41 matches
-
Paralela 45, văzuse textul - părți din el - sub această formă, de pagini rupte, adăpostite de coperte negre și păstrate într-un dulap "secret"; scris în 1948, Calea Șear-pelui aparține unei perioa-de intense din viața lui Gellu Naum, cea a experiențelor mediumnice făcute de el și soția sa Lygia - iar unul din desenele acestea mediumnice (făcute cu ochii închiși) ale Lygiei, Adevărata întîlnire, adevărata dragoste, deschide chiar această ultimă carte, care nu e una de poezie (sau de pohezie), ci o carte
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/14103_a_15428]
-
pentru a păstra secretul Societății, și totodată străduindu-se să nu-și piardă vocația de lector sau receptor. Sigur, cititorul ce prețuiește romanul aplicând o grilă strict raționalistă va deveni suspicios, dar cel îngăduitor cu componentele paranormale (teleportare, avatar, virtuți mediumnice), dispus să accepte și existența unor fenomene ce se abat de la legile cunoscute (până acum) de știință va explora cu o voluptuoasă complicitate căile insolite și neverosimile propuse la limitele sau dincolo de limitele realului. Narațiunea lui Birkegaard, discipol silitor al
O realitate paralelă: lectores și receptori by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4719_a_6044]
-
de ultima milă și o anume precocitate necontrolată a corpului foarte tînăr care-și consumă vîrstele în avans. Despre amestecul lor, al bucuriei lipsite de răspundere, dar întrucîtva condamnabile și al transferurilor de energie printr-o comunicare cu ceilalți aproape mediumnică scrie Sonia Larian în Bietele corpuri. Cartea, republicată de curînd la editura Polirom, apărea într-o primă ediție imediat după jumătatea anilor �80, într-o perioadă "experimentală", în sens oarecum neoavangardist, de inovație care nu stă niciodată pe loc, nu
Camera păpușilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12276_a_13601]
-
un oraș aproape necunoscut”). Întârziind să se despartă de maestru, discipolul pendulează între un eu fragil și un noi tot mai incert. O declarație de iubire, post-mortem, care aproape refuză despărțirea și care încearcă, în același timp, să recupereze energiile mediumnice ale poeziei pentru un ultim dialog revelator, plin de sens pentru o posibilă „sintaxă a întunericului”, despre „scandalul firesc al întâlnirii dintre aici și acolo”, pentru înțelegerea morții înseși, această aparent absentă „soră exactă” a fiecăruia care face ca „cel
Poezie la două mâini by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13381_a_14706]
-
cu înlănțuirea logică a unor gînduri, în cel mai bun caz, răzlețe. Dar ceva, ceva, tot se găsește în această lungă și indigestă misivă: finalul. Să revedem, în decupaj, ce cogitează, ca un prevestitor al Apocalipsei aflat în plină transă mediumnică, Ilarion Voinea: din pricina ,,[...] centralismului egoist și imbecil [...]” din [...] ,,economia relațiilor bucureșteanului cu restul țării [...] au apărut manifestările anti-București, și capitala este percepută, pe fondul recesiunii economice și, mai departe, al crizei generale, ca o celulă canceroasă care stînjenește și sufocă
La umbra aceluiași monument stalinist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12989_a_14314]
-
de resorbție în primordialul și în vagul seminal. Dacă spiritul solar al lui Brâncuși, de pildă, este unul ordonator, dacă el recuperează, din formele date, acele nuclee care conțin în sine însăși natura incoruptibilă și eternă a creației, spiritul nocturn, mediumnic, al lui Victor Brauner se scufundă pînă în capilarele cele mai intime ale existenței și reiterează aici, pe căile visului pur și simplu, dar și pe acelea ale visului inițiatic, ale visului alchimic, ale visului cabalistic și ale visului magic
Oglinda lui Victor Brauner by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15505_a_16830]
-
pe tânărul naufragiat aflat în comă. La cealaltă extremă valorică se situează Un dar neașteptat, cu o treaptă mai jos decât alte câteva povestiri nici ele prea reușite: o parabolă căznită (Îngerul de la benzinărie), o istorie extravagant-încâlcită cu un personaj mediumnic (Sponsorul) sau o proză realistă cu un frapant deficit de realism (Regele). Un dar neașteptat pare mai degrabă o cutie a Pandorei, din care ies tot felul de agresiuni prozastice la adresa cititorului: un profesor de Conservator pe care îl cheamă
Timpuri noi by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11651_a_12976]
-
la readucerea lui la condiția de vehicul, de purtător al unei informații de dincolo de propria sa existență. Este lipsit, la urma urmei, de orice importanță dacă artistul își articulează conștient și voluntar narațiunea sau el este doar agentul pasiv, factorul mediumnic al unei înțelepciuni care, din cînd în cînd, îl fecundează și îi organizează tacit formele de comunicare, dacă este stăpînul deplin și lucid al lumii pe care tocmai o dezvăluie sau, dimpotrivă, este un simplu locuitor al acesteia, fatalmente integrat
Memoria și visul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7164_a_8489]
-
a unui dialog asumat cu valorile instituționalizate în sistemele vizuale preavangardiste, dar cu lecția impresionismului și a expresionismului bine învățată, Ioana Bătrânu realizează, de fapt, una dintre cele mai interesante sinteze între vocația ingenuă și recuperarea culturală, între transa aproape mediumnică a gestului creator și judecata lucidă a formelor deja istoricizate. Spre deosebire de expozițiile sale precedente, a căror unitate era mult mai strictă, atît prin repertoriul tematic cît și prin dominanta stilistică, actuala expoziție extinde zona de interes în trei direcții mari
Forță și melancolie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16320_a_17645]
-
vârtej. A fost cu adevărat vârtej; totul s-a petrecut de-a valma, cu viteză, dar și cu o succesiune trepidantă care părea că asculta de un fel de duh care acționa în momentul acela împrejurul nostru, creând un spațiu mediumnic, spectral, de transport absolut. Am mai rămas doar doi în viață, dar și cei doi dispăruți au fost marcați pe viață de cele două zile petrecute la Ploiești. Și nu e deloc vorba de ceva serios, de un pelerinaj, ci
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
de incident și mă ajută s-o conduc afară. În aerul serii Își reveni. „Nu-i nimic”, zise, „oi fi mâncat ceva. Și pe urmă mirosurile alea, și căldura...” „Nu”, zise pai-de-santo care ne urmase, „Înseamnă că dumneata ai calități mediumnice, ai reacționat bine la pontos, eu m-am uitat la dumneata”. „Ajunge!” strigă Amparo și adăugă câteva cuvinte Într-o limbă pe care nu o cunoșteam. L-am văzut pe pai-de-santo făcându-se palid, sau vânăt, cum se zicea În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
studiasem la școală drept purtători ai luminii matematice și fizice, le regăseam acum În mijlocul beznelor superstiției și descopeream texte situate În afara oricăror Îndoieli, care-mi relatau cum fizicieni pozitiviști, abia ieșiți din universitate se duceau să se-ncurce pe la ședințe mediumnice și cenacluri astrologice și cum Newton ajunsese la legile gravitației universale deoarece credea că există forțe oculte ( Îmi aminteam de explorările lui În cosmologia rozacruceeană. Îmi făcusem din incredulitate o datorie științifică Însă acum eram nevoit să nu mă mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
sufletului“ pe care și astăzi unii locuitori ai câmpiei o fac în coșciuge ca să li se poată întoarce sufletul când simte nostalgia trupului părăsit. 17. Vă rog să recapitulați aceste sumare date privitoare la disponibilitatea mea pentru o anumită „arheologie mediumnică“ din pricina căreia am avut neplăcerea de a fi citat într-un opuscul despre inscripții pe torți de amfore grecești ca descoperitor al unei ipotetice Apollonia, cetate greu de găsit, spun și eu ce se poate spune în momentele când micul
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
din specia incarnata, ceea ce poate aduce măcar o explicație lexicală pentru uzanța ei locală ca instrument, mediu de fluidizare sau suport energetic. Căci ea e folosită de entitățile incarnate în trupul mult și generos al lui Joao în timpul transelor sale mediumnice. Entitățile întrupate în Joao nu par să se sinchisească de agitația ghizilor, translatorilor sau a pacienților, ce încearcă în timpul foarte scurt pe care-l au înaintea lui Joao să-și recite pomelnicul de boli. Limbajul entităților nu are nevoie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
maeștri. Nu mi-au creat chiar impresia posteriorului tău ciuruit de coșuri, Fiorosule. Însă au părut exact ca niște țânci cărora educatoarea le-a împărțit o poezie foarte lungă. Strofele recitate de dânșii semănau între ele până la greață. Nici o dezvăluire mediumnică. Nici o sclipire de individualitate. Din toată șandramaua aceea amorfă s-au distins totuși două exemplare mai fistichii. Primul dintre ele, un individ delicat, subțirel, oacheș, taciturn, păpușesc, cu mișcări țăcănitoare și nevrotice de figurină mecanică, în poemele căruia toate zgârciurile
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Oricât de greu digerabile ar părea, la o primă vedere, textele ce aglutinează aceste nuclee poetice, ele merită parcurse în întregime, căci parcurgerea lor secvențială nu dă seama de dificultatea mizei mari pe care joacă autorul. În fond, poemele ascultă mediumnic de un proiect în care infrarealul este adus în rezonanță cu releele unui imaginar supus (ins)urgenței vizionare. Mijlocul cel mai eficient de care uzează poetul este un fel de anamneză ce se eliberează pe măsură ce vocea lirică se lasă în
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]