238 matches
-
moldovenismul se legitimează polemic. Mai mult decât un tip social, personajele Medelenilor sunt modelate de un cod comportamental a cărui logică interioară apare dificil de înțeles o dată cu trecerea timpului. Oblomovismul se aliază cu melancolia amoroasă și cu delicatețea patriarhală. Cronotopul Medelenilor se articulează prin apelul constant la un spirit al locului - pulsiunile nostalgice ale prozatorului evocă ambiguitatea raportării la modernitate a lui Alecu Russo din Amintiri și Studie Moldovană. Ceea ce urmează după Hotarul nestatornic reflectă o progresivă dezvrăjire a lumii - universul
Vă place Ionel Teodoreanu? by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/17334_a_18659]
-
o feminitate domesticită, aceea a Monicăi. Senzaționalul și melodramaticul se infiltrează în intriga romanului - tenebrosul romantic al lui Vania Dumșa și moartea Olguței aparțin, cel puțin până la un punct, acestui registru. Finalul din Între vânturi e marcat de cehovianism. Sfârșitul Medelenilor amintește de extincția livezii de vișini. Bercale/ Lopahin maculează un teritoriu al inocenței, și ceea ce dispare e mai mult decât o simplă moșie. Memoria intervine pentru a echilibra o existență descentrată, paradisul pierdut fiind recuperabil doar prin amintire. Trilogia se
Vă place Ionel Teodoreanu? by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/17334_a_18659]
-
fi zdrobiți și vor fi îngrămădiți în ei înșiși, în lumea lor care nu i-a "pregătit decît pentru teribilă nepăsare (...)". Verbul care i se potrivește cel mai bine acestui român este "a medeleniza" (vezi și simpatia autoarei pentru "La Medeleni"), sigur, uzînd de tehnici moderne ale narațiunii, ce "învie" o epocă, un timp al valorilor autentice, dar și vremurile "de dupa", ale uniformizărilor. Spunînd că procedeul principal este al rememorării, observa-tia cea mai pertinenta ar putea fi aceea că vocația de
Destin amânat by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/17983_a_19308]
-
celui de al treilea deceniu, că încă n-avem român. Deși pînă la această dată apăruseră, după, Ion, Pădurea spînzuraților, Adam și Eva și Ciuleandra de Rebreanu, Venea o moară pe Siret, Strada Lăpusneanu de Sadoveanu, primul volum din La Medeleni (cu siguranță cel mai rezistent din trilogie) de Ionel Teodoreanu, Fecioarele despletite, dar, mai ales, Concert din muzică de Bach de Hortensia Papadat-Bengescu, Întunecare de Cezar Petrescu, patru române ale lui Felix Aderca. Ce-i drept, ne despărțeau ani de
Bătălie cîstigată by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18135_a_19460]
-
un roman fără formulă, o operă ce iese din rânduri, un poem de expresie”, dar nu doar cele din 1936, de când datează exemplul citat, ci încă din 1928, dinainte de apariția sa în volum, când îl compară cu succesul factice al Medelenilor și-l declară „un roman de geniu” și „o formidabilă realizare de epică românească”. În fine, nu pot să mă opresc și asupra altor locuri din volumul Danei Pîrvan- Jenaru pentru a pune în lumină sensibilitatea și inteligența critică cu
Sebastian și lumea lui by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2379_a_3704]
-
într-o pictură flamandă din salonul Elenei Drăgănescu viziunea ei despre calitățile materne ale verișoarei sale (Mini este de altfel un medium potrivit pentru sugestiile interioarelor, chiar din scena de început a romanului). Mai interesantă încă este imaginea Olguței, din Medelenii lui Ionel Teodoreanu, pe care nu putem să nu o legăm de aceea mai sus citată a lui Odobescu, deși autorul încadrează pasajul următor cu o altă trimitere, anume la Pelléas et Mélisande, piesa lui Maeterlinck: „Era zveltă și flexibilă
Pe marginea prozei lui Odobescu by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2605_a_3930]
-
Lozovanu, presedintele Fundației „Grigore Vieru” din Toronto Maria Tonu, președintele Asociației Românilor „Câmpul Românesc” din Hamilton, Dumitru Răchitan, președintele Asociației Românilor „Muntele Măslinilor” din Kchitchener Dr. Pr. Dumitru Ichim, prof. univ. dr. hab. în istorie Anatol Petrencu, Alexandru Mursa, Cristian Medelean, Leonid Varlanovici, Nelu Gherghina, Sofia Revencu, Rodica Rosca-Dvorean... Lista rămâne deschisă pentru toți ce-i care doresc binele poporului nostru!
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92635_a_93927]
-
a ascuns atâția ani și care acum iese la iveală. În tot acest timp, fiecare din cei șase actori interpretează câte o tipologie: Ilinca Manolache - tânără modernă, inteligență și independentă, care duce mai departe o nouă mentalitate, cea feministă; Sorin Medeleni - preotul moralist care în tinerețe a fost mare crai; Tudor Aaron Istodor - tânărul dandy fără niciun ban, care încearcă să își rezolve viitorul insurandu-se cu o partidă bună; Dan Condurache, care îl joacă excelent pe afaceristul bătrân și libidinos
Profesiunea doamnei Warren [Corola-blog/BlogPost/99536_a_100828]
-
și sensul culturii”; - Trilogia Valorilor, cu „Știință și creație”, „Gândire magică și religie”, „Artă și valoare”. De asemenea, ar fi un gest lipsit de cuviință, să nu-l numesc pe Ionel Teodoreanu cu arhicunoscuta și îndelung savurata sa trilogie „La Medeleni", compusă din volumele „Hotarul nestatornic", „Drumuri" și „Între vânturi", dar și pe Simeon Florea Marian - preot și profesor de teologie, autorul trilogiei monografice compusă din „Nunta la români”, „Nașterea la români” și „Înmormântarea la români”, precum și a unei alte trilogii
ROMANUL VIEȚII ÎN TRILOGIA ”DESTIN” de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382110_a_383439]
-
îndepărtează la fel ca Unirea Cea Mare, spre... Fără nicio legătură cu starea de grevă, îmi vine în minte un articol al prietenei noastre Cella: Vacanța este o dulce Monică... ce îl iubește pe Dănuț și Ionel Teodoreanu este La Medeleni-ul nostru. Fără Monica, Olguța și Dănuț, vacanțele ar fi ca... fără soare. Mai citește cineva această carte ce aduce suflul verii în sufletele noastre? Nu îndrăznesc să-l întreb pe Cleo, cristalul meu fermecat. S-ar învolbura și nu
Cochetăria cu absurdul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8263_a_9588]
-
îți închipui cât a fost de pasionant să mă improvizez în Dumnezeu și să creez la rândul meu o mică arcă a lui Noe." La această vârstă, idolul lui Dinu Pillat era Ionel Teodoreanu. La sfârșitul fiecărei vacanțe, recitea La Medeleni, carte în care copilăria și tinerețea lui se regăseau necontenit. Nu era impresionat numai de lirism, dar și de reflecțiile, deloc neglijabile, ale romancierului despre actul de creație. El "definea cândva scrisul ca o luptă cu moartea. Și avea dreptate
Un roman sentimental și un jurnal de creație by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7998_a_9323]
-
articolului afirmă: "Învățătorul său, Ionel Teodoreanu, i-a simțit totuși potențele intelectuale și sensibilitatea acerbă". Învățătorul lui Marin Preda s-a numit Ion Teodorescu, dar, chiar dacă atât numele, cât și prenumele ar fi coincis cu cele ale autorului romanului La Medeleni, ar fi trebuit făcute precizările menite să prevină confuziile. Nu știu ce ar fi mai indicat: sancțiuni sau premii pentru dezinformare?! Mă tem că, și într-un caz, și în celălalt, ar fi greu de găsit un juriu competent... (Carmen Focșa) Sus
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6985_a_8310]
-
Vidra. Cu această excepție, țiganii apar mai ales în posturi de personaje marginale, personal casnic în slujbă la boieri, țigăncile fiind mai ales bucătărese și uneori amante ocazionale ale stăpînilor. Bărbații sînt utilizați ca fierari sau mai des lăutari. La Medelenii lui Ionel Teodoreanu cîntă un lăutar bătrîn cu numele excentric Huduba. O țigancă malefică, reputată după zvonuri ca vrăjitoare și asasină prin otrăviri, se ivește la moșia boierului Cozianu, cam pe vremea lui Cuza. O babă fără nume, țigancă, este
Personajele – etnii și naționalități. Țiganii by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/4320_a_5645]
-
e să nu poți stăvili năzbâtiile unor șotioși care se împung și tot ei se vindecă unul pe altul. Crescând, copiii de altădată vor avea, și ei, toate metehnele de care adulții încearcă să fugă: nestatornicia, slăbiciunea, ipocrizia. Pe măsură ce spiritul Medelenilor se diluează, viața-și cere partea. Și foștii copii ajung să jinduiască după vacanță altfel decât atunci când nu prea știau ce să facă cu ea. Dorul acesta, de viață foarte puțin complicată, spuneam, revine. Și ar putea, de ce nu, să
Dulceața traiului patriarhal by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4475_a_5800]
-
pretins pictor, are și el vioară, dar cîntă numai după ureche, deși colecționează partituri. În același roman, epicureul Leonida Pascalopol cîntă la flaut, singur, acasă. Nu știm ce anume. O pianistă desăvîrșită e doamna Alice Deleanu care are pian La Medeleni și primește par--tituri de Bach din străinătate. Un model al său e însăși mama autorului, fiica lui Gavril Muzicescu, pianistă și profesoară la conservator. Fata ei din roman, Olguța, cîntă de asemenea la pian. Se cîntă muzică fină în lumea
Pentru urechile și sufletele personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/8895_a_10220]
-
o anumită influență scriitorii de romane de succes - Ionel Teodoreanu, Cezar Petrescu, poate și Rebreanu sau Sadoveanu. E posibil ca proza lor să fi jucat un rol în răspîndirea unor nume, mai ales prin personajele feminine pozitive: Monica din La Medeleni (pe care Christian Ionescu, în Mica enciclopedie onomastică, 1975, chiar o consideră legată de preferința pentru nume), poate Luminița din Întunecare, Mădălina din Ciuleandra. Sadoveanu a repus în circulație nume istorice (Ruxandra, Ilinca), a căror modă nu i se poate
Onomastica și moda culturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9611_a_10936]
-
burta romanului. Timpul e scurt, un an de școală, cum spuneam, povestea, însă, e mult mai lungă. Caiete păstrate, jurnale, răzbunări de hîrtie, rețete (adolescentul trebuie să se îndrăgostească, fiindcă altfel, halal best-seller...), sugestii frivole, date de verișoare citind La Medeleni. Nu va putea, e clar, împăca pe toată lumea, dar "romanul trebuie scris". Mi-e necunoscut cît mai visează adolescenții de azi la piatra filosofală, însă dorința de a ieși în evidență, pe căi mai superficiale, poate, s-a păstrat și-
Ochelarii altcuiva by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9668_a_10993]
-
este dominant sentimentul tonic al trecerii timpului. După cum s-a observat, cele trei secvențe ale romanului se leagă între ele prin amintiri. Ideile comune celor două texte pot fi găsite de asemenea în alte opere literare din bibliografia școlară: La Medeleni, de Ionel Teodoreanu, Singur pe lume, de Hector Malot, David Copperfield, de Charles Dickens și alții. 1.7. SINTEZA Compoziția de acest tip se remarcă printr-o întindere mai mare și ea tratează sintetic o problemă de amploare, având la
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
petrec timpul liber. Dar oboseala mă cuprinse. Închisei ochii și pătrunsei într-o lume minunată și anume minunata împărăție a cărților. Pătrundeam într-o sală imensă. Merg și ies pe o ușă, din care, pun piciorul pe peronul din gara Medelenilor, dar mă întorc pentru că locul îmi era cunoscut. Pe o altă ușă am ieșit pe un munte, de unde zării un grup de copii; erau Cireșarii, dar iam lăsat să-și continue expediția. Din sala imensă, după întâlniri cu multe personaje
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
că Rică însuși recurge la un pseudonim cînd scrie la gazetă: R.Vent deși chapeaul articolului îi dezvăluie numele întreg. Leonida se adresează Efimiței cu "domnule", iar ea lui cu "soro". Un mediu bogat în porecle familiare este cel de La Medeleni. Geniul numirilor este Olguța care îl botează pe fratele său Dănuț, în copilărie, Buftea, iar în adolescență Metaforel, pentru că are darul lirismului. Și pe amica ei mai durdulie, Rodica, Olguța o numește Buftachi. Colegul lui Dănuț, Mircea e poreclit Hardmuth
Personajele Porecle și diminutive by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/7864_a_9189]
-
griji de oameni mari, o acoperă, al tristeților tîrzii consolate din tot mai subțirile ei rezerve de bucurie. Aceeași soartă o împărtășesc, bune-rele, și cărțile ei. Cărți cu coperți închise. O vreme. Nu știu cît de mult dă seama La Medeleni despre copilăria fiecăruia dintre noi, și cît despre copilăriile, ingenui lipse de mijloace, ale literaturii. Înclin să cred că a doua e calea ei, a unei lecturi la care mai degrabă revii, ca orășean într-o vacanță la țară (enervantă
Copilării by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7442_a_8767]
-
stăpînii lor, detalii umplînd aerul dulce, amestec peste poate de etichetă și confort, al cămărilor bătrînești. Teodoreanu insistă, pe pagini întregi, pe teaca vreunei săbii de copii, ori pe războaie închipuite care răvășesc, trecător, armonia. Așa e toată viața la Medeleni, ca înfruntarea dintre Potemkin și Kami-Mura. Homerică, în felul ei, fiindcă fiecare trișează oricît ca să nu piardă. Cam ca în jocurile, cu nenumărate vieți de rezervă, din rețelele zilelor noastre. Nimic nu e fără întoarcere în reședința unde vara șterge
Copilării by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7442_a_8767]
-
vezi bine, în aceeași poză. Ca într-un caleidoscop, poznele lor se rotesc în fel și chip, plictisind pe doritorul de acțiune, cît de cît, și oferind material de studiu cui vrea să știe cum trece timpul. Și paginile. La Medeleni nu se poate rezuma. Scene scurte, întrerupte - copiii nu pot fi bănuiți de răbdare... - fac viața fiecărei pagini, independentă de a celorlalte. Filosofii care se frîng, ca monologul unui Dănuț speriat de noapte, și de bătrînețe. Spaima care o va
Copilării by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7442_a_8767]
-
papa? Un viteaz, Olguța. A furat focul dela zei, și zeii l-au pedepsit mai rău decât pe hoți. Și el s-a făcut haiduc? Nu. A murit. Și cine l-a răzbunat? Literatura, zâmbi doamna Deleanu." Literatura nu răzbună Medelenii, domeniul care, purtîndu-și proprietarii în nume, se duce deodată cu ei, și cu lumea care i-a cunoscut. Capricioasă, copilăria s-ar putea, ca pe-o arhivă, să-i redescopere.
Copilării by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7442_a_8767]
-
Mateiu înainte de a se duce-n lume. De acolo, mergi zece minute pînă în ulița armeneasca și cinci pînă-n cartierul evreiesc. Spre Crucea de Piatră ajungi la fel de repede. Spre apus, atingi iute Popa Nan, unde petrec personajele ieșene din La Medeleni, naturalizate în vulgarul tîrg. La colțul cel mai apropiat de Moșilor al bulevardului primarului Pache, cel ce a dărîmat biserică de-i zicea Caimata, e o cladire străveche în care, azi, firma Shell a desființat vechiul birt cu curte în
Locuri de taină și desfrîu by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/7804_a_9129]