93 matches
-
lui Cornea, un neam dat „hăluia”, cum îi zicea moșu’ când nu mai scăpa de gura ei: - Aiii, al hăluia neamu’ ăsta cornesc! Fă, ’tu-ț adurmirea șî mormântu’ cui te-a făcut, de muiere primită ce iești, dacă nu-nchiz’ melița aia, ț-o închiz eu minteni cu una peste ea, de-ț’ sar măsel’le din gură! Bunică-mea, cică, tăcea urgent, căci moșu’ era el un om calm și bun, „pâinea lu’ Dumnezău, nu alta”, dar când spunea aceste
MOŞU CHIRCUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366409_a_367738]
-
iești om, mă, iești drac, paică te-ar fi făcut Mărian Frântu! Mai mult, chiar maică-mii îi intrase în cap că taică-meu fusese făcut chiar așa - cu Mărian Frântu, ce mai! Bineînțeles că, de câte ori auzea această remarcă din melița ei, pe taică-meu îl apucau pandaliile. Nu-l deranja atât faptul că Mărian Frântu i-ar fi putut fii ta- tă, ci faptul că nevastă-sa îndrăznea s-o facă pe maică-sa, Chirculeasa, curvă! În orice caz, așa cum
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (X) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366417_a_367746]
-
începea prelucrarea lor prin melițare, adică prin trecerea printr-un dispozitiv format din două scânduri bătute la capetele a doi țăruși înfipți adânc în pământ să nu se miște, printre care intra o alta scândură care rupea tulpinile așezate pe meliță până partea lemnoasă se sfărâma și se scutura, rămânând doar fibra. Atunci intra în acțiune bunica, mama tatălui, sau mama, care treceau fuiorul printr-un alt dispozitiv format din multe cuie lungi și ascuțite, bătute unul lângă celălalt la înălțime
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1090 din 25 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351840_a_353169]
-
începea prelucrarea lor prin melițare, adică prin trecerea printr-un dispozitiv format din două scânduri bătute la capetele a doi țăruși înfipți adânc în pământ să nu se miște, printre care intra o alta scândură care rupea tulpinile așezate pe meliță până partea lemnoasă se sfărâma și se scutura, rămânând doar fibra. Atunci intra în acțiune bunica, mama tatălui, sau mama, care treceau fuiorul printr-un alt dispozitiv format din multe cuie lungi și ascuțite, bătute unul lângă celălalt la înălțime
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350607_a_351936]
-
profesional din ministerul de resort - sub tutela căreia a fost un an, apoi trecând la Direcția învățământului primar di același minister. Mai primește dotații și din partea Ministerului Agriculturii, Direcția textile, constând din război de țesut, roată de tors, pieptenei, o meliță, fuioare de cânepă și câlți. Unitatea nou înființată nu avea din partea primăriei locale nici un fel de subvenție. Dar dispunea în schimb de un teren agricol de 5ooo m pătrați, ca anexă trebuincioasă cantinei. Bugetul era dat de conducerea de la centru
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XIV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356414_a_357743]
-
vieții și graiurilor din Transilvania, Moldova și Muntenia. Cuvintele cu mai mare frecvență în vocabularul poetic al lui Beniuc sunt cele care se referă la obiecte de gospodărie, la denumirea unor unelte, obiecte de îmbrăcat, etc.Printre acestea sunt: laiță, meliță, brăzdar, blid, opaiț, tingire, ciutură, ciubară, loitră, cușmă, clop, otavă, mejdii, vîlcede, etc. Cu ajutorul acestor cuvinte, Beniuc introduce pe cititor în mediul rustic și popular- asemenea lui Coșbuc și Goga. Din graiurile populare, Beniuc a cules expresii, proverbe, zicători, locuțiuni
PERSONALITĂŢI UITATE, DE CE? MIHAI BENIUC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356892_a_358221]
-
iești om, mă, iești drac, paică te-ar fi făcut Mărian Frântu! Mai mult, chiar maică-mii îi intrase în cap că taică-meu fusese făcut chiar așa - cu Mărian Frântu, ce mai! Bineînțeles că, de câte ori auzea această remarcă din melița ei, pe taică-meu îl apucau pandaliile. Nu-l deranja atât faptul că Mărian Frântu i-ar fi putut fii tată, ci faptul că nevastă-sa îndrăznea s-o facă pe maică-sa, Chirculeasa, curvă! În orice caz, așa cum am
MĂRIAN FRÂNTU ŞI DETA de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360506_a_361835]
-
iar ne mai descoperă, ea, Cartea/ Că e mai bine să îi lași ei partea/ Și gol să fugi spre liniștea ce-ncântă/ Ca una sunt: și-o streașina ce cură/ Neîncetat în noaptea grea, ploioasă/ Și o nevastă cu meliță-n gură/ având în loc de inimă pioasă/ O cursă cruntă, hrubă de tortură:/ Muiere e și pacostea cu coasă!” Multe din sonetele mele religioase au fost traduse în limba germană de către poetul Josef Johann Soltezs din Satu Mare și care a avut
POET, ESEIST, DRAMATURG de GEORGE ROCA în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360577_a_361906]
-
pot spune în niciun caz , de ce-o fi adunat toată mânia din lume în vorbele ei colțoase ? De fapt, sărăcuța-i nevinovată : biet instrument inconștient al sistemului ! O piuliță acolo și-atât! -DOMNULE PROFESOR!!! Gura-i turuie ca o meliță , strivind de-a valma totul : bucăți mai mari sau mai mici din jurul meu , din programa școlară , din caietele elevilor, din sudoarea mea împuțită de dascăl de țară, din satul ăsta care mi-a liorpăit primii și cei din urmă fiori
DEŞERTUL DE CATIFEA (5) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 814 din 24 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342233_a_343562]
-
începea prelucrarea lor prin melițare, adică prin trecerea printr-un dispozitiv format din două scânduri bătute la capetele a doi țăruși înfipți adânc în pământ să nu se miște, printre care intra o alta scândură care rupea tulpinile așezate pe meliță până partea lemnoasă se sfărâma și se scutura, rămânând doar fibra. Atunci intra în acțiune bunica, mama tatălui, sau mama, care treceau fuiorul printr-un alt dispozitiv format din multe cuie lungi și ascuțite, bătute unul lângă celălalt la înălțime
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341739_a_343068]
-
începea prelucrarea lor prin melițare, adică prin trecerea printr-un dispozitiv format din două scânduri bătute la capetele a doi țăruși înfipți adânc în pământ să nu se miște, printre care intra o altă scândură care rupea tulpinile așezate pe meliță, până partea lemnoasă se sfărâma și se scutura, rămânând doar fibra. Atunci intra în acțiune bunica, mama tatălui, sau mama, care treceau fuiorul printr-un alt dispozitiv format din multe cuie lungi și ascuțite, bătute unul lângă celălalt la înălțime
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343110_a_344439]
-
începea prelucrarea lor prin melițare, adică prin trecerea printr-un dispozitiv format din două scânduri bătute la capetele a doi țăruși înfipți adânc în pământ să nu se miște, printre care intra o altă scândură care rupea tulpinile așezate pe meliță, până partea lemnoasă se sfărâma și se scutura, rămânând doar fibra. Atunci intra în acțiune bunica, mama tatălui, sau mama, care treceau fuiorul printr-un alt dispozitiv format din multe cuie lungi și ascuțite, bătute unul lângă celălalt la înălțime
CĂLĂTORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377561_a_378890]
-
începea prelucrarea lor prin melițare, adică prin trecerea printr-un dispozitiv format din două scânduri bătute la capetele a doi țăruși înfipți adânc în pământ să nu se miște, printre care intra o alta scândură care rupea tulpinile așezate pe meliță până partea lemnoasă se sfărâma și se scutura, rămânând doar fibra. Atunci intra în acțiune bunica, mama tatălui, sau mama, care treceau fuiorul printr-un alt dispozitiv format din multe cuie lungi și ascuțite, bătute unul lângă celălalt la înălțime
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371930_a_373259]
-
în graiul in care au fost plămădite, pentru a putea exprima bogația de simțire ce le-a inspirat. De fapt, când erau prezentate diversele procedee tradiționale, Buni, alături, îmi spunea termenii românești ai uneltelor folosite: ăsta e dărac, aceasta este meliță, acesta e fuior, și tot asa... Cam greu să le numești altfel, nu-i așa? Pozele vechi din țară, din perioada interbelică, cu țărani la șezătoare, toți în costume naționale, au inspirat-o probabil pe Buni să ne vorbească de
SĂRBĂTOAREA SUFLETULUI IEI ROMÂNEŞTI LA TORONTO de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362243_a_363572]
-
sprijinul lui N. D. Cocea, îl reprezintă volumul Cântece de pierzanie, apărut în 1938, care aduce în atenția publică un rapsod din familia mesianicilor duri, asemenea lui Aron Cotruș, și lansează un autor care inventa alegorii ușor decodabile (ursul românesc, melița războiului etc.), versificate în poeme animate de un puternic suflu interior. După 1944, devenit scriitor prolix și „cântând” în versuri absolut orice eveniment politic la ordinea zilei, B. a știut, în cele câteva zeci de poeme antologice pe care se
BENIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285699_a_287028]
-
și în unele zone din România legende și credințe populare privind folosirea de alifii halucinogene 473Narcotice și halucinogene în spațiul carpato-dunărean (mai rar licori). Acestea provocau vrăjitoarelor viziunile cunoscute : ieșirea pe horn, călătoria prin aer călare pe o limbă de meliță sau pe o coadă de mătură (mai rar călare pe animale), întâlnirea și lupta cu alte vrăjitoare, luarea manei holdelor etc. Iată câteva exemple de relatări populare în această privință : „Strigoile se adună pe muntele Retezat. Ele vin pe limbile
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sau pe o coadă de mătură (mai rar călare pe animale), întâlnirea și lupta cu alte vrăjitoare, luarea manei holdelor etc. Iată câteva exemple de relatări populare în această privință : „Strigoile se adună pe muntele Retezat. Ele vin pe limbile melițelor și [pe] mături. Ele se ung cu ceva unsori, fiind în pieile goale, apoi fug pe horn afară” ; sau : „Ele s-o dat și o acoperit focu’ să nu să vadă și o stâns lampa și s-o desbrăcat în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
să nu să vadă și o stâns lampa și s-o desbrăcat în pchielea goală și s-o uns cu niște unsori pe tot trupu’ și cân o gătit [= când au terminat] au ieșit pe horn afară [...], cu limba de meliță în mână, până la un tău mare. Și acolo loajnicele se băteau ca soldații, își împărțeau locu’, ca fiecare [să știe] până une să umble și făceau o larmă nespus de mare” ; sau : „Ungându-se noaptea cu un fel de unsoare
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ridică prin horn în sus” (136, p. 256). I.P. Culianu era convins că, pentru provocarea orgasmului și a halucinațiilor privind „zborul magic”, vrăjitoarele își ungeau cu alifii halucinogene nu numai corpul, dar chiar și cozile de mătură sau limbile de meliță pe care încălecau. Strângând între coapse aceste bețe unse, principiile active erau mai ușor absor- bite „prin pielea deosebit de sensibilă a vaginului, în cazul femeilor, a scrotului și a anusului, în cazul bărbaților” (51, pp. 335-336 și 342). Interesant este
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
femeilor, a scrotului și a anusului, în cazul bărbaților” (51, pp. 335-336 și 342). Interesant este faptul că în imaginarul colectiv vest-central- -european vehiculul aerian uzual al vrăjitoarelor este mătura, pe când în cultura folclorică românească vrăjitoarele (strigoaiele) zboară călare pe melițe sau pe limbi de melițe : „Strigoii ieșeau pe la răscruci, pe la miezul nopții, călare pe melițoi” (220, p. 187). Or, această unealtă de lemn, foarte obișnuită în gospodăria tradi- țională românească, este impregnată în mod normal cu o substanță uleioasă provenită
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
anusului, în cazul bărbaților” (51, pp. 335-336 și 342). Interesant este faptul că în imaginarul colectiv vest-central- -european vehiculul aerian uzual al vrăjitoarelor este mătura, pe când în cultura folclorică românească vrăjitoarele (strigoaiele) zboară călare pe melițe sau pe limbi de melițe : „Strigoii ieșeau pe la răscruci, pe la miezul nopții, călare pe melițoi” (220, p. 187). Or, această unealtă de lemn, foarte obișnuită în gospodăria tradi- țională românească, este impregnată în mod normal cu o substanță uleioasă provenită din zdrobirea cânepii (Cannabis sativa
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de aparentă actualitate, cum ar fi plenarele diverselor secții ale Uniunii Scriitorilor (în 1954 are ecou una a dramaturgiei) ori congresele unionale ale scriitorilor sovietici (1955). Astfel, în cadrul unei discuții despre poezie, Mihai Beniuc dă lămuriri despre geneza poeziei sale Melița (10/1955), tonul general al dezbaterilor suferind de un dogmatism rigid. În numărul 16/1956, Savin Bratu comentează recent apărutul volum al lui Tudor Arghezi, 1907, punct de la care debutează o nouă relație a hebdomadarului cu marele scriitor și se
GAZETA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287200_a_288529]
-
atunci când cei 2 pești - pe care stă pământul - dau din cozi. Pământul plutește pe o apă mare, care se clatină sub greutatea acestuia, tulburându-i “măruntaiele”. Cutremurul de pământ este provocat și de neglijența unor femei, care lasă limbile de la melițe și melițoaie să se bată între ele, între sărbătorile Sf. Filip și Sf. Andrei. Cine pune urechea pe pământ, când se cutremură, aude vocile oamenilor de pe cealaltă lume. Ca să nu-i tremure cuiva capul cât va trăi, să verse imediat
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
scurt de o lună de zile, În locul școlii depe lângă MAE și a școlii Comerțului Exterior. Secția Comitetului Central va da tot sprijinul. De pregătirea personalului administrativ - recrutat tot de către Comisie - se va ocupa MAE. De executarea acestor hotărâri răspunde Melița Apostol. 26.VII.1950 Semnează Gh. Gheorghiu Dej, I. Chișinevschi. Anexa 3 Plan de muncă SECȚIA CADRELOR DE PARTID DIN EXTERIOR Dela 7 Septembrie la 15 Octombrie Secția are de Îndeplinit următoarele sarcini: Vom alcătui o evidență a cadrelor de
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
lucruri legate de mine, nu ceea ce a publicat Mihai Pelin, adică lucruri vizibile. Dacă aceasta e fișa pe care mi-a făcut-o Securitatea, o fișă absolut anodină... Mircea Mihăieș: În Cartea albă a Securității? Vladimir Tismăneanu: Nu, În Operațiunea Melița și Eterul, o istorie a Securității În luptă cu „Europa Liberă”. Se publică la anexă inclusiv o fișă a Securității despre mine, În care apar ca sociolog la Institutul de Proiectări pentru Construcții Tipizate, ca și cum relația Securității cu mine s-
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]