371 matches
-
multe dintre doine nu mai sunt cu sevă a lacrimilor de durere ori de fericire, din care-au fost zămislite odată cu Dacia! Un pas peste țară, în Banatul sărbesc, azi cântă cum cânta odinioară Achim Nica, îndurător și iubitor de melosul și graiul bănățean, doinitorul seamăn al jeraticului, Lazăr Novak și, iată, la Săvârșin scrie în setea bănățeană de propria ființă spirituală, pur bănățenește și deopotrivă lin și dulce, poetul Ioan Vodicean. Pospaiul de cuvinte bănățene ninge pe o carte subțire
IOAN VODICEAN. „PRIMARUL REGELUI”, POET ÎN GRAIUL CURAT BĂNĂŢEAN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1430628091.html [Corola-blog/BlogPost/379781_a_381110]
-
ar strica ce-au zidit strămoșii într-o istorie până la care calea e cosmică! Câteva săptămâni înainte să scriu despre poetul Ioan Vlădicean, primar al Săvârșinului, „primarul Regelui”, cum îi zice toată lumea și-l face mândru, m-a îndemnat interpretul melosului folcloric românesc Benone Sinulescu să îl caut și să îl cunosc - tot maestrul Benone este „vinovat” și de întâlnirea mea cu doinitorul Lazăr Novak, din Banatul sârbesc. L-am căutat imediat pe „primarul Regelui”. Om bun, cu vorbă caldă, bănățeană
IOAN VODICEAN. „PRIMARUL REGELUI”, POET ÎN GRAIUL CURAT BĂNĂŢEAN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1430628091.html [Corola-blog/BlogPost/379781_a_381110]
-
trezește inima să plângă, să râdă, să cânte, să asculte, unită cu inima universului. Așteptăm pe poetul Ioan Vodicean să mai scrie asemenea de impresionant și să cânte uniform cu doinitorul din Banatul sârbesc, Lazăr Novak, după și prin magnificul melos și grai bănățean! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Ioan Vodicean. „Primarul Regelui”, poet în graiul curat bănățean / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1584, Anul V, 03 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright
IOAN VODICEAN. „PRIMARUL REGELUI”, POET ÎN GRAIUL CURAT BĂNĂŢEAN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1430628091.html [Corola-blog/BlogPost/379781_a_381110]
-
integrat în principiul general al universului scenei doar prin aceea că este cu desăvârșire artist, dar Pepe este doar Pepe! Sacrificiile și câteodată suferințele vieții i-au clădit succesul și fericirea de azi. Ce cântăreți sunt aceia lipsiți de duhul melosului?! Ei au a se retrage de la calea călduță a scenei. Și ce viață e aceea lipsită de voință?! Cei care o trăiesc au a primi lecție de la Pepe! Cântărețul de muzică ușoară și latino a fost atins de aripa îgerului
CLIPELE CU EL SUNT SĂRBĂTOARE SAU VACANŢĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/vqxrnjkafb_1412319293.html [Corola-blog/BlogPost/352803_a_354132]
-
-ntâi din cele multe ne-am sărutat ca focul lemnul și-am schimbat traiectoriile noastre nu ocoleam pasiunile nu ne mureau clipele și-n ofurile înfundate ne căutam curiozitățile ca pe noi apăruți deodată pe câmpuri de levănțică în acordul melosului de seară știut și cântat în cor de toți ai caselor bătrâne ceva părea incert sau totul era cert dar nu aveam opreliști în drum cu muzica și dansul când adunam spendide bucurii muțeau Zeii de ciudă topirea îngerească ne
CÂND de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 by http://confluente.ro/lilioara_macovei_1407749541.html [Corola-blog/BlogPost/349400_a_350729]
-
să știu ce grad a avut, bine-nțeles că și-a satisfăcut stagiul militar Domnul Barosso, ca cetățean loial al statului său... Stat căruia, după cum se vede, îi este și acum la fel de loial. Din pricina aceasta, pesemne, cu dulcea amintire a melosului pur-sânge țigănesc, răspunzând dorului meu, în visul de asnoapte Fănuș îmi cânta: „Măi Barosso, barosaneee,/ Nu te da dă milioanee,/ Că ești bișnițar ca noooiii/ Și dai țepi cu euroi!// Că la noi procuratura/ Lui Băsescu ne ia gura;/ Iar
DORUL DE FĂNUŞ... SAU DESPRE MICIMEA ÎNALTEI PORŢI de CORNELIU LEU în ediţia nr. 685 din 15 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_dorul_de_fanus_sau_d_corneliu_leu_1352970582.html [Corola-blog/BlogPost/344764_a_346093]
-
mai mare pentru viața unui artist ca atunci când oamenii te lasă să te întorci în locurile în care ai mai fost și altădată!”, declară artistul spaniol. Într-o comparare analitică și evolutivă a spectacolelor care bucură publicul român dedat atracțiilor melosului de cea mai înaltă valoare, un nou concert cu Julio Iglesias exemplifică eminentul desăvârșit al unui act artistic superior, organizat în România, care nu face altceva decât să întregească o salbă anuală de spectacole la treaptă calitativă neegală cu altele
JULIO IGLESIAS. DIN NOU ÎN ROMÂNIA, LA BUCUREŞTI ŞI CLUJ, ÎN LUNA MAI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1423026364.html [Corola-blog/BlogPost/376085_a_377414]
-
cu fiecare lectură, deci anamorfoza ei lirica poate transsubstanțializa orice suferință. Ne aflăm aici în aceste incantații sublime pe teritoriul cristalic al vocației perene a autoarei care neîncetat încearcă să și developeze stările ei anagogice fiindcă în acest teritoriu sacru melosul se întâlnește cu iubirea cristica și împreună consuna cu ceea ce din totdeauna s a chemat poezie haaarică. Este și o continuă goana a autoarei către căutarea unei mântuiri sacralizata până la destin. Ce va deveni în continuare poezia această, putem doar
CUVINE-SE CU ADEVĂRAT ACESTEI POEZII LAUDA NOASTRĂ NETRUFAȘĂ DE MARIAN CONSTANDACHE de DORINA STOICA în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1453568139.html [Corola-blog/BlogPost/370530_a_371859]
-
Aceste cuvinte pline de dor și dragoste față de plaiurile natale, rostite în dulcele grai românesc-ardelenesc, de către artistul sufletelor noastre, Paul Ciprian Surugiu - Fuego, și care își au izvorul în cântecele copilăriei, sunt ceva mai mult, sunt sentimente ce aparțin unui melos ancorat în vastitatea unor trăiri sedimentate și apoi filtrate din adâncurile insondabile ale acelui suflet pe care-l purtăm cu toții, dar unde nu toți au access sau răgazul să-l cerceteze. Referință Bibliografică: FUEGO - O POARTĂ DESCHISĂ SPRE COPILĂRIE, PRIN
O POARTĂ DESCHISĂ SPRE COPILĂRIE, PRIN INIMA TRANSILVANIEI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 767 din 05 februarie 2013 by http://confluente.ro/_fuego_o_poarta_deschisa_rodica_elena_lupu_1360048935.html [Corola-blog/BlogPost/351748_a_353077]
-
poți spune că e ca și inexistentă! Ea poate doar să întrețină speranța că într-o zi o vei întâlni. Nu lipsesc nici influențele eminesciene din poezia de dragoste: “Din a nopții feerie numai tu mă mai încânți...” ori influențele melosului popular, cu asonanțele lui și trecerea vădită din ritmul trohaic în iambic. “Somnul dacă mi-ai veghea, eu mi-aș găsi liniștea. Sărutarea dimineții ți-aș da din dulceața vieții. La ureche ți-aș cânta cum mă-ndeamnă inima, / Cântecelul
BETIA PRIMAVERII SUFLETESTI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 by http://confluente.ro/Betia_primaverii_sufletesti.html [Corola-blog/BlogPost/371223_a_372552]
-
națiunii, la propria aniversare readuce întocmai ceea ce a hrănit-o până azi spre a rezista cu vivacitate arzătoare lăuntric: vasta, magnifica operă, poemul și muzica îmbuchetate în lirism, fantezie, dinamism descriptiv, sincronizate în imagini scenice deopotrivă meditate și în act. Melosul clasic activează astfel o mirabilă incursiune în adâncul rai copilăresc, gândită de merituoșii oameni de valoare ce-și asumă programul Operei Comice pentru Copii. Iată o admirabilă oglindire a splendorilor operei, cu fascinantă interpretare de către artiști: un spectacol sărbătoresc pentru
BUCURIA UNIRII , SPECTACOL FESTIV, LA OPERA COMICĂ PENTRU COPII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1422025186.html [Corola-blog/BlogPost/370372_a_371701]
-
și ropote de aplauze. Publicul s-a bucurat apoi de vocea minunată a Géraldinei Saba și de virtuosa interpretare la pian a distinsei doamne profesor (de pian) Teodora Lungu. Géraldine ne-a arătat măiestria ei artistică, trecînd cu ușurință de la melosul românesc („Bagă, Doamne, luna-n nor” de Tiberiu Brediceanu) la Andrew Lloyd Webber , terminând apoi cu emoționantul „Ave Maria” din „Cavalleria Rusticana”. Următorul artist a fost pianistul Marius Cloșca, absolvent al Liceului de muzică „Dinu Lipatti” și al Frankfurter Musikhochschule
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/11-artisti-romani-din-frankfurt/ [Corola-blog/BlogPost/92397_a_93689]
-
câteva clipe de extaz pe care ni le dăruie muzica folclorică românească, trebuie mai cu seamă să cugetăm că folclorul urcă de la rădăcinile naturii și ființei, neîntrerupt, în limba și trăirea primordială a sufletului. Aceasta se datorează cu predilecție glăsuitorilor melosului folcloric. Cântecele la care a lucrat istoria trec peste înțelegerea trist de mărginită a multora, de la vârsta fremătândei adolescențe, până la cea a cununilor de argint în păr! Simțirea lor e adânc sentimentală. O simțire a celeilalte ființe: ființa din interior
BENONE SINULESCU ZIUA DE NAŞTERE A MAESTRULUI, (24 MAI), UNA DIN ŞIRAGUL NESTEMATELOR TIMPULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1431098119.html [Corola-blog/BlogPost/353222_a_354551]
-
la păstrarea istoriei muzicii folclorice românești, un făptuitor contemporan al istoriei muzicii folclorice de azi, o coloană și o efigie a castelului istoriei muzicii folclorice de mâine! Un artist cu una dintre cele mai prolifice contribuții la dezvoltarea și luminarea melosului folcloric românesc. Prin maestrul Benone Sinulescu, folclorul românesc are melos original, un verb de acuratețe unică, o poezie a cântecului, sublimă, o flexibilitate scenică vivace, spontană, vibrantă...! „Benone”, cugetă Dan Puric, „Jurnalul Național”, 31.03.2008, „este o lacrimă de
BENONE SINULESCU ZIUA DE NAŞTERE A MAESTRULUI, (24 MAI), UNA DIN ŞIRAGUL NESTEMATELOR TIMPULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1431098119.html [Corola-blog/BlogPost/353222_a_354551]
-
istoriei muzicii folclorice de azi, o coloană și o efigie a castelului istoriei muzicii folclorice de mâine! Un artist cu una dintre cele mai prolifice contribuții la dezvoltarea și luminarea melosului folcloric românesc. Prin maestrul Benone Sinulescu, folclorul românesc are melos original, un verb de acuratețe unică, o poezie a cântecului, sublimă, o flexibilitate scenică vivace, spontană, vibrantă...! „Benone”, cugetă Dan Puric, „Jurnalul Național”, 31.03.2008, „este o lacrimă de cântec românesc autentic... O voce senină și caldă, precum cerul
BENONE SINULESCU ZIUA DE NAŞTERE A MAESTRULUI, (24 MAI), UNA DIN ŞIRAGUL NESTEMATELOR TIMPULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1431098119.html [Corola-blog/BlogPost/353222_a_354551]
-
vor fi fiind alții. Referitor la acei “alții”, Nichita Stănescu exclama: “Vai poetului care nu seamănă cu versul său“. Valeriu Rață, poetul, nu pozează într-un filozof încifrat în metaforă, în deținător al cheii absolutului, nu pretinde (intuiesc eu) că melosul versului său e deplin consonant cu “simfonia spiritului universal”, sau că e acel Făt-Frumos purces să “elibereaze cuvintele din posesia fermă a definiției” lor (Eli Khamarov, despre poetul universal). El e alt gen de soldat al stihurilor, opus celui care
FRĂMÂNTUL SUFLETULUI POETULUI VALERIU RAŢĂ, CONFRATELE MEU ÎNTRU ROMÂNISM de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1454320236.html [Corola-blog/BlogPost/364447_a_365776]
-
cântă altfel azi, se ascultă și se și privește altfel! De aceea, artista Ionela Prodan trebuia să mai cânte mult timp și multe cântece, așa cum numai ea cânta odinioară! Admirația pentru interpreta Ionela Prodan e intrinsecă prețuirii pe care iubitorii melosului cald, sentimental, au avut-o și continuă să o aibă față de întreaga generație de interpreți muzicali a jumătății a doua a veacului sfârșit. Azi, Ionela Prodan apare rar la emisiuni tv, iar atunci nu totdeauna pentru a reîntruchipa pierdutul cântec
IONELA PRODAN. RAR CÂTE O PLOAIE DE MELANCOLIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1435563021.html [Corola-blog/BlogPost/348560_a_349889]
-
Versuri > Omagiu > EMINESCU Autor: Ionel Grecu Publicat în: Ediția nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului EMINESCU din binecuvântata Bucovină la miez de veac a răsărit lumină. e Făt-Frumos cu plete de-abanos. e fiul lirei și al melosului dulce. e lacul codrilor albaștri, cu nuferi galbeni Încărcat. a Ipoteștilor icoană de Domnul cu har înzestrat. porni Luceafărul în zori, de sus din haos ne privește. de strajă țării și neamului el este. la fiecare început de an pornim
EMINESCU de IONEL GRECU în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ionel_grecu_1420895262.html [Corola-blog/BlogPost/350124_a_351453]
-
pentru poleirea lăuntrului sufletesc al melomanilor sentimentali. Una dintre cele mai sensibile voci ale muzicii ușoare românești este cea a interpretului Laurențiu Cazan și deopotrivă una dintre cele mai șlefuite și constrânse cu rigoarea științei muzicii să urmeze căi ale melosului scăldat în duh! În mijlocul curentului și lumii zgomotului, grabei, lucrului superficial, comercial, de spectacol de tejghea politică, stradală, electorală, Laurențiu Cazan propulsează un repertoriu și un stil consonant cu inima, unduios, simfonic, inteligent, poetic și crezut pierdut, odată cu scufundarea romantismului
LAURENTIU CAZAN. DACĂ N-AR FI EXISTAT, ÎNTR-O ZI TOT S-AR FI IVIT, SĂ CÂNTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1447579585.html [Corola-blog/BlogPost/342849_a_344178]
-
populară. Cum aș purtea să uit primele cuvinte pe care mi le-a adresat: - Draga mea, ai cântat minunat!... Cum se face că tu ești din București și interpretezi cântece gorjenești? - Bunica Elena, după mamă, mi-a insuflat dragostea pentru melosul oltenesc, fiindcă dânsa s-a născut și trăit până la 30 de ani în Gorj. - De-acum înainte, te rog să ții legătura cu mine, și transmite-i d-lui profesor Gavril Prunoiu felicitări. Trebuie să fie mândru cu o așa
2013) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_dialog_marin_voican_ghioroiu_1361266470.html [Corola-blog/BlogPost/352012_a_353341]
-
Îmi doream din toată ființa mea să urc pe cele mai înalte trepte ale afirmării, iar nopți întregi mă visam că sunt pe cele mai mari scene lirice ale lumii și cânt la fel de bine ca îndrăgita mea gorjeancă „regină a melosului românesc" Maria Tănase. M.V.G: Cum ai pășit în noul an 1993, tot cu dreptul? Rodica Anghelescu: Ah, anul 1993!? Ce repede s-au mai dus două decenii pe apa timpului nevăzut... Pentru mine acel an a fost triumful vieții
2013) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_dialog_marin_voican_ghioroiu_1361266470.html [Corola-blog/BlogPost/352012_a_353341]
-
să scriu aceste melodii, auzeam vocea de înger a mamei Elisaveta (Netă), care-mi fredona cu glasul ei fermecat ritmuri duioase ce păstrau în ele căldură unui suflet minunat, fiindu-mi un îndemn real de-a nu lasă uitate florile melosului vâlcean și gorjenesc, adevărate nestemate ale cântecului oltenesc. Accesați: LUNA, ZÂNĂ MEA CEA BUNĂ 50. 003 - Luna, zână mea cea bună - Muzică - Trilulilu www.trilulilu.ro/muzica-populara/003-luna-zana-mea-cea-buna LA FÂNTÂNĂ 47. Rodica Anghelescu - La fântână - Muzică - Trilulilu www.trilulilu.ro
4. GRĂDINA RAIULUI FOLCLORIC de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1442651575.html [Corola-blog/BlogPost/372603_a_373932]
-
cântece”, rememorează interpreta muzicii folclorice a plaiurilor argeșene Elisabeta Turcu, „pe care le-am iubit și care mi-au lat inima cu ele, ducând-o la cerul iubirii de cântec, sunt cele ale nemuritoarei Lucreția Ciobanu. Sunt sfâșiată de regret. Melosul folcloric românesc închide de azi în filele istoriei sale un nume, numele Lucreția Ciobanu, dar glasul ei rămâne liber și va răsuna pentru inima neamului românesc, în veșnicia culturii sale. Acest neam n-ar putea continua să aibă puls cultural
LUCREŢIA CIOBANU MÂNGÂIEREA CÂNTECULUI, SUS, PE FRUNŢILE MUNŢILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1443704686.html [Corola-blog/BlogPost/381838_a_383167]
-
LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Patrimoniu > GHEORGHE ROȘOGA, CÂNTEC ȘI SLOVĂ SPOVEDITOARE Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1368 din 29 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Poate că melosul folcloric românesc, folclorul neînsemnând alrceva decât înțelepciunea neamului, ar fi ajuns, din vina celor care sunt între cântăreții de demult și din ce în ce mai puținii de azi ceea ce-s păsărelele ciripitoare între privighetori și ciocârlii (cum ar cugeta maestrul Gheorghe Roșoga), în
GHEORGHE ROŞOGA, CÂNTEC ŞI SLOVĂ SPOVEDITOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411967457.html [Corola-blog/BlogPost/341062_a_342391]
-
strămoșească Daco-romană, românească! Să adune și să scadă Imparțial, fără de sfadă ! Toate să le înmulțească Surplusul să-l "împărțească" Iar la Sport să se călească Trupul să și-l oțelească ! Mânați măi, hăi, hăi ! Să deseneze frumosul Și să cânte melosul... Să învețe cât mai multe De câmpie, deal și munte Despre izvoare, lacuri, bălți Glob terestru, planșe, hărți Despre Climatologie Și Meteorologie Despre plante și-animale, Acizi, baze și metale Despre electricitate Computere upgradate Și transmisiuni de date ! Mânați măi
PLUGUȘORUL DASCĂLILOR DIN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1822 din 27 decembrie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1451233270.html [Corola-blog/BlogPost/378613_a_379942]