera că sufletul este format din atomi mai fini. Socrate i-a atenuat fantezia mecanicistă, făcând din om măsura tuturor lucrurilor, cu o maieutică a dialogurilor, consemnate în scris de Platon, reevaluate de Aristotel. Numai că din antichitate până în modernitate s-a menținut sciziunea dintre "omenescul" aparținător faptelor și Eul cu scopuri și norme eterne
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
a celui medieval în special. Mai concret, se cerea ca Etica și Politica lui Aristotel, completate cu De anima, care explicau natura umană și acțiunile pe care omul trebuie să le întreprindă, să fie înlocuite de noile explicații cu orientare mecanicistă. Și anume, acțiunea umană să fie redusă la mecanisme fiziologice și fizice. La toate acestea, Kant a mai adăugat și recomandarea de a separa etica de științele naturii, iar științele omului să fie deosebite atât de științele naturii, cât și
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
de generalizări cu caracter de lege, "orice încercare de a-l înțelege (comportamentul, n.ns) în termenii unei explicații mecanice intră în conflict cu aristotelismul. Noțiunea de "fapt" cu privire la ființele omenești se transformă deci dintr-o viziune aristotelică într-una mecanicistă (...). "Faptul" încetează să fie purtător de valoare, "este" se separă de "s-ar cuveni", iar explicația, ca și evaluarea, își schimbă caracterul ca rezultat al acestui divorț între "este" și "s-ar cuveni". (28, pp. 106-107) MacIntyre preia din scrierea
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
de "s-ar cuveni", iar explicația, ca și evaluarea, își schimbă caracterul ca rezultat al acestui divorț între "este" și "s-ar cuveni". (28, pp. 106-107) MacIntyre preia din scrierea lui K. Marx, Teze despre Feuerbach, aprecierea acestuia că iluminismul mecanicist a apărat două idei: previzibilitatea comportamentului uman și posibilitatea de manipulare a comportamentului de către agenții pe care i-a produs statul modern sub forma funcționarilor săi. Rolul principal al funcționarilor este că, "în timp ce diverșii lor stăpâni politici vin și pleacă
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
chiar dragoni. În general, roboții sunt antropomorfi, au sexe, pot iubi și se pot căsători, handicapul fizic și mental, bătrânețea și moartea (mai ales prin accidente sau de crimă) sunt un lucru obișnuit - toate acestea fiind descrise prin intermediul unui limbaj mecanicist. Teoretic, moartea este evitabila (prin reparații) și uneori chiar reversibila. Profesorul lui Trurl și Klapaucius, Maestrul Cerebron, este mort, dar încă mai poate fi reanimat în mormântul său, după cum reiese din povestirea Ferconex. Nivelul tehnologic al majorității locuitorilor este tot
Ciberiada () [Corola-website/Science/317162_a_318491]
-
de tarele maladiei sale, Lucrețiu pare absolut nefrecventabil pentru un creștin. Evident, se ocolește esențialul: reducția atomistă a oricărui adevăr, demontarea forțelor care însuflețesc lumea, absența unei creări datate a universului, sfârșitul său anunțat, recumpunerile lui succesive într-un ciclu mecanicist orb și fără providență divină, tot atâtea teze anticreștine intempestive care pot servi în mod periculos la constituirea unei filosofii alternative la cea a vânzătorilor de iluzii catolice. E mult mai ușor să spui că Lucrețiu e nebun! -2- Persistența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
raționantă și rezonabilă construcțiile strâmbe: cerul locuit, zeii răzbunători, religiile castratoare, speranțele legate de viața de apoi, mecanica sentimentelor, prejudecata monogamică, logica amoroasă. Pe pământ ca și în cer, el sacrifică himerele pe imensul rug al filosofiei sale materialiste și mecaniciste. El își așază printre primii palatele conceptuale dincolo de bine și de rău. Lumea merge, târâș-grăpiș, pentru că majoritatea oamenilor se mint, se iluzionează, construiesc decoruri de teatru în care-și spun povești. Pentru a nu privi în fața mizeria propriei lor existențe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
vedea capitolul despre motivații) care vor servi drept bază pentru aplicații legate de organizarea muncii sau de relațiile ierarhice. Ruptura cu taylorismul rămâne totuși limitată. Apare, desigur, o perspectivă mai complexă asupra omului și a nevoilor lui psihologice: dar viziunea mecanicistă a omului-muncitor se păstrează. Ar fi suficient ca superiorii întreprinderii să ia în calcul aceste nevoi psihologice pentru ca salariatul să producă. Inițiativa se află de o singură parte, a conducerii. Salariatul este determinat mecanic de alegerile conducerii (de a-i
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
în calcul aceste nevoi psihologice pentru ca salariatul să producă. Inițiativa se află de o singură parte, a conducerii. Salariatul este determinat mecanic de alegerile conducerii (de a-i satisface sau nu nevoile psihologice). El nu are inițiativă. În fapt, viziunea mecanicistă subzistă deoarece atât OȘM, cât și curentul relațiilor umane se înscriu în paradigma funcționalistă: există obiective clare și comune care dirijează acțiunea în organizații. Taylor vorbea de un echilibru natural; în curentul relațiilor umane, echilibrul este construit prin satisfacerea nevoilor
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
organizațională...). Această relectură va ocupa un loc important în cartea noastră. DE REȚINUT • Se pot opune două definiții diferite ale "organizațiilor". • Aceste definiții se bazează pe un model diferit al comportamentului uman. • Psihologia socială a organizațiilor a abandonat treptat concepția mecanicistă care a marcat primele ei lucrări. Capitolul 3 Structura organizațională În organizații, relațiile dintre salariați se dezvoltă în interiorul unui cadru structural. Structura participă astfel la regularizarea schimburilor între membrii unei organizații. Este prin urmare necesar, în psihologia organizațiilor, să luăm
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]