144 matches
-
închis-o Duca Vodă pe Ilinca, nevasta marelui comis Ștefan Brăescu (după ce acesta s-a prăpădit), fiindcă nu putea să-și plătească dările. La fel a procedat și cu soția (al cărei nume nu-l știm), rămasă văduvă, a marelui medelnicer Gavril Bucium (era o practică veche, căci și Ștefăniță Vodă, feciorul lui Vasile Lupu, a pus-o în furci - e drept, din pricini politice - pe Paraschiva Balș, soția marelui vornic Ion Prăjescu, căruia Vodă îi luase și averea, bănuind că
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
acordul părților și, „cercetându-le pricina, i-ar fi zis numitului ca ori să o ia soție după lege, ori să să părăsească de dânsa”. Nesoluționarea (presupusă) a cauzei a dus la apariția în fața instanței („dumnealor ispravnicii județului”, conduși de medelnicerul Costandin”), iar completul de judecată a hotărât ca „pârâtul” să-i dea [reclamantei] taleri 30 pentru căutarea boalei ce au cheltuit de la dânsa...”. Avem de-a face de această dată cu o sentință (avusese loc o a doua judecare) care
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
da jăluitoarii taleri 15”. Dar „jăluitoarea” a pretins 30 de taleri. Conchide mitropolitul (anaforaua este din 12 iulie 1779): „Ci, la aceasta, fiindcă numitu pârât s-au apărat de jurământ, ni să pare a fi făcută după orânduială la judecata medelnicerului Costandin...”, neuitând să adauge că decizia finală „rămâne la cea desăvârșită hotărâre a mării tale”. într-o lume a bărbaților, Alexandru Ipsilanti („voievod i gospodar Zemle Vlahiscoiu”) o nedreptățește - dispare aproape orice urmă de despăgubire materială - pe victimă (aceeași „văduvă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
al lui Mihai Fotino. Sunt anii de ucenicie și formare ai lui Z.R., care, atras de scrierile istorice și stimulat de sentimente patriotice și antifanariote, își pregătea, de pe acum, propria cronică. Om activ, dobândește și ranguri mărunte, bunăoară de medelnicer în 1817, când redactează, ca protejat al lui Grigore Brâncoveanu, un memoriu către Poarta Otomană din partea boierilor pământeni. Deși îl admiră pe Tudor Vladimirescu, în 1821, înspăimântat de „rebelie”, se refugiază (ca altădată, în 1802, de teama pazvangiilor) în zona
ZILOT ROMANUL (1787. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290738_a_292067]
-
Minotaurului 8, Sighișoara, str. A. Mureșan 21, Sibiu, str. Postăvarilor 10. 2629. Fraiman Dora, 11 apartamente, București, str. Mihai Ferechide 10. 2630. Filip Iulia, 4 apartamente, București, str. 2631. Frunză Romulus, moștenitori minori Ana Mihai, Nicolae, 6 apartamente, București, str. Medelnicerului 8. 2632. Falcoianu Alexandrina, 12 apartamente, București, str. Apollodor 6. 2633. Florescu Mari, 5 apartamente, București, str. Sabinelor 19, Predeal, str. Luminei 5. 2634. Filip Constantin, 3 apartamente, București, str. Sf. Elefterie 31. 2635. Frâncu Ion, 20 apartamente, București, str.
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
treptat pericolul creanțelor ce o grevau) și, ca și frații săi, Pârvu și Radu, începe a urca în ierarhia boierească. Căsătoria cu Elena Văcărescu (nepoată a domniței Safta Brâncoveanu) îi va consolida poziția și influența: e, rând pe rând, mare medelnicer (1746), vel stolnic, mare vistier, vel logofăt și mare ban (1770), parcurs urmat nu fără incidente (câțiva dintre fanarioți îi sunt fățiș ostili). Sub efemera guvernare a lui Matei Ghica (1752-1753), va fi silit să caute refugiu în Moldova, iar
CANTACUZINO-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286069_a_287398]
-
CÂRLOVA, Vasile (4.II.1809, Buzău - 18.IX.1831, Craiova), poet. Se trăgea dintr-o familie de mici boieri buzoieni, care număra printre înaintașii îndepărtați un mitropolit al Ungro-Vlahiei, Luca, născut în Cipru. Tatăl, vel medelnicerul Ioniță Cârlova, a fost și ispravnic de Buzău. Mama, Sevastița, era fiica clucerului Vasile Lăcusteanu. După moartea timpurie a părinților, a fost crescut de o soră a mamei, măritată cu stolnicul Nae Hiotu. Și-a petrecut copilăria la Târgoviște și
CARLOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286110_a_287439]
-
Și vădzând turcii, mult s-au mirat și au dzis: <Nevinovat au fost acest om>... și s-au căit pentru că l-au tăiat”. --Ca să nu rămân dator, am să-ți amintesc că la 20 ianuarie 1664 (7172) Ghinea mare medelnicer vinde lui Chirilă cămăraș de jitniță niște case cu pivniță de piatră pe Ulița Mare . Cămărașul Chirilă vinde “casă cu pivniță de piatră... ce iaste pre Ulița cea Mare, lângă Mitropolie, din gios, până în locul unde a fost pitărie domnească
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
mănăstirea Galata<footnote Ibidem, documentul 453, p. 400 footnote>. Iustin este egumen între 1718-1728. El apare ca martor la 1 martie 1718, când se vinde o casă cu pivniță și loc pe Ulița Rusească de la Gheorghiță călăraș către Diamandi mare medelnicer<footnote Ibidem, documentul 553, p. 483 footnote>, apare cu Neofit călugăr la Cetățuia, la 26 februarie 1720 când fiul lui Neofit dăruiește mănăstirii Cetățuia două vii de câte două pogoane, cu cramă, șopron și cinci căzi<footnote Ibidem, documentul 586
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Călugărul n-a dat semne de supărare pentru întrerupere și pe neașteptate îmi spune: Sunt sigur că îți mai amintești de Chirilă cămărașul, care la 20 ianuarie 1664 (7172) a cumpărat niște case cu pivniță de piatră de la Ghinea mare medelnicer. Îmi aduc aminte, cum să nu? Ghinea mare medelnicer spune în zapis: „Vândut-am niște case aicea , în tîrgu în Iași, pre Ulița Mare, lîngă Mitropolie, din gios”. Și ce-i cu asta, părinte? Stai, că nu s-au sfârșit
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
și pe neașteptate îmi spune: Sunt sigur că îți mai amintești de Chirilă cămărașul, care la 20 ianuarie 1664 (7172) a cumpărat niște case cu pivniță de piatră de la Ghinea mare medelnicer. Îmi aduc aminte, cum să nu? Ghinea mare medelnicer spune în zapis: „Vândut-am niște case aicea , în tîrgu în Iași, pre Ulița Mare, lîngă Mitropolie, din gios”. Și ce-i cu asta, părinte? Stai, că nu s-au sfârșit lucrurile aici. Amintește-ți de zapisul din 20 septembrie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Îi vorba cumva de judecata din 30 mai 1704 (7212)? Da, părinte. Este vorba de judecata dintre cei doi boieri pentru un loc de casă de pe Ulița Mare. Povestea îi mai lungă și la mijloc se găsește Sandu Crupenschi mare medelnicer. Da’ mai bine mergi tu pe fir pentru că ai citit despre toate aste, fiule. La grea încercare mă pune sfinția ta. Nu-i simplu sămi amintesc atâtea lucruri. Da’ cum și-o face omul cu mâna lui nu i-o
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
face nici ucigă-l toaca. Așa că, la drum băiete!... Într-un zapis de la 17 decembrie 1701 (7210) citim: „Toader Albotă vel pitar, și cu femeiia mea, Maria,...mărturisim cu acest...zapis al nostru la mîna...ginerelui nostru Sandul Crupenschi vel medelnicer, precum i-am vîndut un loc de casă pe Ulița Mare, între casăle Ghică-i și între casăle lui Becher”. Apoi „Sandul Crupenschi ce-am fostu medelnicer mare, și soțul mieu Anița, scriem și mărturisim cu acest...zapis al nostru”...că
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Maria,...mărturisim cu acest...zapis al nostru la mîna...ginerelui nostru Sandul Crupenschi vel medelnicer, precum i-am vîndut un loc de casă pe Ulița Mare, între casăle Ghică-i și între casăle lui Becher”. Apoi „Sandul Crupenschi ce-am fostu medelnicer mare, și soțul mieu Anița, scriem și mărturisim cu acest...zapis al nostru”...că „am vândut un loc de casă aici în Iași, dumisale lui Ștefan Luca vistiernicul al doile...care loc iaste pre Ulița Mari, între casa lui Ianachi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
era doar Ștefan Luca vistiernicul „Tîmplîndu-să” însă „de i-au dat danie doamna lui Gligorie vodă acel loc de casă care au fost a Ghicăi vodă boiarinului nostru, lui Manolache Hrisoverghi comisul, deci dumnealui opria acel loc a lui Crupenschi medelnicerul dzicînd că nu încape altul fără dumnealui să-l cumpere”. Acel faimos drept de preemțiune din pravile... Așa este, numai că aici vine Mihai Racoviță voievod, care la 30 mai 1704 (7212) hotărăște ca acel loc să fie cumpărat în
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
cuprinde numele ctitorilor, apoi pe ale celor ce au făcut danii bisericii sau mănăstirii ori alții cu fapte deosebite în slujba bisericii. Eu tocmai mă gândeam la un zapis, cel din 9 iunie 1736 (7244), în care se spune: „Constantin medelnicer făcut-am zapisul meu la mîna preutului Gavril...pentru un loc de casă den deal de Podul Hagioai...și den tîmplările vremilor au fostu arsu casăle ș-au rămas acel loc de casă; și fiindu trebuitor preutului Gavril, căzut-au
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
cumpărat cu tot cu dugheană de la Lazor”. Mama avea o vorbă: să nu te bagi între frați, pentru că ei se ceartă, ei se împacă. Înțeleaptă vorbă. Parcă adineauri am vorbit de mănăstirea Sfântul Spiridon. Acum trebuie s-o luăm încetișor pe urmele medelnicerului Constantin Cucoranul, care s-a călugărit sub numele de Calistru și care a întemeiat schitul Stavnic. Nepoții lui închină schitul mănăstirii Sfântul Spiridon la 30 august 1766, însoțind fapta și cu o danie de două moșii și o casă pe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
că această mănăstire apărută târziu pe cerul mănăstirilor Moldovei va fi foarte activă... La 12 octombrie 1702 (7211) primește dejade la Constantin Duca voievod un loc plin de vii la Vacota. Un loc de casă dăruit de Sandul Crupenschi, mare medelnicer, la 1 februarie 1703 (7211) este binevenit. Chiar și un copil de țigan nu strică să-l primești în dar, fiule: „Pentru sufletul răposaților părinților noștri” - cum au făcut fiii lui Scărlet Șerbu la 14 aprilie 1708 (7216). Tare mă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
m-am făgăduit: Să vede că Dumnezeu N-a vrut atunci cînd vream eu, Ci acum a ajutat Sfîrșitul de ș-a luat; Iată dar o primiți, Și sănătoși o citiți.” Noul Erotocrit se deschide cu o dedicație către Marele medelnicer Alecu Bojoreanu. E lăudată, aici, virtutea română a medelnicerului care Întinde galant mîna tipografului. Introducerea ce urmează rezumă conținutul istoriei mitice a Erotocritului, insistînd asupra folosului ci moral. La Adaosuri se adresează din nou cititorilor scuzîndu-se de greșelile de stil
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
vrut atunci cînd vream eu, Ci acum a ajutat Sfîrșitul de ș-a luat; Iată dar o primiți, Și sănătoși o citiți.” Noul Erotocrit se deschide cu o dedicație către Marele medelnicer Alecu Bojoreanu. E lăudată, aici, virtutea română a medelnicerului care Întinde galant mîna tipografului. Introducerea ce urmează rezumă conținutul istoriei mitice a Erotocritului, insistînd asupra folosului ci moral. La Adaosuri se adresează din nou cititorilor scuzîndu-se de greșelile de stil. Scuza trimite la cauze intime: „nu mi-am văzut
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
stăpânire fiul său mai mare, Gavril Miclescu, ajuns și el până la dregătoria de mare logofăt al Moldovei. Prin diata sa din anul 1741, lăsa, printre altele, „giumătate de sat Bozieștii de la Tecuci, fiicii noastre, Anicăi, ce o ține Lupul Bogdan medelnicer”. La rândul lor, ei vor înzestra cu moșia respectivă pe fata lor, Ruxandra, la căsătoria sa cu un boier pe nume Lipănescu din Țara Românească. Urmașii acestora, motivând că „n-au putut-o căuta”, adică n-au fost în măsură
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
părțile repartizate pe cei patru moștenitori. La data înțelegerii și a împărțirii, 1776, ca și în timpul procesului erau deja decedați atât soții Costăchești de la Umbrărești, cât și fratele Iordache de la Epureni, dar și doi fii ai acestuia, stolnicul Manolache și medelnicerul Costache, la moștenire participând urmașii lor, Măriuța, fiica stolnicului, „și copiii medelnicerului Costachi”, alături de ceilalți frați moștenitori aflați în viață. „Umbrăreștii, la ținutul Tecuciului, cu toate părțile de pe înpregiur, Bozieștii, tot la ținutul Tecuciului”, alături de alte stăpâniri specificate în continuarea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
1776, ca și în timpul procesului erau deja decedați atât soții Costăchești de la Umbrărești, cât și fratele Iordache de la Epureni, dar și doi fii ai acestuia, stolnicul Manolache și medelnicerul Costache, la moștenire participând urmașii lor, Măriuța, fiica stolnicului, „și copiii medelnicerului Costachi”, alături de ceilalți frați moștenitori aflați în viață. „Umbrăreștii, la ținutul Tecuciului, cu toate părțile de pe înpregiur, Bozieștii, tot la ținutul Tecuciului”, alături de alte stăpâniri specificate în continuarea actului de redistribuire, „toate s-au vinit în partia Măriuții, fiica stolnicului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și linia în douăsprezăci puncturi, cu analoghie însă de scădere și înmulțire după cum umblă tot trupul moșii”. Întâlnim aspectul acesta și la Umbrărești, dar mai puțin precizat decât la Cudalbi, când, în decembrie 1835, cilenul trimis de Judecătoria ținutului Tecuci, medelnicerul Dimitrie Papadopol, stabilește la fața locului părțile vândute și nevândute de către răzeșii „din bătrânul izbașa Năstasă Epure”. Unora din ultimele generații li se atribuie numai câte 3 palme, 2 palmace și 2/3 (exact așa în textul original), fără a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
aga Em.Costin, doctor; Spătariul Iordache Gane; banii Toma Giușcă, Ioan Buhmilă, D. Carpis; comișii Ioan Nicolcescu, Alecu Tudori, Costachi Codrescu, G. Docan, P. Veisa; Praporciul G. Costăchescu; căminarul Cernat; paharnicul Iordache Popa; serdarii Costache Nanu, Pavel Apostol, Iacob Fătu; medelnicerii Mihăiță Ștefănescu, C. Goroiu; slugerul Șt. Nicolau; jitarii Iancu Țogascu (I. Romașcu), Iancu Epure; satrarul G. Damian; nobilii N. Codreanu, D. Cernat, G. și D.Cerchez, Costachi și Șt. Racliș, Costachi Ciucă, V. Ursanu; dd Iancu Epureanu, A. Bontăș, profesorul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]