144 matches
-
școală și de “ajutorința “săracilor 149. O situatie oarecum asemănătoare întâlnim și în cazul altei biserici din zona Cernețiului, cea de la Piatră Albă, refăcuta din zid în secolul XIX 150, dar cu o poziție periferica determinată de concentrarea boierilor și megieșilor în vatra Cernețiului și lângă Topolnița, iar apoi prin mutarea la Severin a celor rămași răzlețiți la Piatră Albă, Tunari și Valea Copcii, până în 1860 mahalale ale orașului Cerneți.În mod cert însă se poate documenta că cea mai veche
DR.MITE MĂNEANU, BISERICILE ORAŞULUI CERNEŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1399545057.html [Corola-blog/BlogPost/346981_a_348310]
-
ale gurii... Și cum să vadă nimicurile, când pe el îl munceau gândurile. Uite, alde Bogatu’ nu-l mai slăbea de o lună! Îl încolțise de tot. Și cu hotarul, și cu vorba. Nu se știe cum îi păcălise pe megieși, dar le luase pământul și, gata! Aproape pe nimic! Mai rămăseseră locul său și sfoara de pământ a lu’cumătru-său, laolaltă, nici două pogoane... despărțite prin hatul îngust de averea hapsânului. Atât! El, sărac, cumătru’, sărac... doi nevolnici în
ŞOIMUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 by http://confluente.ro/angela_dina_1407004320.html [Corola-blog/BlogPost/376494_a_377823]
-
Hai, că trebuie să-mi întregesc eu bucata, mâine-poimâine vine mașina nemțălăului și e musai să am lărgime... Ce-ai să faci cu o arie la care n-o să ai cum să ajungi?! Fii de-nțeles cum au fost toți megieșii și să rămânem prieteni! Omul, drept acum din spinare, nu făcu decât să-și dea pălăria pe ceafă și să-și șteargă sudoarea de pe frunte. Apoi mestecă un răspuns nerostit și scuipă scurt spre alde Bogatu’, întorcându-i spatele și
ŞOIMUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 by http://confluente.ro/angela_dina_1407004320.html [Corola-blog/BlogPost/376494_a_377823]
-
înnebunit spre prietenul său, dar era prea târziu. Ca din pământ, răsăriseră o mulțime de oameni cu torțe și furci. În fruntea lor, își juca alde Bogatu’ calul în spume. Parcă era un vis rău... nu-i mai recunoștea pe megieși, ba, uite, printre ei chiar și cumătru-său... Îi bănuia pe toți în înserare cu bărbi țepoase și ochi însângerați... Dar, ce făceau aici, de ce-i înconjuraseră locul?! Și de ce-l împungeau în vedere cu torțele și cu furcile?! Omul
ŞOIMUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 by http://confluente.ro/angela_dina_1407004320.html [Corola-blog/BlogPost/376494_a_377823]
-
ce se îndreaptă spre declinul sadic creat de propriile mentalități? Ar fi absurd să pun aceste cuvinte pe umerii numelui de România? Nu, eu nu sunt în măsură să învinuiesc țara pentru nimic ci doar să atrag atenția către „umilul” megieș român. Este cert faptul că într-o zi voi putea părăsi această țară... Privesc, stagnez dar nu, stingher ca un fobist aflat în fața propriei uși fără cheie... Cutez a-mi părăsi țara și a începe viața într-o țară perfectă
O ELEVĂ DE MODĂ VECHE , CUM NU CREDEAM SĂ MAI EXISTE PE BĂNCILE ŞCOLILOR DIN ROMÂNIA! de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 by http://confluente.ro/O_eleva_de_moda_veche_cum_nu_credea_violeta_deminescu_1341943002.html [Corola-blog/BlogPost/351421_a_352750]
-
locală. Activând 8 ani ca medic de familie în OMF Vadul - Leca, am studiat necesitățile și cerințele oamenilor din sat. Se plingeau că pentru a beneficia de o consultație medicală sunt nevoiți să parcurgă 1,5-2,5 km în satul megieș Căzănești, mai cu seamă le era greu pensionarilor și mamelor cu copii... Am înaintat demersuri către Consiliul local al primăriei, Consiliul raional Telenești, Ministerul Sănătății cu propunerea de a deschide un punct medical în Vadul-Leca la o populație de 1400
MAI AM O PLAGĂ- MEDICINA MEA… de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1454601302.html [Corola-blog/BlogPost/372299_a_373628]
-
că aveam fântână în curte, apa fiind sălcie, bună doar de adăpat animalele și de udat grădina, trebuia să aducem apa de băut de la niște vecini care ne lăsa să facem acest lucru nu numai pe noi, ci pe toți megieșii care nu aveau apa potabilă în fântâni. Această firidă era lângă găleata cu apă de băut atârnată de un cârlig din fier bătut în grinda tavanului. Acoperișul podului deasupra polatrei era din bârne din lemn și scânduri bătute pe deasupra, apoi
CELE PATRU INTALNIRI CU MOARTEA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1415197848.html [Corola-blog/BlogPost/384089_a_385418]
-
de frumoasă”, zice el și te mai întorci odată din cale, aruncând o privire peste umăr, ca țăranul acela care nu mai vrea să-și vândă vaca, pentru că prea i-o laudă precupețul în gura mare. Ți-e clar că megieșul nu e-ntreg la minte și pleci totuși, adresându-i și lui un „No meri cu Dúmnezău”, dar când te-ntorci din călcâie, îți fuge privirea pe buza bălții spre-un licăr de curcubeu ca din poveste. „A naibii iluzie
ROMÂNIA LIPICIOASĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 825 din 04 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_gabriela_calutiu_sonnenberg_1365139568.html [Corola-blog/BlogPost/346043_a_347372]
-
Iulia, datat 1 mai 1307 prin care i se face cunoscut lui Ladislau, voievodul Transilvaniei, ca dând urmare cererii lui, a trimis pe magistrul lor, Marcel împreună cu nobilul Osvald din Calnic la satul Feldioara, unde aceștia au convocat vecinii și megieșii, de jur împrejur și în prezența lor s-a constatat hotarele „după semnele vechi și adevărate"). Satul este atestat încă de la începutul sec. al XIII-lea sub numele oficial unguresc de Főldoar, ceea ce înseamnă în românește teren fortificat, (de la ruinele
Comuna Ucea, Brașov () [Corola-website/Science/300975_a_302304]
-
de loc din satul Ștefești "vătafului Iane oz Izvora za plaiu" la 5 mai 1734 . Din același veac este și documentul încheiat la 18 febr. 1756, care marchează ieșirea din indiviziune "a lui Marin sin Ilinchii ot Ștefești" hotărâtă de "megieșii orânduiți din poruncă domnească prin porunca dumnealui Petre vel Stolnic, ispravnic ot sud Saac" . În acest secol, Ștefeștii sunt consemnați și în „memoriile” (1788) generalului Bauer. Mai spre sfârșitul secolului, la 5 febr. 1799, apare o foaie de zestre a
Comuna Ștefești, Prahova () [Corola-website/Science/301738_a_303067]
-
rezultă dintr-un document de la Ștefan cel Mare: "Iată această adevărată credincioasă slugă a noastră, pan Lațco, nepotul panului Petru Ponici, a venit înaintea noastră și înaintea boerilor noștri mari și mici și s-a jeluit și a mărturisit cu megieșii săi că privilegiul pe care l-a avut marele pan Drăgoi și socrul lui pan Romașco, de la bunicul nostru, Alexandru voevod cel Bătrân, pe ocinele lor , satele Drăgoești...și pe Lucăcești și pe Botești, și pe Căcăceni, acel privilegiu a
Comuna Drăgoiești, Suceava () [Corola-website/Science/301950_a_303279]
-
stemă doi butuci de vie. Mihail Cantacuzino a descris în "Genealogia Cantacuzinilor" județul Săcuieni astfel: Una dintre primele atestări ale acestui județ este din 1577, un document în care se face referire la localitatea Salcia, menționată într-o listă a "megieșilor" care aleg partea banului Radu din moșia Poieni, județul Saac. Printr-un hrisov din septembrie-decembrie 1636 mănăstirea Slobozia primea de la domnie "o vie în dealul Năenilor, județul Saac, și 300 de bolovani de sare pe an de la ocna Ghitioara". La
Județul Săcuieni () [Corola-website/Science/305030_a_306359]
-
fost ctitorit de comisul Apostolache, între anii 1645 -1652. O condică din 1700 a lui Constantin Brâncoveanu spunea: Într-un alt document, din 18 februarie 1756, care marchează "ieșirea din indiviziune a lui Marin sin Ilinchii ot Ștefești hotărâtă de megieșii orânduiți din poruncă domnească", se face referire la "porunca dumnealui Petre vel Stolnic, ispravnic ot sud Saac". Prin hrisovul din august 1782 Nicolae Caradja acorda mănăstirii Căldărușani "vinăriciul din sud. Saac, după popoarăle Valea Mieilor, Valea Largă i Valea Negovanilor
Județul Săcuieni () [Corola-website/Science/305030_a_306359]
-
April 7. Facem înștiințare precum au venit înaintea noastră și înaintea boierilor noștri sluga noastră Toader velic vatag și Ionaș și frate-său Ihnat și Grozav și s-au jăluit noao cu mare jalobă și cu multe mărturii și cu megieși dinspre împrejur, zicînd, că diresurile ce au avut ei de danie de la Alexandru Vodă pe un loc pustiu la Ciulucul cel mare la fîntîna Ciobanilor, la gura pîrîului adînc și cu loc de moară în Ciulucul cel mare și cu
Bilicenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305202_a_306531]
-
într-un act emis de Constantin Șerban se spune că „[...]Matei voievod, după ce a zidit domnia sa mănăstire acolo la Brebu, el a fost hotărnicit toată moșia Brebului cu 12 boieri și cu jupanul Preda mare vornic și a propit moșia megieșilor, de a pus pe toți megieșii în mijlocul pădurii și le-a aprins casele ca să nu se mai întoarcă[...]” ("apud" Ștefan Andreescu, „”, în "Glasul Bisericii", nr. 1-2, 1968). De asemenea, prin acest act se dă înapoi brebenilor jumătate din moșia luată
Mănăstirea Brebu () [Corola-website/Science/298849_a_300178]
-
Șerban se spune că „[...]Matei voievod, după ce a zidit domnia sa mănăstire acolo la Brebu, el a fost hotărnicit toată moșia Brebului cu 12 boieri și cu jupanul Preda mare vornic și a propit moșia megieșilor, de a pus pe toți megieșii în mijlocul pădurii și le-a aprins casele ca să nu se mai întoarcă[...]” ("apud" Ștefan Andreescu, „”, în "Glasul Bisericii", nr. 1-2, 1968). De asemenea, prin acest act se dă înapoi brebenilor jumătate din moșia luată prin metodele arătate mai sus. După
Mănăstirea Brebu () [Corola-website/Science/298849_a_300178]
-
alt nobil care deținea o parte din moșia Șmig. El era, la data redactării documentului, slujbaș în Sântimbru și avea o proprietate și o casă în Teiuș. În calitatea sa de slujbaș regal în Sântimbru, a stabilit, cu ajutorul vecinilor și megieșilor, după cum ne informează documentul din 1332, hotarele moșiei Sava din comitatul Dăbâca, confiscată de la Corrard din Geoagiu, punându-l în posesie pe magistrul Ștefan Pagan, castelanul din Târnava. Perioada cât a deținut această demnitate nu este cunoscută. Nu se știe
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
Dumitru Piscureanu. Numai intervenția hotărâtă a ministrului de interne Teohari Georgescu , care a sosit la fața locului a dus la retragerea unităților de securitate și la salvarea satului de la distrugere. • Plopșoru - Într-un act din 18 iunie 1517 sunt menționați megieșii Târtabă, Stere și Dan Plopșor. • Ceplea - Un document datat : 18.12.1534 al Pârcălabului Vlad Vintilă care donează Mănăstirii Tismana mai multe sate, „săliști și bălti printre care și Năsipul” identificat a fi satul Ceplea. La 24 aprilie 1536 Radu
Comuna Plopșoru, Gorj () [Corola-website/Science/300465_a_301794]
-
Românești întărește niște ocine Mănăstirii Govora iar printre boierii trimiși să cerceteze actele și să depună mărturie apar și Radul și Stoian din Aluniș. Ori dacă erau stăpânii, desigur că existau și supușii. La începutul secolului al XVII-lea pământurile megieșilor încep să fie cumpărate de diverși nobili, pentru ca, până la sfârșitul secolului, practic întreaga suprafață să devină, fie boierească, fie mănăstirească. Printre cei care au stăpânit părți de moșie sau sate în comună, amintim pe: Diicu (I) Buicescul, nepotul lui Matei
Comuna Spineni, Olt () [Corola-website/Science/298965_a_300294]
-
mânăstirea Căluiu, ctitoria fraților Buzești.(...) Simbioza româno-prototurcică și mongolă a lăsat urme în toponimie, precum Balș”" (Pandrea, 2008 p. 12) Într-un document din secolul al XVIII-lea, din timpul ocupației austriece, Balșul este menționat ca fiind un sat de “megieși” (țărani liberi, stăpâni de pământ), având 55 de familii mari. Balșul a fost una dintre așezările omenești mari și importante din Țara Românească în perioada medievală. Odată cu începutul secolului al XIX-lea, se remarcă o dezvoltare a Balșului, care până la
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
al XIX-lea. În anul 1723 satul apare menționat pe harta realizată de Schwantz cu numele de Bâhla, iar în Conscripția de la 1727 este consemnata în Plasă de Mijloc a ispravnicului Staico Glogoveanu, drept moșie megieșeasca cu 72 familii (39 megieși, 18 birnici, 2 nevolnici și 11 văduve) . Că avuție sunt trecuți 39 de locuitori cu moșii, 34 de vii, 188 de vite mari și 44 de cai. În anul 1819 în sat erau 63 de familii grupate în 12 ½ lude
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
de la unul dintre căpitanii lui Mihai Viteazul, pe nume Ka Vișan. Prima atestare documentara a Vișinei apare în ianuarie 1576. În anul 1614 se emite un document de răscumpărare a satului Hanurile în care sunt menționați că vecini în vest, megieșii vișineni. În hrisovul vremii se întâlnește termenul de “Vișina Seaca” folosit de Mitropolitul Țării Românești, Neofit, care anula hotărârea diaconului Radu de la Vișina Seaca, județul Vlașca, la 8 mai 1747, pentru că fără voia lui, emigrând de la Episcopia Craiova s-a
Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/324835_a_326164]
-
devin unități administrativ-teritoriale. Astfel, după întemeierea județelor Argeș și Dâmbovița și desființarea județului Brăila de definitivează organizarea administrativă a Țării Românești în 17 județe. În Moldova, unitățile administrative erau ținuturile, iar în Transilvania și Banat diviziunea teritorială tradițională a fost megieșul. După unirea din 1918 împărțirea pe județe a fost extinsă la întreg teritoriul Regatului Român. Într-o primă fază, o comisie condusă de geograful Simion Mehedinți a propus o organizare administrativă bazată pe 48 de județe mari cu o populație
Județ () [Corola-website/Science/296601_a_297930]
-
hotarnici la satele sfintei Mănăstiri Putna ce au avut la ținutul Socevii, pentru care au jăluit Măriei Sali lui Vodă sfinția sa Pahomii egumenul cu tot soborul mănăstirii Putna că s-au împresurat moșiile mănăstirii de cătră unii și alții din megieșii ce să hotărăscu cu moșiile mănăstirii, și având mănăstirea o moșiea giumătate de sat de Crasna pe apa Sirițălului, dată daniea de la răpousatul Filothei, episcopul Hușilor, ce-au fost de postrih de mănăstirea Putna, după cum anume arată în doaă ispisoace
Crasna () [Corola-website/Science/304836_a_306165]
-
minte, ș-apoi se ducea să-și vadă de trebi. Scurt drept și.., gratis. Azi mănâncă două-trei bătăi și-și pierde și tot rostul. Dar apoi îndeobște legi franțuzești ne-au trebuit nouă? Pentru împresurarea ce pătimește un loc despre megieși, pentru pescuirea unui iaz, pentru neîngăduirea la posesie, pentru a li se alege părțile, pentru un vad de moara ș. a. trebuiau legi franțuzești, în care să se vorbească despre "lapini", trebuiau miile de advocați, miile de primari și ajutori de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]