62 matches
-
martor și „crunt orator al veacului de zgură”: „Vieți risipite, vă păstrez cenușa/ Fierbinte-n pumnii mei ca într-o vatră” (Ceea ce nu se uită, datată martie-august 1944). Prima etapă a poeziei lui J. se resimțise de influențe multiple, de la medievalismul gotic al lui Rilke (din care pe atunci traducea), transplantat în atmosfera și arhitectura brașoveană, la ermetismul barbian, de la sentimentalismul epocii la un umanism generos. Acutizat de experiența războiului, în anii ‘50 lirismul său cade sub „comanda” social-politicului și a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287669_a_288998]
-
sociale occidentale de la una a status-ului atribuit la contract; 3) a ideilor occidentale de la sacru-comunitar la secular-asociațional" (Nisbet, 1993: 73). Tönnies a dat acestor trei idei articularea teoretică, și deși materialele sale se bazau pe tranziția vest europeană de la medievalism la modernism, utilizarea tipologică pe care o dă acestor materiale permite o aplicare universală. 6. Petre Andrei și tipologia comunitară La noi, Petre Andrei a fost unul dintre gânditorii care, dintre variatele modalități în care se prezentau primele sau cele
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
continuare: "stăpânea, precum puțini, "cunoașterea trecutului românesc" și așeza [...] faptele mărunte, trecătoare, în "maiestuoasa curgere a dezvoltărilor istorice". Iubea ritmul organic, nu febra salturilor; cinstea, prin imersi unile sale temporale, ființa arheică în istorie, paseismul regresiv și își mărturisea fascinația medievalismului și miracolul conservării, apărând această insulă de latinitate "roasă pe margini", mereu amenințată, constrânsă prin deromânizare să-și uite limba și obârșiile. Era implicat dar netranzacțional și vădea "dârzenie ideologică"". Adrian Dinu Rachieru, constatând că, mai ales în ultimii ani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Weber, Walter (Hrsg.), Understanding the Regulatory Climate for Entrepreneurship and SMEs. St. Gallen, KMU Verlag HSG, 2006. Fukuyama F., Trust. Încredere, traducere de Marius Conceatu, Editura Antet XX Press, București, 1999. Gamble, A., Regional Blocs, World Order and the New Medievalism, Macmillan, Londra, 1996. Gates, B., @faceri cu viteza gândului. Spre un sistem nervos digital, traducere de Ana Maria Georgescu, Editura Amaltea, București, 2000. Gaworecki, M., Don't Be Fooled by Corporate Greenwashing, WireTap, 22 April 2003, [online], available: http://www
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
umerii statuii naționale faldurile murdare ale unei istorii și ale unei firi românești jalnice, penibile, naționale nu au polemizat În fapt cu „adevărul” istoriei, ci cu minciuna și demagogia unui regim brutal, polițienesc, scurs din pliurile Încă vii ale unui medievalism românesc târziu! Noi nu putem ocoli, orice am face, această problemă a identității naționale. Așa cum nici Nemții nu o pot face, am mai spus-o; Într-un fel, cu toate enormele diferențe de istorie, civilizație și cultură, ei se află
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
maestrului, lansându-se în aprecieri bizare. Ca „poeți naționali români” el nu-i acceptă decât pe V. Alecsandri și G. Coșbuc. În schimb, versurile lui Eminescu, în special postumele, nu ar fi având deloc o „înfățișare națională”, pesimismul, ca și medievalismul infuzând acestei lirici esențe străine. În studiul Bălcescu și „Cântarea României”, A. atribuie istoricului muntean paternitatea misteriosului poem. A și editat, de altfel, în 1914, lucrarea, sub numele lui N. Bălcescu, însoțind-o de un studiu introductiv. Alte încercări vizează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285407_a_286736]
-
eroziunii solului etc.), migrația populațiilor, explozia ratelor de naștere și răspândirea maladiilor. În final, harta viitoare într-un sens, harta finală va fi o reprezentare etern schimbătoare a haosului. O perspectivă pesimistă hibridă, ca urmare a nuanțelor moderate, reprezintă noul medievalism. Lansată de Hedley Bull ca o posibilă alternativă la sistemul, această idee este preluată de o serie de cercetători, care au sesizat existența simultană, la nivelul societății globale din perioada de după Războiul Rece, a unor logici organizaționale concurente, precum sistemul
RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1531]
-
serie de cercetători, care au sesizat existența simultană, la nivelul societății globale din perioada de după Războiul Rece, a unor logici organizaționale concurente, precum sistemul național de state (universalism politic) și economia transnațională de piață (universalism economic). În acest sens, noul medievalism este definit ca un sistem de autorități suprapuse și loialități multiple a căror funcționalitate este menținută de existența concomitentă a două pretenții concurente de universalitate. Astfel, exponenții acestei perspective nu asociază neapărat noul medievalism cu dezordinea și haosul, ci mai
RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1531]
-
universalism economic). În acest sens, noul medievalism este definit ca un sistem de autorități suprapuse și loialități multiple a căror funcționalitate este menținută de existența concomitentă a două pretenții concurente de universalitate. Astfel, exponenții acestei perspective nu asociază neapărat noul medievalism cu dezordinea și haosul, ci mai degrabă cu o anarhie controlată în care statele sunt doar o piesă într-o rețea complexă de autorități suprapuse și loialități multiple în care există o anumită ordine. În sprijinul ipotezei noului medievalism se
RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1531]
-
noul medievalism cu dezordinea și haosul, ci mai degrabă cu o anarhie controlată în care statele sunt doar o piesă într-o rețea complexă de autorități suprapuse și loialități multiple în care există o anumită ordine. În sprijinul ipotezei noului medievalism se aduc drept dovadă procese de dezintegrare și, în același timp, de integrare, multiplicarea pe verticală a actorilor și ponderea tot mai mare a acestora în sistem, privatizarea violenței și unificarea tehnologică în special a statelor postindustriale. Având ca preocupare
RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1531]
-
la scenariile de evoluție a societății internaționale propuse de Hedley Bull, în 1977, spre finalul celei mai importante cărți a sa, The Anarchical Society. „Scenariul” preluat în mod predilect și analizat în alte lucrări vizează posibila emergență a unui nou medievalism - cu alte cuvinte, a unei epoci internaționale în care se regăsesc componente ale lumii medievale. Similitudinile între viitorul politicii internaționale (așa cum era el gândit de Bull la momentul scrierii cărții) și Evul Mediu se concentrează în jurul următoarelor repere: existența și
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
constituitive ale „ciudatei treimi” a lui Clausewitz. Cum perioada de după „războiul rece” este una în care „pluralitatea logicilor concurente de organizare a lumii au pătruns în societatea mondială” (Friederich, 2001, p. 481), devine posibilă analiza războiului în termenii unui nou medievalism. Fiind cea mai recentă fază a transformării ciclice a naturii și scopului războiului, noul medievalism se prezintă ca o evoluție dialectică de la înfruntări din epoca feudală, trecând prin „războiul trinitar” specific epocii industriale și perioadei confruntării reci nucleare, către războaiele
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
care „pluralitatea logicilor concurente de organizare a lumii au pătruns în societatea mondială” (Friederich, 2001, p. 481), devine posibilă analiza războiului în termenii unui nou medievalism. Fiind cea mai recentă fază a transformării ciclice a naturii și scopului războiului, noul medievalism se prezintă ca o evoluție dialectică de la înfruntări din epoca feudală, trecând prin „războiul trinitar” specific epocii industriale și perioadei confruntării reci nucleare, către războaiele erei postindustriale. Astfel, o viziune dialectică asupra transformării războiului ne va permite să explorăm elemente
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
mutații semnificative. Efectul cumulat al celor doi factori se pare că stă la originea a ceea ce s-a numit „noul val al belicozității” (Luttwak, 1999, p. 110) la periferia sistemului internațional. Trei premise constituitive au determinat această caracteristică a „noului medievalism” prin relaxarea constrângerilor asupra declanșării războaielor: diminuarea fricii de un atac nuclear, reducerea bugetelor militare în țările Occidentale din prima jumătate a anilor ’90, precum și lipsa stimulentelor pentru hegemon și puterile regionale de a interveni militar în afara granițelor sub impactul
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de naștere și răspândirea maladiilor (Kaplan, 2002, pp. 3-41). În final, harta viitoare - într-un sens, „harta finală” - va fi o reprezentare etern schimbătoare a haosului (Ibidem, p. 37). O perspectivă pesimistă hibridă, ca urmare a nuanțelor moderate, reprezintă „noul medievalism”. Lansată de Hedley Bull ca o posibilă alternativă la sistemul modern de state (Bull, 1998, pp. 248-260), această idee este preluată de o serie de cercetători, care au sesizat existența simultană, la nivelul societății globale din perioada de după „războiul rece
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
au sesizat existența simultană, la nivelul societății globale din perioada de după „războiul rece”, a unor logici organizaționale concurente, precum sistemul național de state (universalism politic) și economia transnațională de piață (universalism economic) (Friederich, 2001, p. 481). În acest sens, noul medievalism este definit ca un sistem de autorități suprapuse și loialități multiple a căror funcționalitate este menținută de existența concomitentă a două pretenții concurente de universalitate (Ibidem, p. 486). Astfel, exponenții acestei perspective nu asociază neapărat „noul medievalism” cu dezordine și
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
acest sens, noul medievalism este definit ca un sistem de autorități suprapuse și loialități multiple a căror funcționalitate este menținută de existența concomitentă a două pretenții concurente de universalitate (Ibidem, p. 486). Astfel, exponenții acestei perspective nu asociază neapărat „noul medievalism” cu dezordine și haos, ci mai degrabă cu o „anarhie controlată” în care statele sunt doar o piesă într-o rețea complexă de autorități suprapuse și loialități multiple în care există o anumită ordine. În sprijinul ipotezei „noului medievalism” se
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
noul medievalism” cu dezordine și haos, ci mai degrabă cu o „anarhie controlată” în care statele sunt doar o piesă într-o rețea complexă de autorități suprapuse și loialități multiple în care există o anumită ordine. În sprijinul ipotezei „noului medievalism” se aduc drept dovadă procese de dezintegrare și, în același timp, de integrare, multiplicarea pe verticală a actorilor și ponderea tot mai mare a acestora în sistem, privatizarea violenței și unificarea tehnologică în special a statelor postindustriale (Akihiko, 2002, pp.
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Lawrence (2003), „Prevention, Not Preemption”, The Washington Quarterly, 26 (2), primăvara. Freud, Sigmund (1985), „Why War?”, în Melvin Small, J. David Singer (eds.), International War: An Anthology and Study Guide, Dorsey Press, Homewood. Friederich, Jorg (2001), „The Meaning of New Medievalism”, European Journal of International Relations, 7 (4). Fukuyama, Francis (1989), „The End of History?”, The National Interest, 16, vara. Geeraerts, Gustaaf (1995), „Analyzing Non-State Actors in World Politics”, Pole Paper Series, Vrije Universiteit Brussel, 1 (4), disponibilă pe Internet la adresa
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
acestei ipoteze, vezi McMillan (1997, pp. 33-58). Pentru o analiză a termenilor dependență, interdependență și a relației acestora cu puterea, vezi Baldwin (1980, pp. 471-506). Acest subcapitol se bazează pe articolul lui Daniel Biró „Dialectic of War Transformation: the New Medievalism”, SNSPA Occasional Paper, Politeia, București, octombrie 2003. Pentru mai multe detalii privind dezbaterile în jurul intervenției umanitare, vezi Hoffmann (2003, pp. 273-282) și Duke (1994, pp. 25-48). Deși dețineau arma nucleară încă din timpul „războiului rece”, Franța, Marea Britanie și China nu
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
ș.a.) cumpără masiv terenuri în sudul Africii, al Asiei și în Rusia numai pentru apa din subsol. 5) Protecționismul, sub toate for-mele, va cunoaște o recrudescență, ceea ce va contribui decisiv la refragmentarea lumii, sau la ceea ce unii numesc "un nou medievalism". Toată lumea va avea de pierdut în urma crizei, însă unii mai mult, alții mai puțin. Paradoxal pentru unii, S.U.A., care au dat și tonul la măsuri protecționiste, se vor număra printre cei din ur-mă. Pare într-adevăr paradoxal, dar e mult
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
lume și-i poate ajuta pe mulți să conștientizeze asta, chiar dacă statele, în eforturile lor de a repara erorile ma-nagerilor corporatiști, dobîndesc mai multă putere și am crede că ne duc înapoi în trecut. Un singur lucru rețin din noul medievalism prezis de alții: vor exista orașe-stat care vor însemna mai mult în termeni de bogăție și influență decît multe țări. Fragmentarea statelor din interior și regionalizarea crescîndă prin impunerea a cinci-șase blocuri continentale sunt deja o realitate. Omogenitatea se va
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
era un loc în care nu se întîmpla aproape nimic, îmi amintesc că aveau un singur album în librării, și ăla necăjit. Uitați-vă unde a ajuns Sibiul în zece ani. Am vizitat recent Avignonul. Este un oraș încremenit în medievalism, unde spiritul locului, cultura sa vorbesc prin orice piatră atent îngrijită, iar ma-nifestările se țin lanț, nu doar celebrul festival de teatru. Am fost la Weimar, cînd se pregătea să devină oraș european al culturii. Ei bine, în tot centrul
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
ce vor vrea sau rău sau bine și nimeni să nu-i oprească, aceasta este obiceiu rău, păgânesc, care, noi fiind creștini, nu vom da, că vom avea păcat." Cum vedem, anonimul nostru tălmăcește în viziune proprie - amestec abil de medievalism și modernitate - doctrinele politice occidentale, pe care le atribuie valorilor creștine opuse "tiraniei păgâne", dar toate acestea maschează de fapt refuzul de a urma "soluția cantacuzină", deci a unei angajări fățișe de partea austriacă. Consecvent, Brâncoveanu va reacționa la fel
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
drum drept și clar, ci o cărăruie marcată de cenușa din vatră. Toate determinările pe care le folosim pentru a califica un text (originalitate, conștiință estetică, specific național etc.) care sînt de fapt exacerbate și uneori absolutizate de "modernitate", pentru "medievalism" nu au nici o valoare. Și atunci cum să abordăm această lungă perioadă în care pe prim-plan a fost religia și, doar subordonate ei eticul, politicul etc. și undeva, în urmă, esteticul, toate acestea fără o delimitare limpede? Nu avem
Cum să învii un "text mort" by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/7994_a_9319]