117 matches
-
dar și în sufletele credincioșilor săi. A fost întotdeauna un model pentru confrații din județ, în ceea ce privește metodele pastorale folosite. A fost un predicator de elită, recunoscut nu numai de enoriașii săi, cât și de cei din alte parohii, de preoții mehedințeni și de autoritățile bisericești. Volumul cuprinde un mănunchi de 60 de predici rostite în duminici și sărbători, cât și la diferite ocazii de către regretatul Părinte Ionică Sfetcu. Cartea este de folos atât pentru preoți, punându-le la dispoziție un bogat
OFERTĂ DE CARTE (23) NOIEMBRIE 2013 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/368579_a_369908]
-
filtrul de gândire al omului de la țară, nepoluat de ideologii politice și de partid. Am avut mereu în centrul atenției interesele țării, ale Bisericii, ale neamului românesc, ale comunității locale. Am valorificat, pe cât ne-a stat în putință, comoara folclorului mehedințean, scoțând la lumină, pentru prima dată, culegeri pe care le-am făcut pe teren în urmă cu peste 40 de ani. Prin paginile memorialistice am conturat adevărate fresce de epocă, am readus în actualitate oameni, fapte, întâmplări de altădată, zugrăvind
OFERTĂ DE CARTE (25) FEBRUARIE 2017 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368603_a_369932]
-
sumă ridicată de Vlad Vodă Vintilă la 10000 de asprii, iar de la Mihnea Turcitul la 15000 de asprii. În anul 1645, pe cheltuiala lui Matei Basarab, se renovează trapeza mănăstirii. În secolul al XVII-lea este închinat mănăstirii Hilandar schitul mehedințean Baia de Aramă, cu toate acareturile lui. Între anii 1819-1820 a fost refăcută aripa vestică a mănăstirii pe bani românești. Mănăstirea Dionisiu - Neagoe Basarab a refăcut din temelie această mănăstire, zidindu-i, în anul 1520, un turn impunător. După un incediu, care
SFÂNTUL MUNTE ATHOS – GRĂDINA ORTODOXIEI UNIVERSALE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 62 din 03 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349057_a_350386]
-
cărți din această perioadă(23), actualmente se află în fondul de carte veche al Bibliotecii I.G.Bibicescu, din Drobeta Tr Severin. Aceasta a ajuns în Tr Severin, în perioada interbelică cu ocazia înființării Bibliotecii I.G.Bibicescu - conjunctură favorabilă pentru comunitatea mehedințeană. Acest fond a fost format din rațiuni ale valorii bibliofile, documentare ale cărților. Ele provin din mai multe surse de la care s-a achiziționat carte veche de către Banca Națională a Românie, în vederea tezaurizării, precum cele din care s-a constituit
VARVARA MAGDALENA MANEANU, CARTE VECHE ROMÂNEASCĂ DIN EPOCA LUI CONSTANTIN BRÂNCOVEANU ÎN COLECŢII DIN JUDEŢUL MEHEDINŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349425_a_350754]
-
perioada interbelică cît și după 1945 a fost intens valorificat potențialul turistic al acestui spațiu geografic deosebit de generos prin amplasare, clima blândă, vegetație exotică mediteraneană, modul de viață al insularilor. În 1927, un insular întreprinzător precum Ali Kadri, cu ajutorul deputatului mehedințean Tilică Ioanid, a înființat o fabrică de țigarete R.M.S, ce producea o gamă largă de țigarete, în pricipal pentru a comercializate pe insulă. După 1950 noul regim a mai înființat o fabrică de țigări și una de confecții, creându
ADA KALEH MIT ŞI ATRACŢIE TURISTICĂ.EXPOZIŢIE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344565_a_345894]
-
Măneanu, Agricultura și comerțul românesc în secolele XVIII-XIX,Drobeta Tr Severin, 1997, p.219-234; Idem, Reforma agrară din 1864 în județul Mehedinți, în “Mehedinți - istorie și cultură”, II, Drobeta Tr-Severin, 1980, p.347-358; N. Chipurici, Un secol din viața satelor mehedințene (1800-1907). Catalog de documente, București, 1982, p.266- 290; Gheorghe Cristea, Probleme ale modernizării agriculturii României (1864-1877), în “Studii și materiale de istorie modernă”, vol .VII, Editura Academiei, București, 1983, p.153-158; ș.a. 41 cauza tuturor relelor din partea locului și
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
-
p.292; p.369, 387; Constantin C. Giurescu, op cit., p.257-276; p.290-323. 45 olteană. Între aceștia erau și cei grupați în jurul gazetei “Oltul” de la Craiova: Petru Opran, Petre Qintescu, Ion G. Cernătescu, Em. Chinezu, N. C. Zătreanu sau mehedințenii Costache Cârjeu, D. Viișoreanu, N. Gărdăreanu, Gr. Miculescu; vâlcenii: Nic. Iancovescu, Ion Otetelișanu, Ioan Pleșoianu, Barbu Caragic ș.a.; gorjenii Ch. Tell, Ghiță Urdăreanu, Gh. Magheru, Ghiță Săulescu; romanațenii: Petrache Măinescu, Grigore Jianu, Gh. Tell, Dimitrie Greceanu, Petrache Fărcășanu, Scarlat Murgășan
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
-
Ibidem, fond Primăria orașului Cerneți, dosar 13/1833, f. 3. 708 .Ibidem, fond Tribunalul județului Mehedinți, dosar 2811/1831, f. 4. 709 .Ibidem, fond Primăria orașului Cerneți, dosar 12/1833, f. 3. 710 .Mite Măneanu, Unele aspecte privind așezarea satelor mehedințene la linie în perioada regulamentului organic, în “Contribuții ale cadrelor didactice și cercetătorilor de istorie mehedințeni la cunoașterea istoriei locale”, Drobeta Turnu Severin, 1974, p. 24; Idem, Aspecte ale procesului de sistematizare rurală în Mehedințiul sec. al XIX-lea, în
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
ARMONII CULTURALE: ÎNAPOI ÎN POVESTE (versuri) de CORNEL BOTEANU (Baia de Arama) În colecția LIRIK a editurii ARMONII CULTURALE a apărut, de curând, o nouă carte intitulată „ÎNAPOI ÎN POVESTE” (versuri) de prof. dr. CORNEL BOTEANU (Baia de Arama, Mehedinți) „Întreaga opera a poetului mehedințean este generatoare - pe faliile «tectonice» ale poeziei, de seisme existențiale, în care sunt amestecate vibrato-urile ancestrale (remanentele istoriei), cu sinergiile omului modern, rezultând o lirica bine închegata, simetrica și construită în jurul unei idei îndrăznețe, cu finalitate și consistentă. Prin
ÎNAPOI LA POVESTE de EDITURA ARMONII CULTURALE în ediţia nr. 768 din 06 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351751_a_353080]
-
Și văzând că nu-i poate învinge pe giganți i-a cerut ajutorul fiului său nelegitim Hercule, cel care a condus ostilitățile până la victoria finală” (pag. 189-190). Volumul poate fi un pretext pentru dezvăluirea unor mituri ancestrale din zonele nordice mehedințene, așa cum au fost ele receptate și interpretate de autor. Plutește peste tot mireasma baladei în care Iovan Iorgovan se luptă pe viață și pe moarte cu balaurul cel înfricoșător. Cartea însăși stă sub spectrul acestei încrâncenări. Locurile-s încrâncenate, cu
SAGA DESPRE IOVANA IORGOVANĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351697_a_353026]
-
din zonă,4 sau lasă loc în unele cazuri, la nuanțări sau detalieri ale concepției esteice ale acestei comunități privind modul cum trebuie să arate cipagul ca piesă principală de port femeisc în diferite împrejurări 5. Spre exemplu, aserțiunea că mehedințenii au avut predilecția pentru albastru deschis și liliachiu, culori care domină catrințele și iile vechi, în mare majoritate a modelelor vechi,5 ( Elena Secoșan) nu pare să reflecte decât realitatea de la un moment dat, o linie de modă, căci din
CIUPAGUL DE BALTA ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354867_a_356196]
-
folosește, soarele, punctul, cercul concentric, spirală, brăduțul, bradul, șerpișorii, valul. Decorul este realizat cu pensula specială numite boielnic cu o vopsea de culoare maron preparată dintr-un lut închis la culoare amestecat cu apă. O expozitie dedicată olarilor din centrele mehedințene și a celor din Șișești, a prezentat înafara de exponate din colecție și exponate provenite din donații precum : GOMOIU, MARIA CĂȚEA, CĂTĂLIN AL. MUCIONIU(elev dar și exponate achiziționate de la familia de olari Gârbovan, Cățea. Mai pe larg despre Șișești
OMAGIU ADUS MEŞTEŞUGULUI PRELUCRĂRII LUTULUI ÎN MEHEDINŢI. CENTRUL ŞIŞEŞTI-NOAPTEŞA. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 871 din 20 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354915_a_356244]
-
arhivă arată că după 1900 a fostintens valorificat potențialul turistic al acestui spațiu geografic deosebit de generos prin amplasare, clima blândă ,vegetație exotică mediteraneană, modul de viață al insularilor. Dar chiar dacă în 1927 un insular întreprinzător precum Ali Kadri cu ajutorul deputatului mehedințean Tilică Ioanid a înființat o fabrică de țigarete R.M.S și o Societate anonimă pe acțiuni “Musulmană “creând aproximativ 120 locuri de muncă, iar după 1944 noul regim a mai înființat o fabrică de țigări și una de confecții creându
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, A FOST ODATĂ ADA KALEH de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354892_a_356221]
-
amintita superioritate încolțește singură fără a fi necesară ingineria specifică, de vreme ce are dinam propriu și natural. O inteligență, eleganță, frumusețe, har în nedezmințită naturalețe se descoperă fără o examinare sau percepere cu vreo îndoială, în persoana interpretei de muzică folclorică mehedințeană Angelica Stoican. Am întâlnit-o spre ieșirea din anotimp, în 2013, când erau așternute frunzele pe aleile Cișmigiului de-a lungul cărora am trecut ca o mătură, răscolindu-le, spre Universitatea de Muzică. Plăcută și onorantă surpriza, nu numai de
ANGELICA STOICAN. ARTISTĂ A CÂNTECULUI NUMAI DIN DUH de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354978_a_356307]
-
cântec neales, iar aceasta nu îngăduie interval cu a plăcea și a nu plăcea. Doar că, poate, unele sunt întrucâtva mai agreate decât altele. Repertoriul de cântece ale sale este un act de cultură. Este o revărsare de la fântânița cântecului mehedințean, la estuarul sufletesc al ascultătorului care dă pe ele tot respectul și toată dragostea, ca pentru apa, aerul și pâinea de trebuință trupească. Angelica Stoican s-a retras prea devreme în cronici, Angelica Stoican are a cânta cât timp se
ANGELICA STOICAN. ARTISTĂ A CÂNTECULUI NUMAI DIN DUH de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354978_a_356307]
-
ascultătorului care dă pe ele tot respectul și toată dragostea, ca pentru apa, aerul și pâinea de trebuință trupească. Angelica Stoican s-a retras prea devreme în cronici, Angelica Stoican are a cânta cât timp se topesc de dragul păsărilor olteanul, mehedințeanul, moldoveanul, ardeleanul, dobrogeanul, cât timp Prutul, Oltul, Mureșul... nu vor înceta să năzuiască în căutare găsirea fratelui, cât timp oltencele, moldovencele, medințencele, ardelencele, dobrogencele sunt cărbune aprins care se usucă de dor, cât timp se mai frământă câte o horă
ANGELICA STOICAN. ARTISTĂ A CÂNTECULUI NUMAI DIN DUH de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354978_a_356307]
-
veacul internetului. O asemenea artistă, unde este când nu este, unde pleacă, dacă pleacă?! E o dragă artistă a cântecului numai din duh! A frumosului numai din sfânt, a dragostei numai din jertfă, a românilor numai olteni, a românilor numai mehedințeni, a românilor numai moldoveni, a românilor numai transilvăneni, a românilor numai dobrogeni, a românilor numai români în suflet, dacă viețuiesc în România, ori-de-unde și din ce neam s-ar trage...! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Angelica
ANGELICA STOICAN. ARTISTĂ A CÂNTECULUI NUMAI DIN DUH de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354978_a_356307]
-
liric special i-am putea gasi corespondent - în literatura universală - cu cel al poetului Nazim Hikmet (eposul liric de factură mitică) sau cu al poetului uruguayan Vicente Huidobro (”seniorul” paravocabulelor), iar în literatura română contemporană, cu cel al eruditului poet mehedințean Titu Dinuț ( discursul argumentativ împletit cu transcendență aspirațiilor eului). - GHEORGHE A. STROIA PORTOFOLIU EDITORIAL ARMONII CULTURALE Până în acest moment, editura Armonii Culturale a inaugurat, cu noi titluri de carte, următoarele colecții (vor urma, cu siguranta, altele): A. ANTOLOGIS 1. Gheorghe
”COAMA CÂNTĂTOARE A ZORILOR” (POEME) DE EMANOIL TOMA (PLOIEŞTI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 827 din 06 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346063_a_347392]
-
până la Nicolae Glogoveanu (din generația trecută - sfârșitul sec.XIX) tatăl lui Ion Glogoveanu(C.V.O. p. 156). Al treilea document este un hrisov din 13 februarie 1621 prin care se întărește jupânesei Marica, a stolnicului Sârbu din Cerneți (tot boier mehedințean ce și-a vărsat sîngele în luptele lui Mihai Viteazul) dania făcută mănăstirii Tismana (veche necropolă de care se leagă familia Glogoveanu prin importante și permanente danii), anume 1/4 din moșia Erghevița, document în care Marica îl numește pe
DR. MITE MĂNEANU, MARELE PAHARNICLUPU MEHEDINŢEANU – UN CONDOTIER ROMÂN LA ORIZONTUL ANILOR 1600 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346092_a_347421]
-
Acasa > Redactia > Autori > GABRIELA MIMI BOROIANU Autor: Gabriela Mimi Boroianu Publicat în: Ediția nr. 1374 din 05 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Gabriela Mimi Boroianu s-a născut în 13.06.1967 pe meleaguri mehedințene mai precis în minunatul oraș Drobeta Turnu Severin, orașul unde frumosul își leagănă dorurile în apele Dunării ostoindu-le în poveștile munților , orașul unde a învățat să simtă iubirea revărsându-și prea plinul în versuri. A publicat în antologiile "Cioburi
GABRIELA MIMI BOROIANU de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362780_a_364109]
-
EDITURA PROFIN, DROBETA TR SEVERIN, 2014, 125P. Autor: Varvară Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 1573 din 22 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului TUDOR RĂȚOI, RUDINA. FILE DE MONOGRAFIE, editura PROFIN, Drobeta Tr Severin, 2014, 125p. Recent galeria monogarfiilor satelor mehedințene s-a îmbogățit cu această apariție despre care autorul cunoscut cercetător mehedințean, dr. în istorie, distinsul Tudor Rățoi (...)afirmă că a fost alcătuită și tipărită la inițiativa și cu contribuția exclusivă și nu mai puțin generoasă a domnului Constantin Cerbulescu
TUDOR RĂȚOI, RUDINA. FILE DE MONOGRAFIE, EDITURA PROFIN, DROBETA TR SEVERIN, 2014, 125P. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353966_a_355295]
-
în: Ediția nr. 1573 din 22 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului TUDOR RĂȚOI, RUDINA. FILE DE MONOGRAFIE, editura PROFIN, Drobeta Tr Severin, 2014, 125p. Recent galeria monogarfiilor satelor mehedințene s-a îmbogățit cu această apariție despre care autorul cunoscut cercetător mehedințean, dr. în istorie, distinsul Tudor Rățoi (...)afirmă că a fost alcătuită și tipărită la inițiativa și cu contribuția exclusivă și nu mai puțin generoasă a domnului Constantin Cerbulescu, fiu al satului(...). Lucrarea având că premiza mecenatul izvorât din dorința de
TUDOR RĂȚOI, RUDINA. FILE DE MONOGRAFIE, EDITURA PROFIN, DROBETA TR SEVERIN, 2014, 125P. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353966_a_355295]
-
Măneanu, Chirilă Enescu, cuaspecte legate de viață spirituală a unor comunități rurale, completează imaginea satului românesc de la sf. Sec. al-XIX-lea prima jumătate a sec XX, cu noi aspecte. La acestea se alătură prin Contribuții la un repertoriu al fotografiei etnografice mehedințene din perioada interbelică, de Ecaterina Bosoancă, Valeria Păunescu un prețios catalog de fotografii de epocă din arealul zonei Mehedinți sauCinci variante mehedințene de balade despre Ghiță Cătănuța, Bujor și Muscu, Tudorel, care prin publicarea lor de către Nicolae Chipurici îmbogoțesc patrimoniul
RECENZIE VOLUM DE STUDII DROBETA, XXII, 2013 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353214_a_354543]
-
a sec XX, cu noi aspecte. La acestea se alătură prin Contribuții la un repertoriu al fotografiei etnografice mehedințene din perioada interbelică, de Ecaterina Bosoancă, Valeria Păunescu un prețios catalog de fotografii de epocă din arealul zonei Mehedinți sauCinci variante mehedințene de balade despre Ghiță Cătănuța, Bujor și Muscu, Tudorel, care prin publicarea lor de către Nicolae Chipurici îmbogoțesc patrimoniul folcloric local și național, cu cântece bătrânești de altădată, culese de autor, care, plăcut surprinzător, nu au fost uitate. Despre rostul colecțiilor
RECENZIE VOLUM DE STUDII DROBETA, XXII, 2013 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353214_a_354543]
-
nu-i totul! Mai sunt multe de spus despre tine... La 4 decembrie 2011 apare, în „Arhiva pentru eticheta „Constantin Tocitu”, titlul unei... recenzii sau cronici de carte: „Destine pictate în... galben”, autor Constantin Tocitu. Finalul acelui articolaș din ziarul „Mehedințeanul” / 18 august 2011 îți divulgă o parte din secret: aversiunea față de evrei! Să fie o întâmplare?Iată cum te-ai exprimat acolo: „Citind aceasta carte am simtit un miros de .....galben.......mi-a amintit de Mircea Cartarescu.......dar parca nu
CINE EŞTI TU, PLAGIATORULE? de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358348_a_359677]