93 matches
-
apoi „depăna”, „urzea”, țesea pânză de „borangic”, din care făcea bluze sau basmale, dar mai ales ștergare lungi ormanentale, pentru împodobit icoanele de acasă și de la biserică. Cultiva, în grădină, cânepă, o ducea la „topit”, o punea la uscat, o „melița”, o făcea fuior, o torcea și ne făcea căptușală pentru hainele groase pe care le purtam iarna. Din lâna oilor ne făcea flanele, mănuși și ciorapi prin împletirea firului, dar și stofe pentru haine călduroase, țesute și apoi date „la
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Vasile Stati nu se pot actualiza în textul citat, întrucît dicționarul dă numai sensuri particulare, familiare, învechite (schimba este explicat prin izmeni, prezent în dicționarele românești cu mențiunea familiar sau învechit; limbă e prezent cu sensurile „popor, națiune; componentă a meliței; cîrlig la cange; rătez la ladă“; deschide, cu „începe“; lume, cu „lumină; piatră scumpă de inel“; formă, cu „tavă rotundă cu margine reliefată pentru pîine“), făcîndu-le inutilizabile într-un text științific. Aceeași caracteristică o prezintă, în linii mari, și textul
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
constituiau și pentru femeile din comuna Oncești o adevărată industrie casnică. Aproape fiecare dintre gospodine era înzestrată cu război de țesut, însoțit de o serie întreagă de ustensile: urzitorul 1, vârtelnița cu fofeze, fusul de letcă 2, depănătoarea de borangic, melița 3, rășchitorul 4, raglița, cheptinii țigănești, fusălăii pentru pieptănat lâna ș.a. Asemenea dotări apăreau în gospodăriile familiilor Dascălu, Maftei, Savin, Aglaia Grigoreanu, Elena Ghelase, Maria Mihăilă și Lisaveta Moldoveanu. La fel ca și femeile din alte sate moldovenești, cele din
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Mașină de urzit pânza.2Letcă -(Reg.) Unealtă manuală care servește la depănatul firelor pe mosoare.3Meliță - Unealtă de lemn, folosită pentru zdrobirea și curățarea cânepii și inului de părțile lemnoase, pentru a alege fuiorul sau pentru a obține câlții de meliță.4Rășchitor - Unealtă pe cere se deapănă tortul, lâna de pe fuse sau de pe gheme pentru a le face scul sau jurubiță. De toamna târziu și până în primăvară, se auzea neîntrerupt, ca într-un ritual, zgomotul vătalelor 1 care băteau pânza subțire
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Vasile Stati nu se pot actualiza În textul citat, Întrucît dicționarul dă numai sensuri particulare, familiare, Învechite (schimba este explicat prin izmeni, prezent În dicționarele românești cu mențiunea familiar sau Învechit; limbă e prezent cu sensurile popor, națiune; componentă a meliței; cîrlig la cange; rătez la ladă; deschide, cu Începe; lume, cu lumină; piatră scumpă de inel; formă, cu tavă rotundă cu margine reliefată pentru pîine), făcîndu-le inutilizabile Într-un text științific. Aceeași caracteristică o prezintă, În linii mari, și textul
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
sprijinul lui N. D. Cocea, îl reprezintă volumul Cântece de pierzanie, apărut în 1938, care aduce în atenția publică un rapsod din familia mesianicilor duri, asemenea lui Aron Cotruș, și lansează un autor care inventa alegorii ușor decodabile (ursul românesc, melița războiului etc.), versificate în poeme animate de un puternic suflu interior. După 1944, devenit scriitor prolix și „cântând” în versuri absolut orice eveniment politic la ordinea zilei, B. a știut, în cele câteva zeci de poeme antologice pe care se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285699_a_287028]
-
de aparentă actualitate, cum ar fi plenarele diverselor secții ale Uniunii Scriitorilor (în 1954 are ecou una a dramaturgiei) ori congresele unionale ale scriitorilor sovietici (1955). Astfel, în cadrul unei discuții despre poezie, Mihai Beniuc dă lămuriri despre geneza poeziei sale Melița (10/1955), tonul general al dezbaterilor suferind de un dogmatism rigid. În numărul 16/1956, Savin Bratu comentează recent apărutul volum al lui Tudor Arghezi, 1907, punct de la care debutează o nouă relație a hebdomadarului cu marele scriitor și se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287200_a_288529]
-
bătrâni prin satele noastre. Pe malurile Bașeului sau ale celorlalte pâraie din comună nu mai întâlnești cânepă sau in puse „la murat în apă și acoperite cu brazde de pământ. Prin curțile caselor nu mai întâlnești femei acționând melițoiul sau melița pentru a bate cânepa. Lâna nu mai este căutată decât pentru saltele. La stână oamenii tund oile cu întârziere. Prin grădini nu mai zărești cânepa înaltă și deasă ca peria. Indiferent de sat vedem destui locuitori îmbrăcați cu haine făcute
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
erau lâna, cânepa, inul și în unele cazuri și bumbacul. După recoltare, inul și cânepa erau puse la murat în apele pâraielor și ale iazurilor din comună după care se usca și se bătea la melițoi, apoi se bătea cu melița, se dădea prin ragilă apoi se pieptăna cu piepteni speciali scoțându-se diferite sortimente de cânepă necesare pentru urzeală și pentru bătătură. După posibilități, existau și combinații: bumbac urzeală și fire de tort bătătură sau fire de in. Cea mai
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
depănatul firelor. Liude unitate contribuabilă în care puteau intra 1-2 birnici, om de rând, pedestraș. Logofăt - mare dregător,șeful cancelariei domnești care redacta hotărârile luate de domn. Mazâl - mazil, membru al unui rang inferior al boierimii rămași fără funcții domnești. Meliță - unealtă de lemn ce are la mijloc o despicătură în care cade limba cu care se zdrobesc tulpinile de in sau cânepă,după topire, pentru a se alege fuiorul. Melițoi - meliță mai mare cu dăltuitura și limba mai groasă, cu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
lutul la horn, Căci se văd nuielele Și mă râd muierele! Ia, mai saltă din suman, Ca Ileana la spital! Ea, când trece Prin salon, Parcă trece un tractor Ș i când spune-o vorbuli ță Zici că bate o meliță! Și cântă din frunzișoară, Ca și Borca de la Moară, Când dă drumul la făină Cu tărâță și neghină! Dar dac-apuci să-l cinstești, Făină albă primești! Mergi încet și mergi pe loc, Ca țigani-n iarmaroc, când umblă prin
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
atunci când cei 2 pești - pe care stă pământul - dau din cozi. Pământul plutește pe o apă mare, care se clatină sub greutatea acestuia, tulburându-i “măruntaiele”. Cutremurul de pământ este provocat și de neglijența unor femei, care lasă limbile de la melițe și melițoaie să se bată între ele, între sărbătorile Sf. Filip și Sf. Andrei. Cine pune urechea pe pământ, când se cutremură, aude vocile oamenilor de pe cealaltă lume. Ca să nu-i tremure cuiva capul cât va trăi, să verse imediat
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
candele sau vr-un bec pricăjit: ulcioare, ulcele, oale, oloaie, străchini și străchinoaie, zeități, lame de silex și felurite unelte și obiecte din ceramică, multe reconstituite din cioburi și ipsos. Alături de ele se înșirau uitate scule și lucruri gospodărești, ragile, piepteni, melițe, chiuie, căușe, coveți, covățele, talgere, tigve , linguri, polonice, scafe, sfeșnice, cățui , fluiere , prima mea pereche nouă de pantofi, apoi dulciuri pentru frații mei: zahăr kandel, turtă dulce, covrigi cu mac, batoane cu susan... Deși la Iași ni se asigurase cazare
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
studii speciale lui V. Alecsandri, T. Maiorescu, Al. Macedonski, Mihail Dragomirescu, T. Arghezi, Gabriel Donna, Nichifor Crainic. Pe Lovinescu îl atacă într-o broșură intitulată ironic Un mare critic român modernist, domnul Eugeniu Lovinescu (1927). Un paragraf e acordat poeziei Melița a lui M. Beniuc în studiul De la metaforă la simbol din volumul Expresivitatea limbii române (1942). Se învederează din nou, odată cu o solidă știință de carte și opțiunea fermă pentru metodologia științifică, un deficitar simț al ierarhiei valorilor estetice. Comparat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]
-
iar femeile pregăteau inul și cânepa pentru tors. Cel puțin zece care de lemne trebuiau aduse În gospodărie și puse la adăpost fiindcă iernile erau lungi și aspre. Toate acestea era necesar să fie făcute până nu se zburlea vremea. Melițele se auzeau În tot satul. Inul și cânepa treceau fuior cu fuior prin tăișul de lemn al meliței și apoi prin dinții de fier ai pieptenilor și ai ragelei pentru ca fuiorul rezultat să poată fi tors. După aceea n-avea
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
și puse la adăpost fiindcă iernile erau lungi și aspre. Toate acestea era necesar să fie făcute până nu se zburlea vremea. Melițele se auzeau În tot satul. Inul și cânepa treceau fuior cu fuior prin tăișul de lemn al meliței și apoi prin dinții de fier ai pieptenilor și ai ragelei pentru ca fuiorul rezultat să poată fi tors. După aceea n-avea decât să vină iarna. Și toate aceste fuioare trebuiau să treacă prin mâna femeilor. Începând de la treisprezece-paisprezece ani
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
de vulpi și mistreți. Era un vacarm de neînchipuit. Securiștii risipeau muniția, în direcții la întâmplare, în vreme ce, partizanii erau cu totul în altă parte și, la fiecare rafală a lor, cădeau zeci de urmăritori. Puștile automate și mitralierele tocau ca melițele, împroșcând mii de gloanțe fără nici o țintă. Puhoiul de milițieni și securiști năvalea ca o apă călcând peste proprii morți, lăsându-i în urmă. Situația se complica mult.. Căpitanul trebuia să ia o hotărâre urgentă.. Toți îl urmăreau cu coada
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
scurt de o lună de zile, În locul școlii depe lângă MAE și a școlii Comerțului Exterior. Secția Comitetului Central va da tot sprijinul. De pregătirea personalului administrativ - recrutat tot de către Comisie - se va ocupa MAE. De executarea acestor hotărâri răspunde Melița Apostol. 26.VII.1950 Semnează Gh. Gheorghiu Dej, I. Chișinevschi. Anexa 3 Plan de muncă SECȚIA CADRELOR DE PARTID DIN EXTERIOR Dela 7 Septembrie la 15 Octombrie Secția are de Îndeplinit următoarele sarcini: Vom alcătui o evidență a cadrelor de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
uită Dumnezeu la pămînt cu mînie și el se cutremură de frică. Cînd se cutremură pămîntul, se uită Dumnezeu pe pămînt și vede păcatele oamenilor. Cutremurul de pămînt provine din cauza femeilor neglijente care, între Filipi și Andrei, lasă limbile la melițe și melițoaie, de se bat strigele cu ele pînă se cutremură pămîntul. Cine poate pune urechea la pămînt cînd se cutremură pămîntul aude oamenii de pe ceea lume vorbind, vitele răgind, clopotele trăgînd etc. Pămîntul plutește pe o apă ce se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lucruri legate de mine, nu ceea ce a publicat Mihai Pelin, adică lucruri vizibile. Dacă aceasta e fișa pe care mi-a făcut-o Securitatea, o fișă absolut anodină... Mircea Mihăieș: În Cartea albă a Securității? Vladimir Tismăneanu: Nu, În Operațiunea Melița și Eterul, o istorie a Securității În luptă cu „Europa Liberă”. Se publică la anexă inclusiv o fișă a Securității despre mine, În care apar ca sociolog la Institutul de Proiectări pentru Construcții Tipizate, ca și cum relația Securității cu mine s-
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
care este cunoscută răscoala țărănească din Franța din 1358, Jaqueria, ”Jaques Bonhomme” desemnându-l pe ”Ioan cel Prostănac”, adică pe țăran. Macquart este nume de familie utilizat mai ales în nordul Franței și în Belgia, provenind de la substantivul comun ”maque” - ”meliță” este o unealtă primitivă de lemn, folosită în industria casnică pentru melițare; zdrobitor sau în sens figurat, ”gură, a vorbi mult”. Jean fusese tâmplar și ajunsese la Borderie, adus de patronul său, pentru a face niște reparații la fermă. Plăcându
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
România. Elaborarea unor măsuri complexe, folosind combinații adecvate, în vederea unei activități de dezinformare, compromitere și anihilare a propagandei Europei Libere. Acțiunile îndreptate împotriva Europei Libere au fost coordonate de Serviciul de Informații Externe, care a lansat în acest scop operațiunea Melița. Operațiunea își propunea: identificarea, obturarea și controlul canalelor de comunicație dintre cetățenii români și Radio Europa Liberă, dar și Vocea Americii; neutralizarea celor ce le ascultau și le comentau programele; infiltrarea unor agenți ai Securității printre redactorii și colaboratorii din
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Vocea Americii; neutralizarea celor ce le ascultau și le comentau programele; infiltrarea unor agenți ai Securității printre redactorii și colaboratorii din străinătate ai posturilor occidentale care emiteau către România. După refugierea generalului Ion Mihai Pacepa în Statele Unite, în 1978, operațiunea Melița a suferit o reorganizare completă și a intrat în coordonarea Direcției de Informații Interne, cu compartimente în Direcțiile Securității care puteau fi utile. Prin programul de măsuri aprobat la 13 martie 1980, operațiunea Eterul, ce o continua pe cea anterioară
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
cu usturoi geamurile și ușile de la grajd și de la bucătăria de vară. Mie îmi dădea cu mujdei gros pe la nas. În felul acesta se alungau duhurile rele e casă, de noi și de animale. Dacă la unele case, fetele lăsau melițele afară, strigoi când veneau se băteau cu ele, lăsând urme. Pentru s-și cunoaște ursitul, fetele ieșeau în miez de noapte la fântână, cu o lumânare aprinsă. Acoperind-o cu un cearșaf și privind înăuntru, vedeau în apa limpedea fântânii
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
aceștia erau indivizi de diverse chipuri: colegul meu urmăritor și amenințător pe față, activista de partid de la sectorul III care dădea cu degetul plin de praf pe obrazul profesoarelor care nu îl ștergeau, colegul care mânca rahat gratuit, ca o meliță, la orice ședință, fără să i-o ceară nimeni, medicul care făcea exces la controale ginecologice forțate și care chema procuratura la fundul femeilor, chiar și atunci când procurorii dădeau semne că sunt obosiți, profesorul care preda documente de partid în loc de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]