KorAP: Find »[drukola/base=mehedințean & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 3 4 5 >

117 matches

Corola-blog/BlogPost/347965_a_349294

de genuri artistice paricide, în măsura în care asasinează muzica folclorică, spre a fi pe placul divertismentului nepretențios. Nu, Niculina Stoican nu a intrat în apele libertății anarhice a spectacolelor decăzute, Niculina Stoican a fost, este și rămâne în unda soarelui muzicii folclorice mehedințene. O melodie populară cu Niculina Stoican e o feerie muzicală, un vis pe aripile muzicii, o bucurie în culorile sărbătorii. Ochii purtați pe scenă ori pe micul ecran, după Niculina Stoican, absorb frumusețea binefăcătoare ca vindecarea, pe când cântecele artistei trimise

NICULINA STOICAN. REALITĂŢI DIN MĂDUVA VIEŢII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1398495337.html [Corola-blog/BlogPost/347965_a_349294]
adoră omul frumos, omul vesel, omul de omenie Niculina Stoican! Artista Niculina Stoican trăiește și se manifestă cu realități din măduva vieții, nu cu farmece mediatice din manipularea prin cuvinte. Este una dintre cele mai iubite cântărețe de muzică folclorică mehedințeană! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Niculina Stoican. Realități din măduva vieții / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1212, Anul IV, 26 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile

NICULINA STOICAN. REALITĂŢI DIN MĂDUVA VIEŢII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1398495337.html [Corola-blog/BlogPost/347965_a_349294]
Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410

Ibidem, fond Primăria orașului Cerneți, dosar 13/1833, f. 3. 708 .Ibidem, fond Tribunalul județului Mehedinți, dosar 2811/1831, f. 4. 709 .Ibidem, fond Primăria orașului Cerneți, dosar 12/1833, f. 3. 710 .Mite Măneanu, Unele aspecte privind așezarea satelor mehedințene la linie în perioada regulamentului organic, în “Contribuții ale cadrelor didactice și cercetătorilor de istorie mehedințeni la cunoașterea istoriei locale”, Drobeta Turnu Severin, 1974, p. 24; Idem, Aspecte ale procesului de sistematizare rurală în Mehedințiul sec. al XIX-lea, în

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
Corola-blog/BlogPost/339241_a_340570

aduc aminte că auzeam megafoanele din gară transmițând știri de pe front), a apărut în compartimentul meu un rănit cu o mână lipsă de sub cot, cu un ochi și o bună parte a capului bandajate. Îl chema Opriș Octavian și era mehedințean, de profesie contabil... -Picioarele le avea bune? -Da. Ne completam reciproc. Mai întâi m-a consolat: „Dumneata ești bine, aprecia Opriș. Ai avut noroc cu ...ghinionul ăla, dacă pot să spun așa. Eu puteam să nu mai fiu deloc.” „Dar

Harta comandantului. Proză, de Ion R. Popa by http://revistaderecenzii.ro/harta-comandantului-proza-de-ion-r-popa/ [Corola-blog/BlogPost/339241_a_340570]
Corola-blog/BlogPost/343484_a_344813

Acasa > Literatura > Comentarii > EUGEN DULBABA - PIRUETE ÎN LABIRINT Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 1151 din 24 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Recent, la Editura „Lumina” a apărut cartea „Piruete în labirint” a poetului mehedințean Eugen Dulbaba, cu o Prefață semnată de prof. dr. Florian Copcea. Din titlul cărții, cât și din motto-ul acesteia „Încă o dată...răstignirea” se conturează deja motivele principale în jurul cărora se structurează discursul liric: labirintul, răstignirea, repetabilitatea. Viața poetului se

EUGEN DULBABA – PIRUETE ÎN LABIRINT de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1151 din 24 februarie 2014 by http://confluente.ro/Eugen_dulbaba_piruete_in_elena_trifan_1393228158.html [Corola-blog/BlogPost/343484_a_344813]
Corola-blog/BlogPost/351751_a_353080

ARMONII CULTURALE: ÎNAPOI ÎN POVESTE (versuri) de CORNEL BOTEANU (Baia de Arama) În colecția LIRIK a editurii ARMONII CULTURALE a apărut, de curând, o nouă carte intitulată „ÎNAPOI ÎN POVESTE” (versuri) de prof. dr. CORNEL BOTEANU (Baia de Arama, Mehedinți) „Întreaga opera a poetului mehedințean este generatoare - pe faliile «tectonice» ale poeziei, de seisme existențiale, în care sunt amestecate vibrato-urile ancestrale (remanentele istoriei), cu sinergiile omului modern, rezultând o lirica bine închegata, simetrica și construită în jurul unei idei îndrăznețe, cu finalitate și consistentă. Prin

ÎNAPOI LA POVESTE de EDITURA ARMONII CULTURALE în ediţia nr. 768 din 06 februarie 2013 by http://confluente.ro/Editura_armonii_culturale_prez_editura_armonii_culturale_1360213177.html [Corola-blog/BlogPost/351751_a_353080]
Corola-blog/BlogPost/339467_a_340796

dar și în sufletele credincioșilor săi. A fost întotdeauna un model pentru confrații din județ, în ceea ce privește metodele pastorale folosite. A fost un predicator de elită, recunoscut nu numai de enoriașii săi, cât și de cei din alte parohii, de preoții mehedințeni și de autoritățile bisericești. Volumul cuprinde un mănunchi de 60 de predici rostite în duminici și sărbători, cât și la diferite ocazii de către regretatul Părinte Ionică Sfetcu. Cartea este de folos atât pentru preoți, punându-le la dispoziție un bogat

Oferta de carte, luna martie, 2014. Informație distribuită de Liviu Florian Jianu by http://revistaderecenzii.ro/oferta-de-carte-luna-martie-2014/ [Corola-blog/BlogPost/339467_a_340796]
Corola-blog/BlogPost/346294_a_347623

tradiție citoria lui Nicodim, rectitorită după 1646 de Lupu Buliga Mehedințeanu 5) și de aici pe platoul Godeanu urca la Nevăț unde există o cetățuie (atestata încă în 1579)6, apoi coboară la Crivelnic - Mănăstirea Coșuștea 7(ctitorita de boierii mehedințeni în perioada 1535-1545) de unde trecea la Bala de Sus și Baia de Arama și de aici la Tismana. În aceste condiții o parte dintre moșnenii și boierii mehedințeni ai acestei perioade îndeplineau sarcini administrative și militare , bine stabilite, având posibilitatea să acceadă

DR. MITE MĂNEANU. PROBLEMA ELITELOR ÎN TRECUTUL ROMÂNESC. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_problema_el_varvara_magdalena_maneanu_1370857743.html [Corola-blog/BlogPost/346294_a_347623]
încă în 1579)6, apoi coboară la Crivelnic - Mănăstirea Coșuștea 7(ctitorita de boierii mehedințeni în perioada 1535-1545) de unde trecea la Bala de Sus și Baia de Arama și de aici la Tismana. În aceste condiții o parte dintre moșnenii și boierii mehedințeni ai acestei perioade îndeplineau sarcini administrative și militare , bine stabilite, având posibilitatea să acceadă, prin merite proprii, la ranguri, să se ridice și să strângă averi. Așa se explică atestarea, în această perioadă, a unor boieri noi, unii de origine

DR. MITE MĂNEANU. PROBLEMA ELITELOR ÎN TRECUTUL ROMÂNESC. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_problema_el_varvara_magdalena_maneanu_1370857743.html [Corola-blog/BlogPost/346294_a_347623]
Corola-blog/BlogPost/359701_a_361030

albastru( P1299, P1400, P1153, 2765). În ceea ce privește culoarea albastră a decorului revenim asupra precizării făcute la începutul cercetării noastre asupra ciupagului din Mehedinți. Rămânem la părea că albastrul utilizat la piesele de port popular nu este caracteristică generală a costumului femeiesc mehedințean, dar credem că a fost o culoare la modă la un moment dat(probabil la începutul secolului XX, pana către jumătatea secolului) iar cele mai multe astfel de exemplare, aflate în colecțiile muzeului, s-au păstrat din Zona de Sud, de câmpie

VARVARA MAGDALENA MĂNEANUCOLECȚIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER. CĂMAȘA FEMEIESCĂ(CIUPAGUL) DIN SUBZONA DE SUD A JUDEȚULUI MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţ by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1421403394.html [Corola-blog/BlogPost/359701_a_361030]
Corola-blog/BlogPost/342872_a_344201

ajunge boiernaș-polcovnic, fiind probabil ieșit din indiviziune, știutor de carte și practicant recunoscut al meșteșugului hotărniciilor. (agrimensura, măsurarea pământurilor, delimitarea trupurilor de moșie după reguli tradiționale și moderne). Această abilitate, moștenită de urmașii săi, a permis acestei ramuri a Băbenilor mehedințeni și gorjeni să ajungă la treapta de boiernași și boieri mici, stăpâni ( după 1864 proprietari) de moșii, de afaceri și neguțătorii și mai eles ocupanți de dregătorii și funcții în administrația și justiția locală la Cerneți, Tg Jiu, Severin, Baia de Aramă

MITE MĂNEANU/FAMILIA BĂBEANU: DIN VATRA SEVERINEANĂ-MEHEDINȚEANĂ, ÎN ȚARA LOVIȘTEI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1781 din 16 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1447656589.html [Corola-blog/BlogPost/342872_a_344201]
economic, social și familial. Cele mai importante sunt, după opinia noastră, în sfera familială. Cei trei băieți: Alexandru, Pompiliu și Nicolae, precum și fiicele Jenica și Marieta au făcut cinste familiei, asigurând continuitatea și rolul de lideri în comunitatea severineană și mehedințeană a membrilor acesteia 8(vezi și anexa I). Înființarea și conducerea permanentă, în perioada 1899-1948, a Băncii Mehedințiului S.A., una din cele mai importante instituții de credit din această parte a țării 9 (vezi anexa II) de către Tache Băbeanu, Pompiliu

MITE MĂNEANU/FAMILIA BĂBEANU: DIN VATRA SEVERINEANĂ-MEHEDINȚEANĂ, ÎN ȚARA LOVIȘTEI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1781 din 16 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1447656589.html [Corola-blog/BlogPost/342872_a_344201]
arată deschiderea spre modernitate , cultură și civilizație a acestei familii. Aceleași trăsături pot fi observate și în abordarea fenomenului politic în variantă liberală. Tache Băbeanu înainte de Primul Război Mondial și Pompiliu Băbeanu în perioada interbelică, au făcut parte dintre liderii mehedințeni liberali respectați atât la centru cât și în județ 13. În calitatea lor de conducători ai organizației locale liberale, de senatori și deputați, prefecți sau alte funcții și demnități, aceștia au fost apreciați necondiționat pentru corectitudinea, competența și patriotismul lor

MITE MĂNEANU/FAMILIA BĂBEANU: DIN VATRA SEVERINEANĂ-MEHEDINȚEANĂ, ÎN ȚARA LOVIȘTEI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1781 din 16 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1447656589.html [Corola-blog/BlogPost/342872_a_344201]
nouă, XXV, 1991, nr. 4(289)p. 51-54. 2. N. Chipurici, Mite Măneanu, Catalog de documente privind istoria orașului Tr Severin (1833-1944),Tr Severin, 1972, p. 72-75 3. Arhivele Naționale Mehedinți, Colecția de Documente, XXVII/12; Virgiliu Tătaru, Dicționarul personațităților mehedințene, vol I , Editura M.J.M., Craiova, 2006, p. 79 4. Mite Măneanu, Boierii din Oltenia în secolul al XIX-lea, Editura Tipo Radical, Drobeta Tr Severin, 2008, p. 175 5. Lt. Col. I.Spineanu, Familia Hârgot din Baia de Aramă, jud. Mehedinți, Tipog. Luiza

MITE MĂNEANU/FAMILIA BĂBEANU: DIN VATRA SEVERINEANĂ-MEHEDINȚEANĂ, ÎN ȚARA LOVIȘTEI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1781 din 16 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1447656589.html [Corola-blog/BlogPost/342872_a_344201]
Corola-blog/BlogPost/358348_a_359677

nu-i totul! Mai sunt multe de spus despre tine... La 4 decembrie 2011 apare, în „Arhiva pentru eticheta „Constantin Tocitu”, titlul unei... recenzii sau cronici de carte: „Destine pictate în... galben”, autor Constantin Tocitu. Finalul acelui articolaș din ziarul „Mehedințeanul” / 18 august 2011 îți divulgă o parte din secret: aversiunea față de evrei! Să fie o întâmplare?Iată cum te-ai exprimat acolo: „Citind aceasta carte am simtit un miros de .....galben.......mi-a amintit de Mircea Cartarescu.......dar parca nu

CINE EŞTI TU, PLAGIATORULE? de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 by http://confluente.ro/Cine_esti_tu_plagiatorule_marian_malciu_1340479355.html [Corola-blog/BlogPost/358348_a_359677]
Corola-blog/BlogPost/357627_a_358956

rânduri ” lacrimi,/Zâmbet/ Și lună și soare/ Și păsări/ Și fluturi,/ Bucurii și durere...” În “Dor de Bucovina” “Printre veacuri tulburate/Ți-ai purtat cu drag veșmântul./ Locuri binecuvântate,/ Vă sărut, umil, pământul” 4. Gabriela Mimi Boroianu născută pe plaiuri mehedințene, în Drobeta-Turnu Severin, a învățat să iubească frumosul privind cun răsare și apune soarele în apele Dunării. Are o activitate literară plină de succes, a publicat poezii în diferite antologii și volumul “ Cântând iubirea”. Gabriela trăiește în țara, “unde verbul

O ANTOLOGIE DE POEZIE IZVORÂTĂ DIN LIVADA ÎNFLORITĂ A IUBIRII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1419592896.html [Corola-blog/BlogPost/357627_a_358956]
Corola-blog/BlogPost/371659_a_372988

să-i odihnească în pace. Doamne, ce țară e asta în care popii seamănă vrajbă și victimele votează cu călăii? De ce îi lași, Doamne, pe popi să preacurvească politic, folosindu-se de numele Tău, învrăjbind acest popor? Și de ce, Doamne, mehedințenii, vasluienii, teleormănenii, oltenii și vrâncenii, săracii și obidiții țării, votează cu călăii lor? Cu cei care zilnic îi fură și le iau de la gură și puținul ce li se cuvine? Făcându-i, practic, sclavii lăcomiei lor. Dă-ne un Semn

NU SUNTEŢI DUMNEZEU, MĂ! de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1416076281.html [Corola-blog/BlogPost/371659_a_372988]
Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439

de ani, cuprinsă între începutul sec. al XIX lea și primul război mondial, adică tocmai perioada în care apar și se dezvoltă în acest județ forme moderne ale vieții culturale și artistice, valorificând baza documentară existentă în arhivele și bibliotecile mehedințene. Primele mărturii despre un început de propagandă și răspândire a culturii le găsim într-un document din anul 18351 în care ni se vorbește despre un număr de cărți trimise de la București Maghistratului orașului Cerneți, pentru a le vinde locuitorilor

MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Mite_maneanu_viata_cultural_varvara_magdalena_maneanu_1384428239.html [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
Corola-blog/BlogPost/362780_a_364109

Acasa > Redactia > Autori > GABRIELA MIMI BOROIANU Autor: Gabriela Mimi Boroianu Publicat în: Ediția nr. 1374 din 05 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Gabriela Mimi Boroianu s-a născut în 13.06.1967 pe meleaguri mehedințene mai precis în minunatul oraș Drobeta Turnu Severin, orașul unde frumosul își leagănă dorurile în apele Dunării ostoindu-le în poveștile munților , orașul unde a învățat să simtă iubirea revărsându-și prea plinul în versuri. A publicat în antologiile "Cioburi

GABRIELA MIMI BOROIANU de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 by http://confluente.ro/Gabriela_Mimi_Boroianu.html [Corola-blog/BlogPost/362780_a_364109]
Corola-blog/BlogPost/379764_a_381093

devenind (cu trecerea vremii) un solist de muzică populară cu multe valențe de exprimare: de la sârba oltenească, hora așezată... la nemuritoarea doină (cântec pe care-l stăpânește cu mare măiestrie, înnobilându-l cu har și sensibilitate de poet al plaiului mehedințean. Deschizând filele acestei cărți de excepție (scrisă de Filip Mihai Leonard) în care sunt trecute cele mai importante activități ale artistului poet-solist - Gheorghe Roșoga, vom conștientiza că nu i-a fost ușor să fie laureat cu Marele Premiu pe scena

GHEORGHE ROŞOGA ANIVERSEAZĂ 50 DE ANI DE ACTIVITATE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1430783807.html [Corola-blog/BlogPost/379764_a_381093]
Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557

vegetale și animale piepteni, dărace, fuse. 12 Meriș, 2 pieptene ( dărac), dărac fuse , Căzănești. Imaginea interiorului din zonă se completează cu mai multe lăzi de zestre achiziționate de la Căzănești și una de la Broșteni, lăzi provenite din diferite centre de lădari mehedințene dar și de la centre din zonele limitrofe, Gorj, Vâlcea, care își desfăceau și valorificau produsele străbătând așa numitul drum al lădarilor13care trecea prin zonă. Piesele de mobilier pentru depozitat (cele care participau la ceremonialul nunții se numeau de zestre), amintite

COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 by http://confluente.ro/Coordonate_istorico_etnografic_varvara_magdalena_maneanu_1370260324.html [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
Dunării. (După Paul Petrescu, Dicționarul de Artă Populară , Editura Enciclopedică, București, 1997, p. 329 p. 327) 7. Paul Petrescu, Dicționarul de Artă Populară , p. 329 8. Cristina Ionelia Popescu, Lavinia Otescu, Un sat din Mehedinți încărcat de istorie , în Plai mehedințean, Editura Radical, Drobetatrseverin, 2001,p. 224-237. 9. Mircea Tutunaru, Mihai Popescu, Nicolae Bălan, Tradiții de pe Valea Motrului, 2008. ;Păun Marian, Păun Ana, Tomescu Anica, Popescu Mihai, Municipiul Motru- file de monografie , 2006. 10. Am cercetat biserica din Roșiuța, cu hramul

COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 by http://confluente.ro/Coordonate_istorico_etnografic_varvara_magdalena_maneanu_1370260324.html [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
Corola-blog/BlogPost/354867_a_356196

din zonă,4 sau lasă loc în unele cazuri, la nuanțări sau detalieri ale concepției esteice ale acestei comunități privind modul cum trebuie să arate cipagul ca piesă principală de port femeisc în diferite împrejurări 5. Spre exemplu, aserțiunea că mehedințenii au avut predilecția pentru albastru deschis și liliachiu, culori care domină catrințele și iile vechi, în mare majoritate a modelelor vechi,5 ( Elena Secoșan) nu pare să reflecte decât realitatea de la un moment dat, o linie de modă, căci din

CIUPAGUL DE BALTA ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 by http://confluente.ro/Ciupagul_de_balta_in_colecti_varvara_magdalena_maneanu_1368597063.html [Corola-blog/BlogPost/354867_a_356196]
Corola-blog/BlogPost/376350_a_377679

CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Istorie > VASILE ISTRĂȚESCU/DOCUMENTE MEHEDINȚENE INEDITE DIN VREMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU Autor: Varvara Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 1622 din 10 iunie 2015 Toate Articolele Autorului DOCUMENTE MEHEDINȚENE INEDITE DIN VREMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU Vasile ISTRĂȚESCU În cursul documentării întreprinse de noi pentru realizarea

DOCUMENTE MEHEDINȚENE INEDITE DIN VREMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1622 din 10 iunie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1433933121.html [Corola-blog/BlogPost/376350_a_377679]
ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Istorie > VASILE ISTRĂȚESCU/DOCUMENTE MEHEDINȚENE INEDITE DIN VREMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU Autor: Varvara Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 1622 din 10 iunie 2015 Toate Articolele Autorului DOCUMENTE MEHEDINȚENE INEDITE DIN VREMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU Vasile ISTRĂȚESCU În cursul documentării întreprinse de noi pentru realizarea monografiei istorice a satului Govodarva din Mehedinți am descoperit, recent, trei documente inedite din epoca lui Tudor Vladimirescu. Datate în perioada 1761-1816, acestea privesc

DOCUMENTE MEHEDINȚENE INEDITE DIN VREMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1622 din 10 iunie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1433933121.html [Corola-blog/BlogPost/376350_a_377679]