39 matches
-
dat în fiecare an copiilor sărmani. Și școala "Hatunie" din Trabzon, construită de mama sultanului Selim I avea prevăzute în actul donativ două mese acordate zilnic școlarilor, iar în zilele de sărbătoare acestora li se dăruiau haine și bani. Primele medrese au fost ridicate în timpul domniei lui Orhan. Numărul acestor școli a continuat să crească, seminarul teologic "Darulhadis" din Adrianopole, ajungând să fie cea mai mare școală din țările musulmane în secolul al XV-lea. După cucerirea Constantinopolului s-a ordonat
Medresă () [Corola-website/Science/331926_a_333255]
-
secolul al XV-lea marele vizir Mahmud-pașa a reorganizat întregul sistem de învățământ din Imperiul Otoman, fixând trei grade de școli: Gradul de școli era direct proporțională cu mărimea domeniilor cu care era înzestrat. Mai exista încă un tip de medrese, numită "Sahil elli", unde învățau fiii suveranilor și marilor demnitari. În seminariile superioare studenții se perfecționau în domenii precum: drept, teologie și literatură. La seminariile înființate în timpul domniei sultanului Mehmet al II-lea se predau limba arabă, persană, interpretarea Coranului
Medresă () [Corola-website/Science/331926_a_333255]
-
seminariile de grad inferior și superior și școlile elementare de cartier și din sate reprezentau instituțiile de învățământ din Turcia, toate având caracter religios. În timpul sultanului Mahmud al II-lea (1808-1839) învățământului i se va acorda o mai mare importanță. Medrese sau școala otomană nu mai corespundea cerințelor timpului condus de idei progresiste, iar aerul conservator al acestei școli venea în contradicție cu aceste idei, însă nu se putea vorbi de o suprimare a religiei, din moment ce ea era la baza ideologică
Medresă () [Corola-website/Science/331926_a_333255]
-
La sfârșitul secolului al XVII-lea au luat ființă școala superioară de ingineri, în anul 1827 școala de război, iar după 1839 liceele, școlile economice, comerciale, agricole și universitatea din Istanbul. Nici în perioada numită Tanzimat programa școlilor de tip medrese nu a fost modernizată, la fel cum nici noile școli nu au putut fi îndepărtate de sfera de influență a religiei. La începutul secolului XX, autoritățile au priceput că medresele nu mai puteau satisface cerințele învățământului necesar statului turc și
Medresă () [Corola-website/Science/331926_a_333255]
-
Istanbul. Nici în perioada numită Tanzimat programa școlilor de tip medrese nu a fost modernizată, la fel cum nici noile școli nu au putut fi îndepărtate de sfera de influență a religiei. La începutul secolului XX, autoritățile au priceput că medresele nu mai puteau satisface cerințele învățământului necesar statului turc și s-a hotărât înființarea unui sistem de învățământ după modelul european. Astfel își face apariția o structură de învățământ susținută de stat, dar care persista în a păstra influența culturii
Medresă () [Corola-website/Science/331926_a_333255]
-
înlăturăm dăunătoarele influențe străine venite din Orient sau Occident. Mă gândesc la o cultură și educație potrivite specificului națiunii noastre, conformă particularităților dezvoltării noastre istorice”. La 3 martie 1924, în urma hotărârii luate de Adunarea națională vor fi desființate califatul și medresele, realizându-se astfel laicizarea și unitatea sistemului de învățământ. În acest sens se vor adopta o serie de măsuri menite să crească numărul școlilor de toate gradele. Așadar s-au întemeiat școli profesionale, lucru nemaiîntâlnit până atunci, iar în anul
Medresă () [Corola-website/Science/331926_a_333255]
-
după moartea lui Atatürk prin construirea Universității de la Erzurum. Modernizarea învățământului din Turcia va continua cu adoptarea oficială a alfabetului latin la 3 noiembrie 1928. În secolele XIV și XV în tradiția selgiucidă a fost ridicat un număr mare de medrese, însă acestea au dispărut în mare parte. Și acelea care încă se mai păstrează la Bursa, "Yıldırım" ( 1339), "Yeșil" ( 1415), "Murâdiye" (1426), nu prezintă elemente de originalitate, precum componentele "iwăn" simetrice din medresele iraniene. De asemenea porticul a fost simplificat
Medresă () [Corola-website/Science/331926_a_333255]
-
a fost ridicat un număr mare de medrese, însă acestea au dispărut în mare parte. Și acelea care încă se mai păstrează la Bursa, "Yıldırım" ( 1339), "Yeșil" ( 1415), "Murâdiye" (1426), nu prezintă elemente de originalitate, precum componentele "iwăn" simetrice din medresele iraniene. De asemenea porticul a fost simplificat, o sală de curs cu cupolă a fost alipită, iar moda bizantină și-a lăsat amprenta, lucru vizibil din utilizarea concomitentă a pietrei și a cărămizii. Tot în Bursa se păstrează și moscheea-
Medresă () [Corola-website/Science/331926_a_333255]
-
iraniene. De asemenea porticul a fost simplificat, o sală de curs cu cupolă a fost alipită, iar moda bizantină și-a lăsat amprenta, lucru vizibil din utilizarea concomitentă a pietrei și a cărămizii. Tot în Bursa se păstrează și moscheea- medrese a lui "Hudavendigâr Murăd I", o clădire la parterul căreia se află moscheea și sălile de studiu și la etaj camerele studenților. Este un lăcaș care reunește frumusețea arhitecturală cu învățămintele coranice.
Medresă () [Corola-website/Science/331926_a_333255]
-
Afacerilor Religioase din ziua de azi. În istoria otomană nu se căuta o educație deosebită pentru a fi sadrazam (al doilea în rang după padișah), dar pentru a fi șeyhülislam și chiar pentru funcțiile premergătoare: kadiu, muftiu, muderris (profesor în medrese - echivalentul de azi al profesorului universitar) se cerea cea mai aleasă educație. Molla Fenari, Molla Yegan, Fahreddin Acemi, Molla Hüsrev, Molla Gürani, Molla Abdülkerim, Çelebi Alaaddin, Efdalzade Hamidüddin, Zembilli Ali Cemali, Kemalpașazade, Sadullah Sadi, Çivizade Muhyiddin, Hami Abdülkadir, Fenarizade Muhyiddin
Şeyhülislam () [Corola-website/Science/310411_a_311740]
-
murdar și rău mirositor. Peste el s-au presărat, ca niște oaze, moschei mărețe cu minarete semețe și dantelate, palate puțin durabile ale potentaților și marilor familii musulmane sau creștine de negustori aservite Inaltei Porți, fântâni frumos decorate, școli coranice (medrese), băi publice (hammam), mausolee imperiale și diverse, după o concepție originală, bouă mari bazare, clădiri destinate ajutorului celor sărmani, edificii pentru spitale rudimentare, ateliere pentru arme, etc. Evoluția urbanistică, arhitecturală și artistică a Constantinopol-ului în perioda otomană poate fi caracterizată
Istoria Istanbulului () [Corola-website/Science/318583_a_319912]
-
de autor, educației publice și publicațiilor științifice. Unificarea sistemului educațional a avut două caracteristici importante. Prima a fost democratizarea, iar cea de-a doua a fost secularismul sistemului educațional. Legea „Unificării sistemului educațional” a introdus trei noi reglementări. Mai întâi, medresele și școlile administrate de fundații particulare sau de Directoratul Afacerilor Religioase au fost trecute în subordinea Ministerului Educației Naționale. Mai apoi, banii alocați medreselor și școlilor, prin fondurile Directoratului Afacerilor Religioase, au fost transferate la bugetul național. Ultima măsură a
Reformele lui Atatürk () [Corola-website/Science/321354_a_322683]
-
mai construit în interior "Loja sultanului", iar în exterior mausoleul lui Selim al II-lea, în 1577. Cu timpul, în jurul Sfintei Sofia turcii au adăugat o serie de construcții mărunte cu destinații diverse: o fântână de purificare, un orologiu, o medresă (școală coranică) și mausolee. Planul bisericii lui Iustinian cuprindea un "atrium" perpendicular pe axa longitudinală a edificiului, un "nartex exterior" (pronaos), un "nartex interior", "nava centrală", acoperită cu o cupolă gigantică, două "nave laterale" și "galeriile superioare", de la etaj, galerii
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]
-
de origine, care manifesta bunăvoință pentru locuitorii creștini ai Dobrogei și pentru preocupările acestora legate de școli și biserici, l-a însărcinat pe Nicolae (Nifon) Bălășescu cu reorganizarea învățământului în numeroase localități dobrogene. În 1872 în sangeacul Tulcea funcționau: 12 medrese (seminarii), 8 gimnazii și 56 de școli primare 124. Tulcea a cunoscut o perioadă de înflorire după distrugerile provocate de războiul ruso-turc din 1828-1829. Astfel, în 1853 fancezul Boucher de Perthes descrie Tulcea ca pe "un oraș turc fortificat"125
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]