38 matches
-
tot anul. Aruncă mătura cu care ai măturat după mort. (Gh.F.C.) Să nu mături după apusul soarelui. (Gh.F.C.) 195 Tinerii care stau în calea măturii nu se mai căsătoresc. (Gh.F.C.) Pune o mătură lîngă copilul lăsat singur în casă. (Gh.F.C.) Melesteu Să nu mănînci mămăligă de pe melesteu, c apoi, cînd ești în mormînt, să nu te scoată lupii și să te mănînce. Dacă linge o copilă melesteul cu care s-a frecat mac, se crede că ea va căpăta un bărbat
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ai măturat după mort. (Gh.F.C.) Să nu mături după apusul soarelui. (Gh.F.C.) 195 Tinerii care stau în calea măturii nu se mai căsătoresc. (Gh.F.C.) Pune o mătură lîngă copilul lăsat singur în casă. (Gh.F.C.) Melesteu Să nu mănînci mămăligă de pe melesteu, c apoi, cînd ești în mormînt, să nu te scoată lupii și să te mănînce. Dacă linge o copilă melesteul cu care s-a frecat mac, se crede că ea va căpăta un bărbat pleșuv; dacă face aceasta un băiet
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se mai căsătoresc. (Gh.F.C.) Pune o mătură lîngă copilul lăsat singur în casă. (Gh.F.C.) Melesteu Să nu mănînci mămăligă de pe melesteu, c apoi, cînd ești în mormînt, să nu te scoată lupii și să te mănînce. Dacă linge o copilă melesteul cu care s-a frecat mac, se crede că ea va căpăta un bărbat pleșuv; dacă face aceasta un băiet, apoi va avea el o astfel de femeie. Mere înainte de Sf. Ilie să nu azvîrli cu mere în sus, că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
deasupra pădurilor de brazi; praf galben depus pe porumb mascur - vier îngrășat maslu - rugăciune specială făcută de preot matcă - uter mălai - turtă din făină de porumb mălură - parazit al grîului mărit (de) - de măritat mătăuz - mănunchi de busuioc megieș - vecin melesteu - mestecău, făcăleț de amestecat mămăliga melițoi - unealtă de zdrobit milă - unitate de lungime (1609, 3 m) minciunoasă - rămășiță de la firele de tors miroi - miri mirtă - mirt mișună - grămadă de spice mîntuș - mihalț; pește mic mîțișor - ramură de salcie înflorită moghilă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Bună seara, Polixenia! - Bună seara! răspunse sec și fără să se întoarcă, continuând să mestece în mămăligă. - Mă-i primi în casa ta? - E și a matale. Intră, ia loc, îndată ce răstorn mămăliguța. Cu mișcări controlate, aproape mecanice, Polixenia luă melesteul, scutură de marginile ceaunului, îl apucă de sârmă și de o margine, se întoarse și răsuci mămăliga pe fundul de lemn ce trona în mijlocul mesei. Printre aburi îl zări preț de câteva secunde. Îmbătrânise. Părul lui în culori schimbătoare era
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
dus să trăim în bucătărioara de lângă șură. Și Friț, cu ochii pe mine. Și era bătrân! Azi așa, mâine așa, dar nu îndrăznea nimic. Până într-un ceas, când dă buzna în bucătărioară și mă găsește singură. Mestecam mămăliga. Ridic melesteul, să mă apăr. El că șvarț, că marț, încerca să mă ademenească pe limba lui, cu mâna întinsă spre mine. L-am pocnit cu melesteul de nu s-a văzut. Nu s-a supărat. Adică n-a scos pistolul să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
într-un ceas, când dă buzna în bucătărioară și mă găsește singură. Mestecam mămăliga. Ridic melesteul, să mă apăr. El că șvarț, că marț, încerca să mă ademenească pe limba lui, cu mâna întinsă spre mine. L-am pocnit cu melesteul de nu s-a văzut. Nu s-a supărat. Adică n-a scos pistolul să mă împuște, cum mă temeam. Dar părea că s-a amărât rău de tot. S-a dat, așa, vreo doi pași mai înapoi, a dus
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
de lucruri consemnate lapidar în însemnarea de arhivă: Părintele era cam nalt de boiul [lui], nu-i vorbă, dar i se ședea, ca popă. Trecea stânjenul și mai bine, îmbla țapăn, din care cauză reaua omenire îi pusese numele: popa Melesteu. Avea părul și barba roșie și arăta mai mult a tâlhar decât a popă, dar ce are a face? Cele mai [mari] merite ale părintelui erau că se prinsese a fi prost și bețiv. Tată-său fusese porcar la sat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
români căzuți la Dalnic, Odesa, apoi Crimeea, Caucaz, Cotul Donului. Cu Munteanu ne Întâlneam des, lucru deloc anevois, ținând seama de firea comunicativă și veselă a recentului nostru colaborator. Locuia la marginea de Sud a Chișinăului În zona Muncești mahalaua Melesteu - mahala care pe harta mapamondului indica vecinătatea Chișinăului cum Îi plăcea poetului să-și prezinte adresa unde s-a născut la 19 ianuarie 1919. Spre sfârșitul anului 1943 a fost Încorporat la o unitate militară și ne intersectăm adeseori cu
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Ion, chipurile, în amintirea lui taică-tu. Marița își amintește că s-a simțit rușinată de pleftureala lui Ileana, mama lui Neculai, dar totuși i s-a plâns că Ghiță al ei este un nevolnic neputincios, că o bate cu melesteul sau cleștele, cu ce apucă, a vărsat și câteva lacrimi, dar mama lui Neculai, de care Marița se gândea că i-ar fi plăcut să-i fie soacră, i-a spus că să și-l scoată din cap pe fecioru-său
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
le-a sărit rău capsa a revelație, adică a minciună deșănțată și obraznică. Textele cunoscute în prezent sînt redactate după anul 90 al erei noastre cînd și-au canonizat scriiturile prin adunarea de la Jamnia, dar sigur au mai umblat cu melesteul prin ele multă vreme după această dată. Dacă au curajul să se mai maimuță- rească cu aceste nemernicii, îi poftesc pe întunecați să citească Apocriful Genezei descoperit la Qumran în anul 1947 care le demască toată făcătura lor drăcească. Și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Cultura Argeș la concursul național de poezie „Ion Pillat” 2003 Diploma de excelență în domeniul poeziei acordată de Direcția Cultură Argeș -2001 Premiul I concursul de poezie „Primele iubiri”- 2001- ziarul Argeșul Creațiile sau referințe critice despre scrierile lui Cristian Melesteu au fost găzduite de revistele Romania literară, Steaua, Orizont, Luceafărul, Argeș, Hyperion, Flacăra, Cafeneaua literară, Convorbiri literare, Fereastra, Oglinda literară,etc. Despre creațiile lui Cristian Melesteu au scris: Alex Ștefănescu, Augustin Doman, Radu Aldulescu, Gabriela Gheorghișor, Victor Cubleșan, Marius Miheț
Cristian Meleșteu () [Corola-website/Science/333304_a_334633]
-
poezie „Primele iubiri”- 2001- ziarul Argeșul Creațiile sau referințe critice despre scrierile lui Cristian Melesteu au fost găzduite de revistele Romania literară, Steaua, Orizont, Luceafărul, Argeș, Hyperion, Flacăra, Cafeneaua literară, Convorbiri literare, Fereastra, Oglinda literară,etc. Despre creațiile lui Cristian Melesteu au scris: Alex Ștefănescu, Augustin Doman, Radu Aldulescu, Gabriela Gheorghișor, Victor Cubleșan, Marius Miheț, Marcel Tolcea,Șerban Tomșa, Marin Ionița, Camelia Sapoiu, Constantin Piștea, Sergiu I. Nicolaescu, etc. · Versurile pe care le scrie sunt fanteziste și luminoase, ca o bătaie
Cristian Meleșteu () [Corola-website/Science/333304_a_334633]