81 matches
-
mai înalt al satului unde se aduna lumea la adunări. "În chisc" se spune la locul din intrarea în sat deoarece e un loc mai înalt al satului (un pisc). Anii 1929-1930 se formează colhozul unde intra mai multe sate megieșe:Cocieri,Corjova, Molovata Nouă, Roghi, Vasilevca, Președinte Guzinschi Dumitru Iacov. Mai tîrziu cînd se despart de satul Corjova președinte devine Sultan Evstatii Zahar. Satul Molovata Nouă este o localitate in Raionul Dubasari situata la latitudinea 47.3469 longitudinea 29.0911
Molovata Nouă, Dubăsari () [Corola-website/Science/305165_a_306494]
-
În moșie Drăgușenii și ar dejmui, și s-ar Înpresura moșie dum(i)sali despre Giurgești și despre alte moșii. Pentru care iată că scriem dum(i)tale să mergi la ace(a) moșii(e) și să strângi oameni buni megieși și răzăși de p(r)inpregiur, și pe cari orice vor arăta despre Îmbe părțile să luați sama cu bună dreptate, și precum veți afla și veț(i) cunoaște dreptate să Îndreptaț(i) hotarul Între Drăgușeni și Între Giurgești și
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
pleca la Sofia, pentru a intra în tratări spre aplanarea altor diferențe cu Bulgaria. Despre nihiliștii cari s-ar fi aflând în țara noastră i se scriu ziarului "Augsburger Allgemeine Zeitung" următoarele: Nu e de mirare că și-n România, megieșă Rusiei, s-a refugiat un număr de nihiliști, sustrăgîndu-se prigonirilor, sau pentru a renunța cu totul de la planurile lor de răsturnare, sau pentru a aștepta un timp mai favorabil decât cel de acum. Pe de altă parte e iarăși natural
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a fost evaluată ca producând venit curat de 22 mii lei ar fi poate fericit a o lăsa pe seama statului numai pe prețul de 16 și chiar de 14 mii de lei. La moșii din aceeași localitate, având același pământ, megieșe una cu alta, s-a evaluat falcea la una cu 20 fr. și la cealaltă cu 30 și cu 40 fr., fără a fi pentru aceasta nici un motiv legal altul decât numai arbitrariul cel mai revoltător. Legea cere ca stabilimentele
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Constantinopol după încheierea campaniei. În scrisoarea sa, Baiazid numea Chilia ca fiind „cheia țării”, iar despre Cetatea Albă scria că „prin situația ei, este cheia biruințelor asupra leșilor, cehilor, rușilor și ungurilor și este un centru de negoț pentru ținuturile megieșe”. Într-o scrisoare trimisă raguzanilor, Baiazid considera că Chilia este „cheia și poarta pentru toată Țara Moldovei și Ungariei și cele de la Dunăre”, iar Cetatea Albă numită aici cu numele ei italian, Moncastro - este cheia și poarta pentru toată Țara
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
spre a putea lucra și el la alegerile crailor; a-și face partizani în Polonia și a-i proteja, a vârî oști rusești în Polonia și a le ține vremelnicește până la prilejul de-a rămâne acolo pentru totdeauna. Dacă puterile megieșe s-ar împotrivi, atunci să le împace vremelnicește, împărțind-o cu ele, până când va putea lua de la ele înapoi ce le va fi dat"... Într-adevăr, Petru cel Mare zise bătrânul Stransky s-a străduit și a reușit primul să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
casă editorială reputată. Mă evaluează scurt, cu rea-voință manifestă, și-mi răspunde sec, repezit: „Net Cartier”. Privesc acum la rafturi, ascult cum se vorbește În jur și mă dumiresc: aici n-au ce căuta cărțile acestei edituri, chiar dacă localul e megieș cu marele Ștefan. Merg mai departe pe bulevardul acesta falnic, iar undeva dincolo de fosta clădire a Dumei văd o firmă de librărie la subsol. Intru și sunt copleșit de invitația politicoasă de a cerceta colțul În care se găsesc cărțile
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
așezați pe moșii, erau de drept, potrivit uzanțelor, vecini, așa cum s-a spus încă de Dimitrie Cantemir. Pentru Țară Românească Moldova, s-a păstrat termenul de vecin, dar, trebuie specificat că, inițial, vecin nu însemna țăran aservit, ci om liber, megieș, membru al obștii, era vecin în același hotar al satului cu ceilalți săteni. Când obștile au fost aservite prin daniile domnești către boieri și mănăstiri, foștii vecini din obște au ajuns vecini cu moșia boierească sau mănăstirească, desemnând starea de
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
546 stânjeni) și, respectiv, pentru sădirea necesarului de 18.720 de pomi, potrivit unei norme de lucru standard 23, apreciindu-se că pentru ansamblul lucrărilor ar fi fost nevoie de "6.218 zile salahorești", ce puteau fi acoperite cu oamenii "megieși ai acestui loc, scăzându-le zilele din meremetul șoselilor", cunoscuta obligație regulamentară. Dar, și acel an se încheia fără ca numitele lucrări să înceapă, motiv pentru care un nou ofertant în persoana paharnicului Ioan Balomir își anunța public, la 13 martie
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Tisei spre apus, n-a mai rămas decât mâna aceasta de popor românesc liber pe petecul de pământ dintre Prut, Dunăre și Carpați”. Și relevă În fraze de o pondere biblică o realitate cutremurătoare: „Nu e Într-adevăr un popor megieș care să n-aibă români sub jugul său: sârbi, bulgari, greci, turci, unguri, muscali, nemți, fiecare are, unii milioane, alții sute de mii de suflete din acest popor osândit de Dumnezeu spre nefericire și robie”. Cu asemenea ochi privind idealul
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
jucării pline de hazul și farmecul copilăresc , parcă-mi salța și acum inima de bucurie ! Și , Doamne , frumos era pe atunci , căci și părinții , și frații , și surorile îmi erau sănătoși , și casa ni era îndestulata , și copiii și copilele megieșilor erau de-a pururea în petrecere cu noi , si toate îmi mergeau după plac , fără leac de supărare , de parcă era toată lumea a mea !’’ Pornind de la acest citat ,cel mai reprezentativ din ,, Amintiri ’’, acesta ne prezintă pe scurt micul univers al
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
deschid, acum în auzul interior, "colecția" cu muzică de jazz. Am deschis cu adevărat colecția la masa de montaj video, și am trăit uimirea/plăcerea potrivirii "trup și suflet"14 a materiei cu jazzul. În altă expoziție, sau ca prezențe megieșe, desenele îți liniștesc, iarăși părelnic, privirea, întorcându-ți ochiul interior spre desenele și gravurile lui Dürer. De-o pildă. Într-un "neobabelism"15 ce cultivă cu și mai multă rigoare decât postmodernismul, grădina de stiluri, Dürer, Da Vinci (care te
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
spus că strada Regală a fost deschisă pe terenul boierului Năsturel, dar în realitate pământul de alături pe care se află astăzi sala Liedertafel era a acestuia. Strada Regală a fost deschisă pe proprietatea Cornescului. Dar fiindcă ambele proprietăți erau megieșe, mi-a fost greu, după trecere de 50 de ani, să precizez unde sfârșea una și începea cealaltă. Un cititor îmi scrie că în actualul squar al Ateneului nu a fost propriu-zis o episcopie, ci numai un început de biserică
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
nor(i) deasupra pădurilor de brazi; praf galben depus pe porumb mascur - vier îngrășat maslu - rugăciune specială făcută de preot matcă - uter mălai - turtă din făină de porumb mălură - parazit al grîului mărit (de) - de măritat mătăuz - mănunchi de busuioc megieș - vecin melesteu - mestecău, făcăleț de amestecat mămăliga melițoi - unealtă de zdrobit milă - unitate de lungime (1609, 3 m) minciunoasă - rămășiță de la firele de tors miroi - miri mirtă - mirt mișună - grămadă de spice mîntuș - mihalț; pește mic mîțișor - ramură de salcie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ne-am întors la Folticeni și el a locuit un timp la mine, pe str. Slătineanu No. 12 (astăzi Eug. Lovinescu), apoi s-a mutat la D-na Maricica Comino, sora magistratului N. Comino 414, pe str. Ștefan cel Mare, megieșă cu magistratul. N. Comino a fost un bun pictor amator, cu o aleasă cultură artistică. Îl aprecia pe Băeșu și adeseori se iveau discuții de critică asupra tablourilor pe care le lucram împreună. În perioada 1915-16 și în vara 1918
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
întâiul lui sfetnic: minune și mai mare! Numai "întoarcerea la cuibul dintâi" cum frumos a spus Măria ta, numai dorul ostoit m-a tămăduit. Mă doare numai că pribegii aiștia, în loc să pună umărul să ridice țara, cum fac alte neamuri megieșe -, "se găsesc unii ce se nevoiesc să-și mănânce neamul". Recunosc, n-om fi noi ușă de biserică, dar care popor e fără prihană? Bălăcărește-mă pe mine Vodă că ai de ce să te legi, dar nu lovi țara. Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
stricat buciumenii stâlpii hotarului și le-au împresurat locul.” In urma acestei judecăți, Gheorghe Duca voievod a „trimis pre boierul...Gheorghiță Septelici logofăt al doilea, și pre...Stratulat uricariul...Au mers acolo de-au strâns oameni buni de prin pregiur megieși și au mers din semne în semne, precum scrie uricul de la Petru (Schiopu) vodă, de-au ales locul și au stâlpit și mai bine.” - Vecinii credeau, mărite Spirit, că e ușor să încalci hotarele mănăstirii Socola, dar se înșelau, pentru că
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
colinele acestea! Să nu mă întrebi cât mam luptat să le dau cât de cât de capăt. Din atâtea versiuni câte sunt, nici nu mai știi pe care se hodinește Iașul de adevăratelea și care din ele îi sunt doar megieșe. N am să fac greșeala să-ți spun doar o singură versiune, ci am să-ți înșir vreo trei, începând cu cea pe care o cred verosimilă. Îți cer însă un bob zăbavă, să cotrobăi în cele hârtii... Așaaa! Iat
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
rugătoarele noastre călugărițele că le-au stricat buciumenii stâlpii hotarului și le-au împresurat locul...” Această plângere era făcută în fața lui Gheorghe Duca voievod. Domnul a trimis împuterniciți care „au mers acolo de au strâns oameni buni de prin pregiur megieși și au mers din semn în semn precum scrie uricul de la Petru vodă (Șchiopu n.n.) de au ales locul și au stâlpit și mai bine”. Te rog, dragă prietene, să asculți câtă muzicalitate are numai o simplă înșiruire de nume
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
mai mică aluzie la scutirile clericilor, adresa în 17 mai 1339 un apel către toți credincioșii săi că, având în vedere pericolul permanent și cum regele: „are de dus împreună cu oștile sale un război aproape necurmat cu păgânii și schismaticii megieși și vecini cu regatul și pământurile lui și mai ales cu niște schismatici, ce s-au abătut de la supunerea datorată bisericii romane”, le acordă tuturor „care s-ar întâmpla să moară în război sau în luptă pentru apărarea credinței catolice
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
alături de Fruntești, Oțelești, Mărăști și Poieni. La fel ca toți răzeșii, și cei din Filipeni sunt activi în vânzarea și cumpărarea de părți de moșie, sunt consemnați în acte ca martori, semnează cu degetul, adeveresc hotarele, fac parte din instituția „megieșilor”, a „oamenilor buni și bătrâni”. Din proprietatea urmașilor lui Filipaș, după cum rezultă dintr-un act de întăritură din anul 1585, de la Petru Șchiopul, domnul Moldovei,dat lui Cozma Dunavățu, satul și moșia Filipeni, stăpânită în devălmășie, ajunge în stăpânirea lui
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pentru reconstruirea fostei case părintești în care Mihai Eminescu a crescut și și-a petrecut primii ani ai copilăriei. Vor fi de față la această parte a comemorării: Autoritățile, armata cu muzica militară, cetățenii botoșăneni și școlile de prin locurile megieșe. III. După amiază la orele 18, se va da la Teatrul "Eminescu" un MARE FESTIVAL. a. Dl. Const. I. Mighiu, decanul baroului, va vorbi despre: Fondul optimist al poeziei lui Mihai Eminescu. b. Elevii și elevele Școlilor secundare din Botoșani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
nu se afla departe de locul obîrșiei lui Ion Budai-Deleanu și nici la o distanță astronomică de Humulești, drept care ne luăm îngăduința a presupune că prin venele sale pulsa un sînge poporan predispus la șotie. E o redundanță a vitalității megieșe cu gratuitatea, o estetizare spontană a acesteia pe coarda comică. Păcală, Tândală ca și, pe alte meridiane, Till Eulenspiegel, se revendică din același fond psihic hîtru ce se exprima pe o direcție a proiectării neajunsurilor inerente viețuirii în haz expiator
Hazul lui Cornel Regman by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4861_a_6186]
-
nîucî Se balansează lumea pe-o osie năucă Și landul isihiei necât ni se arată, Părând că ne pândește o bolgie șireată în care orice frunză de suflet se usucă. Și, câtă armonie am fost avut al^dată, Frățește-mpărtășită cu megieșe stele. Ci unde-i seminția istoriei acele Acuma când, din oameni, ne-am preschimbat în gloată!? Au nu cumva-i pătrunsă-ntre noi vreo matracucă: Anume să ne-mpingă spre faptele mișele? (Nici Dunărea, de care nu-i modru să
Gheorghe Azap by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/10091_a_11416]
-
răsar figurile de stil Și-mi cade stilografu-n astenie La capătul acestui vers fosil. Prea galopantă-i trecerea prin lume Prea galopantă-i trecerea prin lume La care toți contribuim din plin, Fie și leneși, subsemnatul cum e, Sau pilangiul megieș, Savin. (Acesta are, nene, o fomeie Ca o suveică, harnică-pârjol! Unde mai pui că-i dă și frangi, să-i beie, Și alivenci, când i-i târbanul gol.) Se cuvenea, mereu mi-am zis, și mie, Când insistau nagâții să
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/11179_a_12504]