81 matches
-
Cred că era o variantă autohtonă a trestiei de zahăr. Mama mare obținea din sucul de gaolean un magiun foarte gustos. Avea o presă specială, folosită la storsul sucului care prin fierbere se îngroșa ca magiunul. Acest consătean cu pământul megieș cu lotul nostru, în spațiile sub formă de cercuri în care se dezvolta printre plantele de porumb mărețul gaolean, a pus și sămânță de pepeni verzi și cum aceștia începeau să se coacă, ziua își mai aducea fiul să stea
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
cu forța, a stat ascuns la lotul nostru de vie într-un bordei și se ducea acasă numai noaptea, să ia alimente pentru a doua zi de muncă la câmp și nutreț pentru cai. Lăsa căruța la părinții mamei, megieși[ Megieși = vecini. (n.aut.)] cu noi și apoi venea acasă pe furiș, să nu-l prindă milițienii și să-l aresteze. Eu, fiind în vacanța de vară, păzeam lotul nostru de vie, ca și pe cel al bunicilor din partea mamei, care
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
mers la fântână, a scos din fântână o găleată cu apă proaspătă și rece și a umplut plosca din lemn de cireș sculptată cu motive florale, moștenită de la bunicul său din partea mamei, de-al lui Frunteș din Moșneni, un sat megieș, aparținător al comunei 23 August ca administrare. A scos caii din grajd, i-a adăpat și i-a înhămat la căruță. Trebuia să ajungă la lotul de pe Spoială cum numeau localnicii acea zonă, situat undeva deasupra lacului, spre comuna Amzacea
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
Cred că era o variantă autohtonă a trestiei de zahăr. Mama mare obținea din sucul de gaolean un magiun foarte gustos. Avea o presă specială, folosită la storsul sucului care prin fierbere se îngroșa ca magiunul. Acest consătean cu pământul megieș cu lotul nostru, în spațiile sub formă de cercuri în care se dezvolta printre plantele de porumb mărețul gaolean, a pus și sămânță de pepeni verzi și cum aceștia începeau să se coacă, ziua își mai aducea fiul să stea
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
pleca la Sofia, pentru a intra în tratări spre aplanarea altor diferențe cu Bulgaria. Despre nihiliștii cari s-ar fi aflând în țara noastră i se scriu ziarului "Augsburger Allgemeine Zeitung" următoarele: Nu e de mirare că și-n România, megieșă Rusiei, s-a refugiat un număr de nihiliști, sustrăgîndu-se prigonirilor, sau pentru a renunța cu totul de la planurile lor de răsturnare, sau pentru a aștepta un timp mai favorabil decât cel de acum. Pe de altă parte e iarăși natural
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a fost evaluată ca producând venit curat de 22 mii lei ar fi poate fericit a o lăsa pe seama statului numai pe prețul de 16 și chiar de 14 mii de lei. La moșii din aceeași localitate, având același pământ, megieșe una cu alta, s-a evaluat falcea la una cu 20 fr. și la cealaltă cu 30 și cu 40 fr., fără a fi pentru aceasta nici un motiv legal altul decât numai arbitrariul cel mai revoltător. Legea cere ca stabilimentele
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pe altul, În fața mulțimii adunate acolo. Du-te și spune sătenilor dumitale, moș Ioane, că pe unde te-a scuipat boierul, te-a sărutat domnitorul țării și ți a șters rușinea. Cuvinte: falce = veche măsură de suprafață; ghiorlan = bădăran, țopârlan; megieș = vecin; răzeș = țăran liber, care avea o bucată de pământ moștenită din tată În fiu; pălămidă = plantă cu frunze spinoase, păroase și cu flori roșii; fișic= sul de monede metalice Înfășurate În hârtie; napoleon = monedă franceză de aur care a
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
purtător al purității primordiale) care s-a înnegrit în urma conflictului biblic între Cain și Abel. În legenda grâului cristoforic se arată concepția țăranului român conform căreia pe fiecare boabă de grâu ar fi desenată figura lui Iisus Hristos. Legenda clerului megieș schițează refuzul categoric al țăranului român de a accepta faptul că cerul a fost întotdeauna atât de departe de noi și preferă să creadă că cerul a fost cândva foarte aproape de pământ, dar că a fost îndepărtat de Dumnezeu ca sa
Religia creştină şi spiritualitatea ortodoxă în spaţiul mioritic. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Maria Asaftei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_947]
-
jucării pline de hazul și farmecul copilăresc, parcă‐mi saltă și acum inima de bucurie! și, Doamne, frumos era pe atunci, căci și părinții, și frații, și surorile îmi erau sănătoși, și casa ni era îndestulată, și copiii și copilele megieșilor erau de‐a pururea în petrecere cu noi, și toate îmi mergeau după plac, fără leac de supărare, de parcă era toată lumea a mea! și eu eram vesel ca vremea cea bună și șturlubatic și copilăros ca vântul în turburarea sa
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
Apoi n-ai băgat de seamă că acei megieși despre care vorbeai își spuneau cu mândrie: „Noi, toți acești orășeni, am pus pecețile și iscăliturile”? Este drept că pentru prima oară întâlnesc așa o numire. Puteau să-și spună doar megieși și atât. Mergem mai departe, sporovăind mereu. Bătrânul se oprește și, privind insistent la o casă, mă întreabă pe nepusă masă: Salî aga turcul îți spune ceva, fiule? Stai numai o clipă, să răscolesc în memorie, părinte. După o scurtă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
fost trimis de Iordache Cantacuzino vel logofăt din porunca lui Constantin Mihai Cehan Racoviță voievod, la 7 iunie 1752 (7260), să cerceteze locul și să îndrepte lucrurile. Și spune acest vornic Toma: „Deci mergînd noi acolo, am strînsu oameni buni megieși, și i-am cetit și zapisele. Și s-au aflat un Toma săiman di Curtea gospod, om bătrîn ca de 70 ani, carăle dzise c-au crescut de mic Sandului băcal, socrul lui Constantin Cojocea, ș-au luat cu sufletul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
tratate. între Antantă și Bulgaria, la 27 noiembrie 1919, la Neuilly-sur-Seine; la 4 iunie 1920, la Trianon, între Puterile Aliate, în rândul cărora se afla și România, și Ungaria. Prin acest document s-au fixat și granițele Ungariei cu statele megieșe și s-a recunoscut în plan internațional unirea Transilvaniei, a Banatului, a Crișanei și a Maramureșului cu România; la 10 august 1920, s-a încheiat, la Sèvres, pacea între Antantă și Turcia. Și prin acest tratat s-au făcut rectificări
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92342]
-
Gheorghe Șeptelici, logofăt al doilea, Strătulat uricariul și vătaful Sârbul?” Am luat aminte, părinte, la toate și iată ce spune vodă despre cei trimiși să hotărnicească ocina mănăstirii Socola: „...au mers acolo de-au strâns oameni buni de prin pregiur megieși și au mers din semne în semne, pecum scrie uricul de la Petru vodă, de au ales locul și au stâlpit și mai bine...” „Eu cred că așa e firesc, fiule. Să cercetezi întâi cele scrise și nescrise și apoi să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
răzaș, că stăpânește împreună cu mulți alții o moșie, fără să știe niciunul dintr-înșii care este partea lui, ce știe numai în idee fieștecare câtă parte i să vin dintr-acel tot nedespărțit. Și că pe megieș, aceasta îl face megieș, că locul ce stăpânește este despărțit cu hotare și sub a lui numai deosebită stăpânire. Și că, din ceasul, ce un răzaș ș-au despărțit partea lui cu hotare de loc, din ceasul acela au încetat a fi răzaș și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
noțiunii de megieș, scoțându-l din contextul și sensul dat în textul din 1773 reprodus mai sus. S-a văzut că locuitorul din Soloneț-Ciripcău precizează care este deosebirea dintre răzeș și megieș atunci când zice că „pe megieș, aceasta îl face megieș, că locul ce stăpânește este despărțit cu hotare” dinspre cel al răzeșilor și rămâne sub a lui singură stăpânire, unică proprietate. Cu alte cuvinte, cuiva, căruia nu-i mai convine să stăpânească în devălmășie, i se separă, la cerere, partea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
unde formulează: răzeș are „accepțiunea cu megieș”, noțiunile având sensuri diferite. De altfel, o cât de sumară incursiune în sursele documentare de epocă și profil ne edifică în această privință. Alex. I. Gonța, scrie că ies din devălmășie și devin megieși locuitori din categoria celor ce se raportează la „proprietatea răzeșească a familiilor mici”. Noi constatăm că recurgeau la dreptul separării, de predilecție, familiile puternice economic și politic, respectiv cele cu părți consistente în hotarul devălmaș. Așa cum se va putea vedea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Blaga, 1936:106). În sens larg, sofianicul desemnează viziunea unei mișcări de sus în jos a transcendenței. Exemple de viziuni sofianice pe care Blaga le identifică în cultura populară românească sunt: Miorița, Meșterul Manole, legenda pământului transparent, grâul cristoforic, cerul megieș, slujba vântului 35. Perspectiva sofianică se regăsește în orice creație imaginară sau reală care poartă semnificația unui "torent de transfigurare a transcendentului, pornită de sus în jos" (Blaga, 1936:126). Dragostea de pitoresc reiese din estetica vieții cotidiene. "Dragostea de
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
nor(i) deasupra pădurilor de brazi; praf galben depus pe porumb mascur - vier îngrășat maslu - rugăciune specială făcută de preot matcă - uter mălai - turtă din făină de porumb mălură - parazit al grîului mărit (de) - de măritat mătăuz - mănunchi de busuioc megieș - vecin melesteu - mestecău, făcăleț de amestecat mămăliga melițoi - unealtă de zdrobit milă - unitate de lungime (1609, 3 m) minciunoasă - rămășiță de la firele de tors miroi - miri mirtă - mirt mișună - grămadă de spice mîntuș - mihalț; pește mic mîțișor - ramură de salcie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
trecerea, ca durată, este specifică ființei umane"120: "De ce nu ne-am întoarce în livezi,/ În liniștea-ntreruptă doar de poame,/ Unde pe mii de ani-nainte vezi,/ Rostogolindu-se aceleași toamne,// Și orice spaime ar aduce norii,/ Din răscolite ceruri megieșe/ Ca-n cele mai de mult istorii/ Cireșii numără cireșe// Legile basmelor se schimbă/ zadarnic printre paradise,/ În doar de ei știuta limbă/ Caișii spun mereu caise// Și ca și cum nimic în lume/ Nu-i poate face să dispere,/ Când zările
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
546 stânjeni) și, respectiv, pentru sădirea necesarului de 18.720 de pomi, potrivit unei norme de lucru standard 23, apreciindu-se că pentru ansamblul lucrărilor ar fi fost nevoie de "6.218 zile salahorești", ce puteau fi acoperite cu oamenii "megieși ai acestui loc, scăzându-le zilele din meremetul șoselilor", cunoscuta obligație regulamentară. Dar, și acel an se încheia fără ca numitele lucrări să înceapă, motiv pentru care un nou ofertant în persoana paharnicului Ioan Balomir își anunța public, la 13 martie
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
i se spunea Starostele, iar singura mângâiere era baba lui, cu care-l vrednicise bunul Dumnezeu. Starostele nu avea copii, iar nevasta lui era tare supărată. Cu toate acestea, ei își trăiau zilele trebăluind pe lângă bordei și sfătuindu-se cu megieșii lupi sau urși despre neccazurile sau bucuriile vieții. Într-o noapte, bătrânul a visat că nevasta ia născut un prunc de mai mare frumusețea, dar noaptea trecu și jalea omului era tot mai mare. Văzându l așa supărat, soția l-
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
liber pe petecul de pământ dintre Prut, Dunăre și Carpați, și pentru posesiunea acestui petec se vor arunca sorții ca asupra cămășii lui Hristos, de astădată nu în străinătate, ci în chiar Camerele României. Nu e într-adevăr un popor megieș care să n-aibă români sub jugul său: sârbi, bulgari, greci, turci, unguri, muscali, nemți fiecare are, unii milioane, alții sute de mii de suflete din acest popor osândit de Dumnezeu spre nefericire și robie, numai pământul acesta era de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
jucării pline de hazul și farmecul copilăresc, parcă-mi saltă și acum inima de bucurie! Și, Doamne, frumos era pe atunci, căci și părinții, și frații și surorile îmi erau sănătoși, și casa ne era îndestulată, și copiii și copilele megieșilor erau de-a pururea în petrecere cu noi, și toate îmi mergeau după plac, fără leac de supărare, de parcă era toată lumea a mea! Și eu eram vesel ca vremea cea bună și șturlubatic și copilăros ca vântul în tulburarea sa
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
stricat buciumenii stâlpii hotarului și le-au împresurat locul.” In urma acestei judecăți, Gheorghe Duca voievod a „trimis pre boierul...Gheorghiță Septelici logofăt al doilea, și pre...Stratulat uricariul...Au mers acolo de-au strâns oameni buni de prin pregiur megieși și au mers din semne în semne, precum scrie uricul de la Petru (Schiopu) vodă, de-au ales locul și au stâlpit și mai bine.” - Vecinii credeau, mărite Spirit, că e ușor să încalci hotarele mănăstirii Socola, dar se înșelau, pentru că
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
pentru reconstruirea fostei case părintești în care Mihai Eminescu a crescut și și-a petrecut primii ani ai copilăriei. Vor fi de față la această parte a comemorării: Autoritățile, armata cu muzica militară, cetățenii botoșăneni și școlile de prin locurile megieșe. III. După amiază la orele 18, se va da la Teatrul "Eminescu" un MARE FESTIVAL. a. Dl. Const. I. Mighiu, decanul baroului, va vorbi despre: Fondul optimist al poeziei lui Mihai Eminescu. b. Elevii și elevele Școlilor secundare din Botoșani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]