63 matches
-
iar o voce dogită de tutun și trăscău îi urlă în gura cam strâmbă: - Da’ tu ce mai vrei bă! și două mâini vânjoase începură a-l strânge de gât. Era, clar, o zi nefastă! Încercă să suspine: mțili... mați... meliți... aaaa! - Meliția, bă!? - Hmaaahhh, îhhîîîî, ăăă... - P-așa zi, băi, omule! Haidi, bă, să-i spargem la față, c-acu-i revoluție șî-i mâncăm! Și mâinile dădură drumul strânsorii iar în față îi apăru, ca un fel de înger, figura fericită
REVOLUŢIONARUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/343242_a_344571]
-
În acest loc venea tata și alți consăteni, cu snopii de in sau de cânepă la topit, adică îi ținea sub apă o periodă de timp până le putrezea tulpina. Când se realiza acest lucru, îi aducea acasă și îi melița, adică pe un fel de ghilotină din scânduri de brad, lua mănunchiuri de cânepă sau in - ce avea în acel moment - și îi presa pînă ce partea lemnoasă a tulpinei se spărgea și rămânea doar fuiorul. Apoi, trecea acest fuior
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
îți faci valiza și grăbită îmi lași pe cap copacii goi. mă lași cu inima zdrobită și cu vinul în butoi!? pășind, ca o prințesă acră, pe frunzele ce le-ai uscat și, bombănind, precum o soacră, (bună doar de melițat) Citește mai mult te-ai întrecut, toamnă, cu gluma,nu-mi mai spui la revedereși pleci lăsând în urmă brumape care nimeni nu mi-o cere.voiam să te invit la vals,nu să-mi pui lacăt pe buzeși să
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
țesut din frunze...îți faci valiza și grăbităîmi lași pe cap copacii goi.mă lași cu inima zdrobităși cu vinul în butoi!?pășind, ca o prințesă acră,pe frunzele ce le-ai uscatși, bombănind, precum o soacră,(bună doar de melițat)... Abonare la articolele scrise de george safir
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
În acest loc venea tata și alți consăteni, cu snopii de in sau de cânepă la topit, adică îi ținea sub apă o periodă de timp până le putrezea tulpina. Când se realiza acest lucru, îi aducea acasă și îi melița, adică pe un fel de ghilotină din scânduri de brad, lua mănunchiuri de cânepă sau in - ce avea în acel moment - și îi presa pînă ce partea lemnoasă a tulpinei se spărgea și rămânea doar fuiorul. Apoi, trecea acest fuior
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
plasmă fierbinte. Cealaltă parte a perdelei de foc, înaltă până la cer, era cea din Suseni, ferită datorită direcției vântului din fața tăvălugului de făcări și fum înecăcios și străveziu. Foachea lui Panacoadă, vecina noastră și verișoara mamei, îndeobște prăpăstioasă și mare meliță abia putu să îngâne două vorbe: „ Fă, șoală, dacă scăpăm acum mă întorc la Domnu, o să fiu o precistă bună de pus la rană, numai de vindecat pentru toți după ulicioară, ba și cu ceilalți, smerită și bunăcuvincioasă, cum zice
CARTEA DINTRE LESPEZI! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373116_a_374445]
-
îți faci valiza și grăbită îmi lași pe cap copacii goi. mă lași cu inima zdrobită și cu vinul în butoi!? pășind, ca o prințesă acră, pe frunzele ce le-ai uscat și, bombănind, precum o soacră, (bună doar de melițat) o să mă bucur, c-ai plecat... dar când mi s-o goli butoiul, trezindu-mă fără habar, privind cum crește păpușoiul, o să te-aștept la mine, iar... Referință Bibliografică: o să mă bucur c-ai plecat... George Safir : Confluențe Literare, ISSN
O SĂ MĂ BUCUR C-AI PLECAT... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379805_a_381134]
-
Două smochine cu pălărie. Știți pălăria: aia cu boruri leopard. Gureșe ca două gaițe de vîrsta a treia. Mă opresc în ultimul soare pe trotuar și privesc strada. Privesc. Le văd cum atacă ba pe unu, ba pe altu, și melițează nonstop. Ce-o fi la gura lor? Evident, nu le scap. Scurtă introducere despre soare, despre frunzele moarte, apoi direct în sujet: politicale. Mitraliere. După prima salvă, îmi și dau seama ce-i cu smochinele agitatoare. Gata, le zic, sînt
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Nu era joc, nu era clacă în sat la care să nu se ducă fata babei, iar fata moșneagului era oprită cu asprime de la toate aceste. Ș-apoi, când venea moșneagul de pe unde era dus, gura babei umbla cum umblă melița; că fata lui nu ascultă, că-i ușernică, că-i leneșă, că-i soi rău... că-i laie, că-i bălaie; și că s-o alunge de la casă; s-o trimită la slujbă unde știe, că nu-i de chip
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
București, 1977; Șa pierdută pe mare, București, 1983; Speranța, București, 1984; Requiem pentru Convenția de la Geneva, Veneția, 1988; Epistolarul infernului, București, 1993; Sioniști sub anchetă, București, 1993; Legendă și adevăr, București, 1994; Culisele spionajului românesc. DIE (1955-1980), București, 1997; Operațiunile „Melița” și „Eterul”. Istoria Europei Libere prin documente de Securitate, București, 1999; Miza războiului: 6 septembrie 1940-12 iunie 1941, București, 2000; Iluziile lui Iuliu Maniu, I-II, București, 2000-2001; „Artur”. Dosarul lui Ion Caraion, București, 2001; Genii și analfabeți. Militari și
PELIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288751_a_290080]
-
dintr-o mie la perpetuul bal mascat din grădina publică, la care participau copii în costumașe de marinar, cu genunchii juliți, însoțiți de guvernante nemțoaice cu ochelari pe nas și cu câte o cărticică în mână, deschisă la întâmplare, babe melițând la nesfârșit aceleași bârfe, câini de rasă ca niște bibelouri care nu mai aveau nimic canin în ei, săpuniți, parfumați, coafați și asortați la taiorul doamnelor, aduși acolo ca să se împerecheze la desuetul amoraș de ghips din centrul parcului -, servitoare
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
dintr-o mie la perpetuul bal mascat din grădina publică, la care participau copii în costumașe de marinar, cu genunchii juliți, însoțiți de guvernante nemțoaice cu ochelari pe nas și cu câte o cărticică în mână, deschisă la întâmplare, babe melițând la nesfârșit aceleași bârfe, câini de rasă ca niște bibelouri care nu mai aveau nimic canin în ei, săpuniți, parfumați, coafați și asortați la taiorul doamnelor, aduși acolo ca să se împerecheze la desuetul amoraș de ghips din centrul parcului -, servitoare
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
pe gât păhărel după păhărel Începea ușor-ușor să-și facă efectul. Ochii Îi sticleau din ce În ce mai rigizi În cap, vocea Începu să-i tremure ușor, iar barba sa de o culoare cînepie se acoperi de broboane de sudoare. Gura Însă Îi melița Întruna. Oaspetele, tot clătinînd din cap, Îi vorbi Mașei despre nu știu ce energie vitală, risipită prin sex, despre imaculata concepțiune, ceasul mileniului, băncile de embrioni conservați În vid și Înmulțirea in vitro. Despre nu știu care origine stelară, explozie primordială și implozia de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
de slăbiciunea sa, a necinstit-o pe drum. În fața curții s-a adunat tot satul. Din casă apăru și nevasta lui B, frământându-și mâinile În poală. Vecinul B se pierdu cu firea, făcându-se din ce În ce mai mic... Gura femeii buclucașe melița ca o moară. Bărbatul Încercă să explice cum stau lucrurile, Însă vorbele nu-l ajutau. La fiecare cuvânt al său, În loc să iasă, cum se spune, din mocirlă, se Înfunda În ea și mai rău. Vecina se așeză În mijlocul curții, amenințând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
muncesc până noaptea târziu ! N-au nici un pic de viață socială ! Chipul meu e chiar în raza vederii lor. Aștept ca vreunul dintre ei să se încrunte recunoscându-mă, să zică „Ia stai așa...” Însă nici unul nu o face. Melissa melițează în continuare, arătând spre broșură. Eddie încuviințează. Nathaniel se uită în sus, vizibil plictisit. — Deși, ce să zic, banii sunt foarte buni... Melissa oftează și dă pagina. Poza a dispărut. Eu am dispărut. — Mergem ? Mâna caldă a lui Nathaniel îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
tulească cu damigenele la vedere prin incinta clădirii, deșiratul "ofripse cu trucaje de Buftea". Căută să le ațipească vigilența. Adică se prefăcu că participă și el, cu însuflețire, la discuție, vorbind iute și mișcîndu-și amețitor colacii buzelor, parcă ar fi melițat. - Psît, bre piele! Bă, Bruță! Mă tot întreb, cataroiule... De ce i-o fărâmița ciohordoaica pe scârbele de cărăbuși?! Și, dacă îi mărunțește la ea printre crăticioarele cu rântașuri, cărnuri, oțeturi de la conserve, din făbricuța de care spui tu?!... Nu
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
furcă, ghem, iță, spată, (a) rășchia, (a) țese, (a) urzi), fie de origine autohtonă (pânză, caier, andrea) (I. I. Russu, op. cit., pag. 251- 252,283-284, 370-371, 408-409). Se poate deduce că, în acea vreme, inul și cânepa se topeau, se melițau, se periau și se torceau cu mare pricepere. Țesutul se făcea în două ițe, iar pânza se diferenția, după întrebuințări, în trei categorii: fină - pentru cămăși și giulgiuri, intermediară - pentru îmbrăcăminte exterioară; și groasă - pentru saci. Această adevărată tehnologie era
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
considerat un mare păcat. Scoase din apă (topite), cânepa și inul se spălau și se lăsau în apropiere la zvântat. Apoi erau transportate acasă și puse la uscat pe garduri sau pe acoperișurile diferitelor construcții-anexe ale gospodăriilor. Firele uscate erau melițate, adică forfecate cu ajutorul melițoiului, o unealtă folosită pentru a zdrobi cânepa și inul). După înlăturarea resturilor lemnoase, firele de cânepă sau de in se adunau în fuioare și se formau legături de fuioare, 12 la număr. Pentru alegerea firelor, fuioarele
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
zile, cânepa era încercată și dacă fibra se desprindea de tulpina băț, însemna că aceasta era „tochită”. Atunci se scotea din apă, se punea în picioare ca să se scurgă și să se usuce și apoi se transporta acasă. Aici se melița cu melițoiul, operațiune ce presupunea zdrobirea și fărâmițarea tijei vegetale, care cădea sub formă de puzderie 2, rămânând fibra lungă. Pentru a se îndepărta ultimele puzderii, fuioarele erau date pe raghilă. Fuioarele erau pieptănate cu perii aspre, obținându-se astfel
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
moartă albă și pelin sau de secară prăjită și râșnită. Aburiri la șezut cu fiertură din rădăcină și frunze de hrean, cu usturoi și sare, de hrean și curpeni de castraveți. Băi la șezut cu puzderie de cânepă, rezultată de la melițat. Fumigații la șezut cu coajă de ceapă sau cu pucioasă. Spălături la șezut cu fierturi din semințe de pepeni galbeni și drăcilă (măceș păsăresc). Se bea și ceai din aceste plante, 2-3 căni pe zi. Ceai de nalbă, semințe de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
crescut cânepa mare / Cânepă mare, frumoasă, / Ca mătasea de aleasă. / Și-a trimes cuconița, / Bosconița / Douăsprezece fete / Și-au cules-o / Și-au uscat-o / Și-au adus-o / Și-au întins-o / Și-au pus douăsprezece fete / Și-o melițat-o / Și-o strujit-o / Și-o răgilat-o / Și-o pieptănat-o / Și-o periat-o / Și-o pus-o în furci / Și-o tors-o / Douăsprezece fete / Cu cuconița, / Bosconița / Și-o rășchiet-o / Și-o depănat-o / Și-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ce se samănă se pune puțină într-o cîrpă, apoi acea cîrpă se leagă de coarnele boilor care grăpează. Acea să mînță se păstrează, fiind bună de desfăcut de urît și junghi. De la Paști pînă la înălțarea Domnului nu se meliță cînepă, fiindcă ar fi păcat. Cîntec La Rusalii, cînd se sfințește apa, fetele beau apă sfințită din țingălăul* bisericii, ca să poată hori (cînta bine). Cîrcăiac Cînd te-o mușca cîrcăiacul* (patruzeci de-picioare), să te dea în scîrci* patruzeci de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de mărirea producției pentru că nu avem fabrici” Prin citirea acestei fraze putem deduce că cei din comitetul central al UTM trimiteau același gen de adresă sau circulară atât la Vaslui cât și la Reșița, spre exemplu. Mărirea producției de cânepă melițată de la „vestita” fabrică de profil din Vaslui trebuia să fie direct proporțională cu cantitatea de materie primă pe care o livrau producătorii, adică țăranii, care numai grija cânepii n-o aveau în acele vremuri în care se murea de foame
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
pustiu, miroase a brânză, vremea-i a ploaie, a ninsoare, este vrednic a mare întristare și lacrimi (Pravila lui Matei Basarab,... ) {EminescuOpXV 106} [TERMINOLOGIE CASNICĂ ȘI DE MESERII] [1] 2276A pârtie dârdâie dordora fleură zmeură 106 {EminescuOpXV 107} a le melița cânepa dracului fuiorul popei șperlă - cenușă amestecată cu scântei * {EminescuOpXV 108} Cuț, cuț, cuț - la căței Cu ți cu ți cu ți cu - la purcei pîs, pisică pîs - la mâțe a cuțăi un cățel (a-l chema) a se huțăi
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
depăna cir ciaun ceruială a cerui *** coroi * cioară, (unuia de bat *** pentru țigani) ciur ciurariu (sitarii * cari îmblă cu ciururi mari din *** în *** ca să ciuruiască grâul proprietarilor mari) cimilitură sau cimulitură cinel, cinel (ciumel, ciumel) cepariu (negustor cu ceapa) cep meliță - a melița melițoi cânepă puzderii câlți câlțos a se gudura gudurătură alivenci azimă (pînea dospită) a aiuri aiurea pască cozonac boabă *** acru a se acri acrișor a bolborosi bolboros clei a încleia beseclea chesea *** tablă gunoi glicor * (la ochi) 110
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]