232 matches
-
E. Simion, M. Steriade, Titiucă, Todoran, Ungheanu, Uscătescu, Vatama niuc, Vianu, Vuia, Vieru etc., etc.). Nu putea lipsi prezența lui Eminescu ca erou literar sau în lucrări de istorie, dicționare și enciclopedii, în muzica, arte vizuale, cinema tografie, filatelie și medalistică, precum și edițiile importante ale operei sale, în limba română și în alte limbi. Mihai Eminescu. Dicționar enciclopedic este opera unui exeget de care însuși Poetul ar fi mândru, o lucrare care se înscrie în pantheonul culturii române, pentru că această lucrare
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Theofil Symenschi, Gavril Istrate, Liviu Leonte, Ștefan Cuciureanu, Alexandru Andriescu. Din păcate nici una dintre aceste mari personalități nu are încrustat chipul în medalii. Personalitățile ieșene al căror chip apare pe astfel de realizări au fost evocate în două lucrări de medalistică pe care le-am publicat în anii 2002 și 2005. Am extras și am integrat, în prima parte a ediției din 2010, paginile de istorie și chipurile personalităților reflectate medalistic ale celei mai vechi instituții de învățământ academic din țară
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
care, într-un fel sau altul, și-au legat viața de prestigioase instituții academice ieșene, am inserat și ultimele realizări medalistice ale acestora. Un capitol separat l-am destinat discuției privind imaginile simbol de pe medaliile instituțiilor academice ieșene. Incursiunea în medalistica ieșeană de la 1774 și până în zilele noastre, are acum unele îmbunătățiri și completări cu medalii despre existența cărora am aflat ulterior și se constituie în partea întâi a prezentei ediții. Pentru frumusețe dar și pentru a reține atenția asupra grijii
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
își leagă numele, între altele, punerea pietrei de temelie a Palatului Universității și impozantul edificiu, amplasat în zona Iașului încărcată de istorie, numită Fundație, care adăpostește acum Biblioteca Centrală Universitară, dar care, din păcate, nu este reprezentat medalistic. Splendida realizare medalistică, scanată după un exemplar dintr-o colecție ieșeană, stimulează imaginația contemplatorului prin impresia de masivitate și greutate a coroanei de pe capul regelui Ferdinand, prin compoziția simbol de pe revers pe care personal o văd ca pe o „pălărie de floarea soarelui
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
este reliefată harta acesteia. ISTORIE PRIN EFIGII ȘI CELEBRITĂȚI Învățăcelul de altădată la Alma Mater Iassiensis, pe ale cărei personalități - reflectate în domeniul pasiunii domniei sale - le-a omagiat la 150 de ani ai instituției, este autorul și al altor lucrări de medalistică privind istoria Iașului, ori cea a personalităților afirmate aici și pe alte meleaguri românești, ori de departe. Cititorul le va reține lesne în timpul lecturii pe cele selectate în lucrarea de față. Ceea ce ținem să punctăm acum sunt câteva nuanțe pe
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
dune, E necuprinsu-n care vei fi de-acum-nainte Încununat de lauri, știință și renume ! Format întru rigoare și temeinicie de mari profesori de la facultățile de Filologie/Litere și Filosofie ale Universității ieșene, cărturarul Andone Cumpătescu, truditor de mulți ani pe tărâmul medalisticii, exeget perseverent și membru de seamă al Societății Numismatice Române, autor a multor studii și articole de profil în presa ultimelor decenii, este semnatarul și al altor lucrări de referință în domeniu, cum ar fi Personalități ale Iașului în imagini
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
România. Sunt acestea probe neîndoielnice ale urmării cu credință a spiritului în care a fost format la înalta școală academică ieșeană. Actuala ediție a doua Alma mater Iassiensis în imagini medalistice oferă cititorului o altă perspectivă, prin excursul atotcuprinzător al medalisticii ieșene, în contextul căreia își găsește locul firesc cea privitoare la instituții și personalități academice pe domenii. Fiecare apariție este privită critic și valorizator, lămurește polemici și erori, grăbiri artstice și multe altele, dar și multe medalii noi, cunoscute în
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
dar și multe medalii noi, cunoscute în medii restrânse, ceea ce va atrage atenția specialiștilor și cititorilor. Am credința că această carte va fi citită cu interes de toată lumea, spre cinstea și bucuria autorului. Constantin Ilie jurnalist Radio Iași PARTEA I MEDALISTICA IEȘEANĂ DE LA ÎNCEPUTURI ȘI PÂNĂ ÎN ZILELE NOASTRE Medalia românească își leagă începuturile de ilustra personalitate a lui Mihai Viteazul, care, în 1600 își imortalizează chipul și faptele pe o medalie, monedă sau monetă-medalie, cum este numită în literatura de specialitate
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
SUPUSE ÎN ANUL DOMNULUI 1600 PRIN VIGILENȚĂ, VIRTUTE ȘI PUTEREA ARMELOR A REPURTAT VICTORIA”. Moneda, medalia, „moneta-medalie” sau, de ce nu, moneda comemorativă rămâne în istoria noastră culturală ca o realizare de excepție din epoca Viteazului, care marchează debutul în reflectarea medalistică românească și care face trimiteri tangențiale la istoria Moldovei și implicit a Iașului, din acele timpuri. Peste un secol și mai bine, Constantin Brâncoveanu realizează medalii care, după opinia lui Del Chiaro, secretarul particular al acestuia, urmau să fie împărțite
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
pe aceea de monedă, celor din 1772 și 1774 nu li se poate atribui decât aceea de medalie, și implicit, de prime medalii românești care se referă la Moldova și la Iași. Următoarea medalie referitoare la Iași, care marchează începutul medalisticii moderne în această parte de țară românească, este realizată în anul 1838, cu ocazia împlinirii a trei ani de la înființarea Academiei Mihăilene. Până la actul Unirii din 1859, încă trei medalii se referă la viața Iașului. Două dintre acestea, bătute în
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
reluăm o discuție referitoare la afirmațiile din Catalogul medaliilor moldo-române de la 1600 la 1906, publicat în Buletinul Societății Numismatice Române, anul III, trimestrul III/IV, 1905, trimestrul I/II, 1906, care pun sub semnul întrebării autenticitatea a trei dintre realizările medalisticii ieșene timpurii: medalia aniversării Academiei Mihăilene, din 1838, aceea a concertului susținul de Liszt la Iași, în ianuarie 1847 și medalia fuzionării armatelor moldovene și muntene la Socola de lângă Iași, în aprilie 1859. „La serbarea existenței de un an al
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
și 36rv) se realizează la împlinirea a trei ani de la înființarea Academiei Mihăilene (și nu la un an) și că negarea autenticității nu este susținută cu nici un fel de argumente. Este prima și, din păcate nu și ultima, dintre realizările medalisticii timpurii ieșene, a cărei autenticitate este negată, cu brutalitate și fără argumente. Așa stau lucrurile, cum afirmam mai sus, și cu medalia dedicată vizitei lui Liszt la Iași, din 1847 sau cu medalia fuzionării armatelor moldovene și muntene, la Socola
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
secolului al XIX-lea și până la începutul primului război mondial, activitatea de realizare a medaliilor care reflectă realități ale Iașului s-a datorat, în bună parte, comercianților Elias și Samoil Șaraga, precum și meseriașului Nicolae Sternberg din Iași. Sunt lucrări de medalistică românească, care acreditează ideea că Șaraga, nume ce apare pe o serie de medalii realizate la Iași, este al unui gravor, deci creator de medalii (artist medalier). Documentele de arhivă, cât și o lucrare monografică a lui Ion Massof vor
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
nume ce apare pe o serie de medalii realizate la Iași, este al unui gravor, deci creator de medalii (artist medalier). Documentele de arhivă, cât și o lucrare monografică a lui Ion Massof vor clarifica statutul familiei Șaraga în raport cu creația medalistică ieșeană. Studiul medaliilor și al documentelor de arhivă ne-au ajutat să stabilim și poziția lui Nicolae Sternberg în această problemă. În aprilie 1912, Elias Șaraga se adresează cu un memoriu Primăriei din Iași arătând că: „Dacă n-ar fi
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
că dintre frații Șaraga, Elias, deși om fără studii, ci doar cu practică de meseriaș și comerciant la firma tatălui său Ihil, a reușit să acumuleze, în lunga sa carieră, vaste cunoștințe de literatură, istorie, filatelie, numismatică în general și medalistică, care i-au dat o prestanță deosebită atât în perioada activă, de dinainte de primul război mondial, cât mai ales în perioada dintre cele două războaie, când era foarte regretat și devenise simbolul omului care știe tot, al Iașului de odinioară
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
liber, care, așa după cum arătam mai sus, cu numai doi ani în urmă câștigase concursul național pentru realizarea medaliei lui Ștefan cel Mare. După cum se poate constata, la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, creația medalistică ieșeană era destul de bogată, datorită activității editoriale a fraților Șaraga și, cu o notă în plus, datorită realizărilor din propriul atelier ale lui Nicolae Sternberg. Activitatea medalistică este înnobilată artistic de modestul profesor de desen ornamental de la Școala de Arte
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, creația medalistică ieșeană era destul de bogată, datorită activității editoriale a fraților Șaraga și, cu o notă în plus, datorită realizărilor din propriul atelier ale lui Nicolae Sternberg. Activitatea medalistică este înnobilată artistic de modestul profesor de desen ornamental de la Școala de Arte și Meserii din Iași, Celesti Fabio, al cărui nume nu este gravat pe nici o medalie, dar care credem că a realizat proiecte și machete pentru cele mai
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
cel puțin treizeci și șapte de medalii, în perioada interbelică, cel puțin opt medalii. În deceniile cinci și șase ale secolului trecut nu avem informații să se fi realizat decât medalia centenarului Unirii, în 1959, cu care de altfel debutează medalistica de după cel de al doilea război mondial referitoare la Iași, și medalia centenarului Universității, în 1960. Ritmul aparițiilor în actualitate este de una până la două medalii pe an. Vom face câteva precizări pe marginea considerațiilor statistice de mai sus. Din
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
am prezentat în lucrarea noastră citată mai înainte. Medaliile sunt realizate atât în țară (Nicolae Sternberg, în atelier propriu, Carniol-Fiul și alții), cât și în străinătate (multe din ele editate de frații Șaraga, posibil după proiecte ale profesorului Celesti Fabio). Medalistica ieșeană din perioada interbelică poate fi ilustrată cu medaliile dedicate contelui Saint Aulaire, doctorilor Cantacuzino, Slătineanu, Ernest Juvara, Francisc Rainer, lui V. Alecsandri, T. Maiorescu, Grigore Trancu-Iași, printre gravori fiind André Lavrillier, W. Em. Becker, G. Stănescu, Savargin, Oscar Han
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
activități specifice domeniului (întâlniri periodice, sesiuni de comunicări, editare de medalii, organizarea de expoziții, atât în Iași, cât și în alte orașe ale țării), activități răsplătite cu numeroase premii, medalii și diplome. O primă expoziție, acoperind arii tematice diverse ale medalisticii ieșene, deschisă înainte de 1989 de semnatarul acestor rânduri în sala tezaurului de la Complexul Muzeal Național „Moldova” din Iași, a fost suspendată după câteva luni din dispoziție „venită de sus”. Cam același lucru s-a întâmplat și cu expoziția permanentă de
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
cu prilejul împlinirii a 25 de ani de la înființarea Secțiunii din Bârlad a Societății Numismatice Române. Aici membri ai Societății Numismatice Române din zona Iașului, între care Victor Antăluță și inginerul Gheorghe Hrițcu, au fost distinși cu premii la secțiunea medalistică, iar Traian Bița, din Pașcani cu premiul I și premiul special al juriului, la secțiunea numismatică. O sinteză a lucrării de față a fost prezentată în cadrul simpozionului organizat la Muzeul „Vasile Pârvan” cu ocazia acestei manifestări. Mai mult decât meritorie
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
premiul I și premiul special al juriului, la secțiunea numismatică. O sinteză a lucrării de față a fost prezentată în cadrul simpozionului organizat la Muzeul „Vasile Pârvan” cu ocazia acestei manifestări. Mai mult decât meritorie este expoziția itinerantă „101 PORTRETE ÎN MEDALISTICĂ” aparținând sculptorului leton, Janis Strupulis din Riga și organizată de profesorul Victor Macarie din Iași. Primele două expuneri au avut loc în prezența autorului la Muzeul „Mihai Eminescu” din Parcul Copou al Iașilor și la Muzeul de Istorie „Vasile Pârvan
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
numit director al postului de T.F.F. de la Copou”. De la înființarea Postului de Radio Moldova, la 2 noiembrie 1941, ora 11,30 și intrarea în emisie la 12,57 aceeași zi, mari spirite universitare, unele prezentate și în această lucrare de medalistică, au dat substanță emisiunilor: Radu Vulpe, Andrei Oțetea, Gr. T. Popa, Theofil Simenschy, N.I.Popa, Ștefan Cuciureanu, C. Ciopraga, Constantin Milică, G. Ivănescu, Gh. Platon, Al. Zub, mulți alții, floarea și fructul intelectual al vremii. UN RADIO AL FIECĂRUIA / UN
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
de glie românească, în Moldova lui Ștefan cel Mare și Sfânt . Medalia, înțelept concepută, din câte suntem informați cu inspirata contribuție a criticului de artă Valentin Ciucă, și realizată cu mult rafinament, în planuri ușor reliefate, o adevărată bijuterie a medalisticii ieșene, cât și a domeniului, are pe avers (fig. 23av), pe bandă marginală, legenda SOCIETATEA ROMÂNĂ DE RADIODIFUZIUNE (sus) 1941-2001 (jos). În zona centrală este Palatul Sturdza, cu antenă, până nu de mult sediu al Studioului de Radio Iași, de pe
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
24rv) este imaginea iconică a Sfintei Parascheva, cu inscripția C-POL (Constantinopol n.n.) / IAȘI plasată de o parte și de alta a acesteia, cuprinsă de legenda circulară 360 DE ANI DE LA ADUCEREA LA IAȘI A MOAȘTELOR SF. PARASCHEVA 1641-2001. În medalistica românească actuală, dominată din nefericire de mult șablonism conceptual și tehnicist, realizarea respectivă o considerăm, fără rezerve, model de conduită în actul conceperii și modelării artistice a medaliilor. Aceasta impresionează prin conciziunea și claritatea mesajului transmis prin legende, prin imaginea
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]