11,203 matches
-
urmat. Pe una din grinzile acesteia trona o inscripție. De fapt era o poveste scrisă în versuri. Cei doi au citit-o cu atenție și și-au amintit imediat de minunata poveste a Fraților Grimm, inspirată de o faimoasă legendă medievală, din secolul al Xlll-lea, având ca subiect dispariția copiilor din oraș, în urma unei invazii de șobolani. Cornelia și Roland au realizat atunci, că legenda lui Rattenfänger von Hameln era prezentă în tot centrul istoric al orașului. Văzuseră peste tot în jurul
FRAGMENT DE ROMAN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1470006193.html [Corola-blog/BlogPost/382539_a_383868]
-
loc, care o să-ți placă cu siguranță, spuse Roland la telefon Corneliei. Tânăra era extrem de curioasă unde o va conduce bărbatul. După aproximativ jumătate de oră, de mers cu mașina, tinerii au oprit în fața unei construcții vechi, fascinante, din perioada medievală. - Unde am ajuns? Nu am mai fost aici, niciodată, spuse Cornelia. - Suntem în Rotbav, în fața unei bijuterii arhitectonice, biserica din localitate, ridicată în jurul anului 1300, în stil romanic, apoi fortificată în secolul al XV-lea și împrejmuită de zidurile unei
FRAGMENT DE ROMAN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1470006193.html [Corola-blog/BlogPost/382539_a_383868]
-
lucru se poate face Poezie” - scria Geo Dumitrescu. Și e adevărat. De asemenea, se poate dedica oricui, viu sau mort, unor clădiri, unor statui și monumente sau unor manifestări cultural-artistice. Se poate dedica, așa cum e cazul aici, un poem “Festivalului medieval Sighișoara”. “tobele bat / la poalele orașului /în ritm de balade medievale / domnițele / trec / cu pasul ușor / pe caldarâmul / fierbinte / e festival / lumea / în straie pestrițe / cântă / cu bătrânul folkist / pletele albe îi flutură-n vânt / chitara mai rupe o coardă
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 by http://confluente.ro/Un_florilegiu_liric_de_exceptie_antolo_cezarina_adamescu_1337168066.html [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
De asemenea, se poate dedica oricui, viu sau mort, unor clădiri, unor statui și monumente sau unor manifestări cultural-artistice. Se poate dedica, așa cum e cazul aici, un poem “Festivalului medieval Sighișoara”. “tobele bat / la poalele orașului /în ritm de balade medievale / domnițele / trec / cu pasul ușor / pe caldarâmul / fierbinte / e festival / lumea / în straie pestrițe / cântă / cu bătrânul folkist / pletele albe îi flutură-n vânt / chitara mai rupe o coardă / din sufletul celor prezenți / e noapte / dar ce lumină / revarsă pe
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 by http://confluente.ro/Un_florilegiu_liric_de_exceptie_antolo_cezarina_adamescu_1337168066.html [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Interviuri > EMILIA ȚUȚUIANU - PROFESORUL SORIN ULEA - ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (1) Autor: Emilia Țuțuianu Publicat în: Ediția nr. 2349 din 06 iunie 2017 Toate Articolele Autorului "Cunoașterea trecutului, a istoriei, este o necesitate pentru conștiința umană” Nicolae Iorga Profesorul Sorin Ullea a fost un strălucit și autentic medievist, care
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735058.html [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
-
Institutului de Istoria Artei, la București în anul 1949. Avea doar 24 de ani, fiind proaspăt absolvent al Facultății de Litere din București, unde a studiat istoria artei la catedra profesorului George Oprescu. Despre această mare personalitate a istoriei artei medievale românești am onoarea să discut cu doamna Simona Ioanovici. *** Întemeietorul Institutului de Istoria Artei al Academiei, profesorul George Oprescu - academician, titlu pe care-l folosea doar pentru Comitetul Central al P.C.R., cum ar fi susținerea unui cercetător capabil dar cu
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735058.html [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
-
străini”. Prin măsurile luate a redresat situația economică a mănăstirilor, evitând astfel înfometarea acestora inițiată de conducerea comunistă a țării. ---------------------- VA URMA A consemnat: Emilia ȚUȚUIANU Revista Melidonium mai 2017 Referință Bibliografică: Emilia ȚUȚUIANU - PROFESORUL SORIN ULEA - ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (1) / Emilia Țuțuianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2349, Anul VII, 06 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Emilia Țuțuianu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735058.html [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
-
limba români, ei fiind țigani, pentru că strămoșii lor au uitat limbile țărilor de proveniență din cauza îndelungatei sclavii. Romii sunt indieni, iar țiganii sunt un mixaj de greci, africani, gavaoni, sirieni, arabi, pe scurt urmașii foștilor sclavi, denumiți "țigani" în documentele medievale oficiale referitoare la sclavie. Țigan este singurul lor autonim, neavând nici vreo limba specială, nici vreo tradiție. Ei nu au știut niciodată că romii se numesc rom în limba lor. Ei sunt romanizați complet, noi romii autentici aplicându-le numele
ROM SAU ȚIGAN? ADEVĂRUL ESTE UNDEVA LA MIJLOC... de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2080 din 10 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1473515203.html [Corola-blog/BlogPost/371382_a_372711]
-
eram prea tânăr, se făcuse odată o excursie cu școala prin anii șaizeci și ceva, dar, nu mai știu de ce, nu m-am putut duce. Îmi pare foarte rău acum de acea ocazie pierdută. Era un mic paradis cu aer medieval acolo, își mijise cu nostalgie Cucaras ochii. Toate se păstrau în perimetrul insulei parcă neatinse de trecerea vremii. Ea a ajuns să facă parte din România după primul război, printr-un referendum populația, turci fără excepție, optase pentru alipirea la
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 by http://confluente.ro/Medeea_de_pe_istru_2_dan_florita_seracin_1342536751.html [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
cum arată acele minunate flori. Expoziția principală de fapt se afla amenajată în mai multe săli de seră, unde din o multitudine de culori și flori erau realizate adevărate opere de artă, tablouri reprezentând diverse imagini ca într-o tapiserie medievală de mari dimensiuni. Tot în aceste spații de seră erau amenajate rustic, pe suporți din baloți de fân standuri cu cele mai diverse produse de toamnă, fructe sau semințe, de la dovleci, la castraveți creți, tărtăcuțe, sau cine își mai amintește
CĂLĂTORIND PRIN TOAMNĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444058191.html [Corola-blog/BlogPost/347152_a_348481]
-
și mai adânci ale întregii Moldove. Recursul la documente de tot felul este impresionant, efortul de a le găsi, studia, confrunta și corela a fost, fără îndoială, titanic. Așa s-au născut în acest capitol pagini de istorie a Moldovei medievale demne de a sta la temelia unor adevărate manuale de istorie de nivel gimnazial, liceal si chiar a unor cursuri de istorie pentru studenți. Nimic nu lipsește din tabloul istoric al Moldovei medievale de la începuturile sale. Autorul construiește atent și
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ”, OPINII, PROF. ANICA TĂNASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1453750989.html [Corola-blog/BlogPost/383940_a_385269]
-
acest capitol pagini de istorie a Moldovei medievale demne de a sta la temelia unor adevărate manuale de istorie de nivel gimnazial, liceal si chiar a unor cursuri de istorie pentru studenți. Nimic nu lipsește din tabloul istoric al Moldovei medievale de la începuturile sale. Autorul construiește atent și pertinent, uneori indirect, prin relatarea faptelor în desfășurare, contextul geo-politic caracterizat prin vecinătatea Regatului maghiar și interesul acestuia de a îndepărta cât mai mult de granițele sale pericolul invaziilor prădătoare ale tătarilor. Descrie
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ”, OPINII, PROF. ANICA TĂNASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1453750989.html [Corola-blog/BlogPost/383940_a_385269]
-
dezvoltat de-a lungul timpului o seamă de raporturi. Atât societatea civilă cât și Biserica, luată ca instituție, au evoluat de-a lungul timpului și între ele s-au dezvoltat o seama de relații, de la cele mai bune �în epoca medievala, la cele mai neproductive − în epoca socialistă de aceea se cuvine sa facem o seama de precizări în ceea ce privește natura raporturilor Bisericii Ortodoxe cu societatea contemporană. Relația Bisericii cu statul a fost statornicită de însuși Mântuitorul încă din timpul activității Sale
EPISCOPUL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 by http://confluente.ro/Doua_recenzii_dedicate_ps_parinte_vasi_stelian_gombos_1336633967.html [Corola-blog/BlogPost/358648_a_359977]
-
hîrtie, își clasifica apoi observațiile și adnotările, întocmea procese verbale despre activitatea lui plină de rîvnă, mereu în așteptarea acelei comisii ce urma să-i catalogheze lui opera, s-o identifice și s-o clasifice după principiile științifice ale academiilor medievale, și nu s-ar fi mirat dacă în sanctuarul lui ar fi intrat însuși Savonarola, vreun papă cu tiara pe creștet, ca trimis plenipotențiar al lui Dumnezeu, sau vreun șarpe kundalini clocit într-o jumătate ermetică de ou. Meritele lui
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 29-31 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_29_31_ioan_lila_1337497754.html [Corola-blog/BlogPost/358407_a_359736]
-
Cu emoție am pășit, după sute de ani. Fericită admir a vestigilor vechime, Păstrate și restaurate de contemporani. Eu privesc a Domului frumoasă anvergură Ce acum se înalță spre soare triumfal. Văd creație din gotica arhitectură, Ce aparține artei evului medieval. Cu ale sale forme bogate și frumoase, La Milano catedrala domină în piață în piață. Ea a fost clădită în multe secole...șase, Iar astăzi,cu al său gotic târziu,ne răsfață. Turlele sale gigantice spre cer se-nalță Cu
DOMUL DIN MILANO de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1467992424.html [Corola-blog/BlogPost/341041_a_342370]
-
cum sună poezia sa, pregătiți să dea ochi cu mortul care “ se plimbă prin cetate”, cum avea să fantazeze în versuri, mai apoi. Pentru cel venit din Cluj, desigur că Sibiul oferă o cu totul altă atmosferă, de o vrajă medievală nestricată. Ce v-a mai atras atenția la poetul și omul de teatru care era Radu Stanca? -D.S.: Desigur că m-a impresionat felul cum îmi vorbea și îmi scria, dovedindu-mi ce sens împlinitor dădea iubirii lui pentru
O vedetă a scenei de teatru, Dorina Stanca. Interviu realizat de Anca Sîrghie by http://revistaderecenzii.ro/o-vedeta-a-scenei-de-teatru-dorina-stanc-interviu-realizat-de-anca-sirghie/ [Corola-blog/BlogPost/339239_a_340568]
-
incredibilă pentru mine astăzi, reluată de soțul dumneavoastră într-o scrisoare din 27 august 1951: ” În săptămâna ce a trecut am fost fericit, căci am avut-o din nou pe Doti lângă mine. A venit, cum știi, ca o amazoană medievală la mine, și apariția sa a luminat împrejurul meu tot. (s.n.) De cum e lângă mine, totul primește o aură cerească și exult. Acum, iarăși singur, cu nervii încordați de așteptare, fără entuziasmul muncii-numai cu dorul de ea, mereu cu dorul
O vedetă a scenei de teatru, Dorina Stanca. Interviu realizat de Anca Sîrghie by http://revistaderecenzii.ro/o-vedeta-a-scenei-de-teatru-dorina-stanc-interviu-realizat-de-anca-sirghie/ [Corola-blog/BlogPost/339239_a_340568]
-
a o face, venită din partea fiicei mele, Monica. Era la mijloc și reactivarea complexul meu de bărbat scund, provocat de disproporția dintre mine și mult prea-zvelta Julietă de bronz. Am urcat, însă, și eu în acel apendice romantic al conacului medieval, sub care trubadurii lutieri au subjugat inima celebrei victime shakespeariene. Am intrat în acea locuință celebră care, după renumele literar și turistic, nu mi-a atins așteptările. Ceea ce m-a țintuit mai mult locului a fost sipetul de zestre al
NOTIŢE DE CĂLĂTOR CONJUNCTURAL (III) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 510 din 24 mai 2012 by http://confluente.ro/Notite_de_calator_conjunctural_gheorghe_parlea_1337874222.html [Corola-blog/BlogPost/347047_a_348376]
-
mai mult locului a fost sipetul de zestre al Julietei, care semăna izbitor cu oricare altul de prin gospodăriile cu fete de măritat de pe la noi. Apoi, în spațiul exterior al acestei case nobiliare, umbrit și înghesuit de zidul unui palat medieval uriaș, am putut vedea, în postura de turiști, exponenți ai celor trei rase umane de pe Pământ. Dovadă că Shakespeare e cel mai cunoscut poet și dramaturg universal. Dar înainte de a ajunge aici, parcurgând rețeaua de străzi înguste, însumate într-un
NOTIŢE DE CĂLĂTOR CONJUNCTURAL (III) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 510 din 24 mai 2012 by http://confluente.ro/Notite_de_calator_conjunctural_gheorghe_parlea_1337874222.html [Corola-blog/BlogPost/347047_a_348376]
-
ale amfiteatrului nu mi-am putut alunga fantasmele cu chip de gladiatori ce-și măsurau restul vieții în minute, cu lei și tigri gata să sfâșie trupurile nefericiților "sportivi" ai vremii. Am ieșit din acest oraș împânzit de gigantice cetăți medievale bine conservate, în care supraviețuiește și acest grandios vestigiu antic - Arena -, copleșit de diferențele de civilizație dintre ceea ce au ei și ce-avem noi. Diferențele, evident, privesc toate cele trei epoci istorice (Antică, Evul Mediu si Modernă). Și, încet-încet, am
NOTIŢE DE CĂLĂTOR CONJUNCTURAL (III) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 510 din 24 mai 2012 by http://confluente.ro/Notite_de_calator_conjunctural_gheorghe_parlea_1337874222.html [Corola-blog/BlogPost/347047_a_348376]
-
doldora de dor și străluciri. • Fiecare adiere de Vânt se prinde ca o horă în gândurile lor de mătase, despletindu-le cosițele îngemănate în cașmirul de vise sperate. • Fiecare freamăt smerit din amvonul Codrului e ca o partitură de madrigal medieval ce tresaltă sub bagheta înserării în acordul ultimelor străluciri peste care răsună preadulcea lor dorință. • Fiecare mireasmă a Florilor e ca o Dumbravă minunată peste care au înmugurit visările, peste care au înverzit așteptările, peste care au înflorit întâlnirile, peste
MĂRŢIŞORUL FRUMUSEŢII DESĂVÂRŞITE: FECIOARA-FEMEIA-MAMA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1393936072.html [Corola-blog/BlogPost/347638_a_348967]
-
dinspre Fort Larnaca, am putut observa distanțarea netă a acestei moschei de altele, văzute în Limassol sau la Episkopi, prin stilul arhitectural și prin măreție, nu degeaba este numită „Marea Moschee..” Câte legende n-o mai ascunde și aceasta... Castelul medieval - Fort Larnaca Situat în capătul sudic al bulevardului care străjuiește coasta marină, cunoscut sub numele „Phinikoudes”, castelul medieval, după însemnările aceluiași Giovanni Mariti care a studiat istoria locurilor în timpul șederii sale aici, la mijloc de secol XVIII, a fost construit
LARNACA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_7_larnaca_georgeta_resteman_1339162591.html [Corola-blog/BlogPost/356220_a_357549]
-
Episkopi, prin stilul arhitectural și prin măreție, nu degeaba este numită „Marea Moschee..” Câte legende n-o mai ascunde și aceasta... Castelul medieval - Fort Larnaca Situat în capătul sudic al bulevardului care străjuiește coasta marină, cunoscut sub numele „Phinikoudes”, castelul medieval, după însemnările aceluiași Giovanni Mariti care a studiat istoria locurilor în timpul șederii sale aici, la mijloc de secol XVIII, a fost construit de către turci, deși, se pare că acesta ar fi fost deja într-o stare dezastruoasă la venirea lor
LARNACA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_7_larnaca_georgeta_resteman_1339162591.html [Corola-blog/BlogPost/356220_a_357549]
-
catul al doilea al castelului: trei încăperi, situate chiar deasupra intrării, unde am putut admira diverse exponate antice, provenind din monumentele creștine timpurii, bizantine și postbizantine din Cipru alături de fotografii reprezentând picturi murale din secolele XI-XVI, precum și piese de ceramică medievală din secolele XII-XVIII, ustensile de gătit, arme din metal, coifuri și săbii. Interesantă este una dintre camere, în partea estică a castelului, transformată cu ajutorul unui mobilier apropiat de cel al secolelor XVIII-XIX, într-un „ontas” otoman. Amplasarea castelului-fort pe țărmul
LARNACA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_7_larnaca_georgeta_resteman_1339162591.html [Corola-blog/BlogPost/356220_a_357549]
-
transformată cu ajutorul unui mobilier apropiat de cel al secolelor XVIII-XIX, într-un „ontas” otoman. Amplasarea castelului-fort pe țărmul Mediteranei deschide o panoramă uluitoare spre mare, dar în aceeași măsură și spre orașul modern de azi; am rămas pe meterezele cetății medievale preț de mai bine de o jumătate de oră, admirând ceea ce omul de-atunci și de-acum reușiseră să înalțe într-un loc, care la prima vizită făcuta aici, în 2007, nu-mi spunea mare lucru. Era destul de înaintat timpul
LARNACA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_7_larnaca_georgeta_resteman_1339162591.html [Corola-blog/BlogPost/356220_a_357549]