369 matches
-
Pagini din istoria muzicii românești, vol. II..., pp. 194- 195; footnote> . Cercetătorul pornește de la constatarea penuriei culegerilor de melodii populare, evidențiind faptul că puținele culegeri „pe care le avem nu le putem utiliza ca material sigur, cules obiectiv din realitatea melosului popular”, deoarece „atât amatorii, cât și compozitorii care au întreprins asemenea activitate de culegere, nu au ținut seama de obiectivitatea pe care trebuia s-o aibă în vedere tocmai la ridicarea și aducerea cântecelor de la sursa de producție - poporul - înaintea
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
să știu ce grad a avut, bine-nțeles că și-a satisfăcut stagiul militar Domnul Barosso, ca cetățean loial al statului său... Stat căruia, după cum se vede, îi este și acum la fel de loial. Din pricina aceasta, pesemne, cu dulcea amintire a melosului pur-sânge țigănesc, răspunzând dorului meu, în visul de as noapte Fănuș îmi cânta: „Măi Barosso, barosaneee, Nu te da dă milioanee, Că ești bișnițar ca noooiii și dai țepi cu euroi! Că la noi procuratura Lui Băsescu ne ia gura
DORUL DE FĂNUŞ sau DESPRE MICIMEA ÎNALTEI PORŢI. In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_382]
-
de la Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea ne-au făcut să simțim într-adevăr că Sărbătoarea Crăciunului este foarte aproape. Un sincer „La Mulți Ani! “ ne-au cântat și copiii din cadrul Corului „Buna Vestire“ din localitatea timișeană Banloc, iar Corul Melos, alcătuit din profesori și studenți de la Facultatea de Teologie de la Universitatea de Vest și condus de Nicolae Codrea, ne-a prezentat un veritabil recital de colinde sfinte. Pe „Moș Crăciun cu plete dalbe“ ni l-au adus copiii din cadrul Grupului
Agenda2003-52-03-gen6 () [Corola-journal/Journalistic/281876_a_283205]
-
începe să fie tratat alăturat pleiadei unor Velceanu, Perianu, Șumski, Oschanitzky sau Cuteanu, cu lucrări corale care nu-și propun altceva decât materializarea perceptelor creatoare ale făuritorului operei naționale românești, Drăgoi - anume apelul exclusivist la tezaurul de frumuseți conținut în melosul românesc“. Parastas cu Sabin Drăgoi Se spune că amintirile oamenilor sunt păstrate în sertărașe ale creierului care, cu trecerea timpului, își găsesc din ce în ce mai greu cheia care le deschide. Răzbat la suprafață doar acele amintiri care sunt cu adevărat vii. Importantă
Agenda2003-47-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281732_a_283061]
-
decembrie, ora 18, vor cânta, sub bagheta dirijorilor Flóra Tóth, Achim Pele, Hindrich Sándor, Nicolae Belean, lucrări corale din creația românească și universală, Corul de femei „Carmina Dacica”, Corul „Harmonia” al Comunității Baptiste, Corul „Szabolcska Mihály” al Bisericii Reformate, Corul „Melos” al profesorilor de religie din Timișoara. Corul „Laudes Christi” al Bisericii Adventiste de Ziua a 7-a, Corul „Filocalia” al Ligii Tineretului Ortodox și Corul Bărbătesc „Eclasia” al Facultății de teologie a Universității de Vest vor fi protagoniști ai concertului
Agenda2003-49-03-cultura () [Corola-journal/Journalistic/281790_a_283119]
-
dincolo, asemenea unui drapel glorios: "azi continuînd dialogul/ cu marginile le-am spus/ nu pot fi decît zdrențuite? (întreb pînă unde). Dar odată acceptată, aceasta granița a ființei estetice se relevă a fi o captivitate, deci o sursă de suferințe. Melosul ei însoțește "scufundarea", catastrofă existențiala care se află în spatele oricărei strădanii estetice: "acum ei pregătesc o colivie pentru/ lacrima zeului/ acum ei pregătesc o celulă în afunduri/ pentru un sunet muzical/ căruia i-au amputat diezul// la o scurtă privire
Retragere si expansiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17761_a_19086]
-
decît cuvînt/ Eu simt lumină cum se naște/ Și mă dezbrăca de pămînt" (Cine-a strigat). Neîndoios, fundalul acestei incantații dureros dematerializante e unul mistic: "Priveliște a pietrei/ Și-a pleoapelor/ Taină/ În strigatul pur" (Poem), "strigatul pur" fiind însuși melosul poetic. Gavril Moldovan are viziunea unui Infern metalurgic, în care clocotesc componentele deopotrivă materiale și morale ale lumii, anorganicul, organicul și spiritul, într-un impact ce pare fără izbăvire: "Întîmplările din sectoarele calde/ din locurile cu foc continuu/ unde se
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17827_a_19152]
-
li se scurgă icrele în mare.// Nu vă-ngroziți cînd pietrele trosnesc,/ Și dacă vi se rup de sub picioare,/ Ca oasele de pește călcate din greșeală,/ Să știți că vă aflați lîngă izvoare" (Sturionii). Peisajul funebral e uneori scufundat în melosul îmblînzitor, eminescian, doar părelnic domolit de acesta, vădindu-se cu atît mai terifiant cu cît se prezintă pus în surdină: "Ca ochiul moartei tale e cerul azi, iubite,/ De plumb e neclintirea cu care se înclină,/ Mereu tot mai aproape
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
i-ar fi dăruit propria liră, era atît poet cît și cîntăreț, să nu uităm că Euterpe inspira deopotrivă poezia lirică și muzica. Inițial, poezia a fost cîntare nu doar la figurat, ci și la propriu. O creație fixată în melos înainte de a fi fixată în literă (scrierea riscînd a produce alienarea gîndului genuin, conform opiniei lui Platon). Nu întîmplător, Cezar Ivănescu dă spectacole de poezie cîntată, cu acompaniament de instrumente muzicale, împrumutînd stihului vocea sa de-o armonie virilă, de
Poezia lui Cezar Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17243_a_18568]
-
veacului al XIX-lea, în care un Nicolae Filimon, un Ion Ghica, un Al. Odobescu zugrăveau lumea lor într-o concretețe poroasă, într-o înșiruire de materii capabile a absorbi inefabile efluvii, într-o fantasmagorie a vocabulelor de al căror melos ne îmbătăm pînă azi. Pe o atare filieră, Șerban Foarță ajunge la asemenea subtile, savuroase exerciții: "Nu, nu cred, domnule, că poate să existe ceea ce înșivă numeați odată, într-o epistolă, "le ciffre des etoffes"; ci nu din cauza, să zicem
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
muzicii, de pildă, se compune uluitor aluvionar din factori disparați, ce, înainte de-a urca spre finala "cupolă galactică" fac un ocol prin sugestiile unui concret abordat structural și istoric, anatomic și spectacular, care echivalează înălțările și căderile conținute în melos, înlănțuite precum în însăși fatalitatea biosului: "Ulise iarăși se lasă prea mult așteptat/ în labirintul cretan al senzației pe cînd sunetul gras ca un taur/ lent se prelinge pe coridorul poros sîngeros/ un melc somnoros/ smuls din fragila sa cochilie
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]
-
care i-a pus-o aerul pe brațe?" (S-a încumetat). Candid-orgolios, Kiropol se ridică deasupra contactelor cu realul invocat spre a-și in-forma el însuși limbajul, spre a-i impune ordinea luxurianta, spre a-l acorda la un lăuntric melos luxos, pentru a suplini astfel "muțenia dulce a cărnii", pentru a-și transforma fierea în "negre parfumuri", pentru a învinge "sarea de pe bolgii", pentru a reține doar "caligrafia de efemere", care operează "în caldă transparență". Versul sau are adesea o
Un rimbaldian român by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17982_a_19307]
-
se mută la Viena, de unde se va întoarce doi ani mai tîrziu. Singurul rezultat al acestei tranzitorii transmutații a fost faptul că Harry, asemenea fraților și surorii sale, învață nemțește. Locuiau, acum, la Brăila și, cum Harry e atras de melosul popular are norocul să-i asculte pe vestiții cîntăreți brăileni (să ne aducem aminte că, mulți ani înainte, G. Dem. Teodorescu, cînd și-a adunat material pentru vestită să colecție de cîntece populare din 1885, a mărturisit că "norocul nostru
Din viata lui Harry Brauner by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17537_a_18862]
-
Brăiloiu se ocupau, în această complexă echipa de monografiști sociologi, de muzică. Înregistrările se făceau pe cilindri de ceară. A mărturisit, apoi, ca într-un deceniu de cercetare a cules și înregistrat circa 5000 de melodii, un adevărat tezaur de melos popular. Dar pentru a putea trăi, o vreme, de prin 1929 pînă în 1932, functioneaza ca profesor la un liceu din Turnu Măgurele. Are norocul să înregistreze, la Tîrgoviște, de la un cobzar, melodia baladei Meșterul Manole. Era cea dinții descoperire
Din viata lui Harry Brauner by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17537_a_18862]
-
spre țări mai prospere), în schimb atitudinea sărbătoritului de acum a rămas consecventă: la bine, ca și la rău, el a preferat să-i încânte în primul rând pe cei între care s-a născut. Fusese un promotor al rafinării melosului românesc în ritmuri și armonii saturate de swing, anticipând - cu mai bine de trei decenii - actualul caracter periplanetar al jazzului. Astăzi, Johnny Răducanu e una dintre puținele verigi vii dintre o epocă a jazzului-ca-metaforă-a-libertății și timpul nostru frustrat de iluzii
Aniversare Johnny Răducanu () [Corola-journal/Journalistic/15664_a_16989]
-
serie de transformări vii, un produs final și stabil, un reziduu ce supraviețuiește dezintegrării și, ca un precipitat, cade la fund, acesta e plumbul"... Prin urmare, "partitura" bacoviană, una a zgomotelor (e și remarca lui Alexandru George), se desparte de melosul simbolist. Încă o dată, autorul Scînteilor galbene se îndepărtează de "poza" simbolistă în care a fost încercuit. "Bacovia, afirmă Daniel Dimitriu, nu are forță, abilitate, capacitate de invenție. Tot timpul pare a reproduce ceea ce scriau simboliștii, a fotografia decorul tîrgului, al
Bacovia sau paradoxul degradării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16142_a_17467]
-
în: Ediția nr. 1530 din 10 martie 2015 Toate Articolele Autorului Să fie ultimul stegar al cântecelor lăutărești pe care au crezut și cred mulți că le-au cântat și le cântă, curate, încărcate până în profunzime cu tonusul boem și melosul încapsulat în suflet, apoi dat pe plânsul viorii și acordeonului, cu suflet cu tot, celui în stare să-și rupă hainele de pe el în vâltoarea ofurilor sale trezite de cântec?! Să fie ultimul lăutar neaoș în țara unde se plânge
NELU PLOIEŞTEANU. SERI BOEME de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382695_a_384024]
-
lăuntric și admirabil înmlădiate pe glasul ei, de mulți ani, participă la zidirea epopeei melodice, de frumusețe unică a acestui spațiu etnofolcloric moldovenesc, dar nu mai puțin, artista este înregimentată în garnizoana ultimei fortărețe asediate a culturii sătești românești și melosului popular și folcloric național. Nemaivorbind despre decăderea curajului și creșterea proporțiilor cedării muzicii autentice în fața energiilor dezlănțuite, antimuzicale, rarii artiști valoroși, într-o luptă singulară pot pierde conștiința valorii lor. Ceea ce nu s-a întâmplat și nu se va putea
MARIA ŞALARU. OFRANDE ARTISTICE URBEI SALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382777_a_384106]
-
Bistrița. Nu e necuprinsă galeria personalităților care-și leagă viața, activitatea și numele de numele acestui oraș, dar e un florilegiu splendid al grădinii cu flori spirituale ale României. Între ele, un loc cuvenit este, negreșit, cel al glăsuitorilor de melos, iar între aceștia zâmbește ca mușcata în canatul ferestrei frumoasa doamnă de cântec ce pune în primejdie umbra oricărui nor sufletesc la ivirea ochilor ei de cer și auzirea glasului ei de vioară, Maria Șalaru. Voioasă, generoasă, omenoasă, această artistă
MARIA ŞALARU. OFRANDE ARTISTICE URBEI SALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382777_a_384106]
-
pentru luni, 10 februarie, de la ora 17, la Sala Lira a Casei de Cultură a Municipiului (str. Miron Costin nr. 2), în cadrul căreia Nicolae Ivan (fondatorul revistei „Fruncea“) va fi evocat de Mircea Șerbănescu, se va lansa volumul de versuri „Melos Amoris“ de Alexandru Șelaru (prezentat de Panait Stănescu-Belu, Alexandru Moraru, Rodica Opreanu și Ioan Crăciun Petrișan), iar Florin Contrea va citi proză scurtă (prezentarea: Marcel Turcu). ( S. P.) Deponenții B.P.R. Banc Post - Sucursala Timiș atrage atenția foștilor deponenți de la Banca
Agenda2003-6-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280669_a_281998]
-
țară cu un concert de colinde de Crăciun, care dacă n-ar fi, cum s-ar întâmpla și dacă n-ar fi colindele cu Fuego - spun românii - s-ar amâna Crăciunul! Ștefan Hrușcă a fost și rămâne un poet al melosului românesc și un melod al sufletului poetic de român. Este cântărețul cu vocea, struna și graiul românesc. Poate și de aceasta, o năvală intensivă de muzică neromânească, peste România, îl face pe Ștefan Hrușcă unul din simbolurile cântecului pur românesc
ŞTEFAN HRUŞCĂ. VOCEA, STRUNA ŞI GRAIUL ROMÂNESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1205 din 19 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383748_a_385077]
-
RAIULUI FOLCLORIC Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 1716 din 12 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Pentru voi dragi români, oriuunde v-ați găsi, vă ofer o melodie de suflet 3 GRĂDINA RAIULUI FOLCLORIC Din apa cristalină a melosului dulce ca un „fagure de miere” au băut să-și astâmpere setea de frumos rapsozi și instrumentiști minunați, care prin măiestria lor, dăruire sufletească și dragoste nețărmurită pentru obiceiurile și tradițiile strămoșești, ne-au lăsat o zestre inestimabilă. E bine
PARTEA A II-A ]N GR[DINA RAIULUI FOLCLORIC de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378225_a_379554]
-
vizitelor sale. Or, după cum a spus posesorul înregistrării, „ el a avut cheița de aur cu care ne deschidea inimile, ne făcea să fim mai sinceri, mai generoși, ne trezea din somn, amintindu-ne că cineva trebuie să rămână treaz”. Prin melosul comorilor folclorice, au mărturisit vrednicia românească frumoșii, dragii noștri invitați, demni de a purta în inimi o fărâmă din darul Duhului Sfânt, ca în clipe de îmbrățișare frățească să ni le dăruie cu dragoste însutită. Primarul satului Mahala, Elena Nandriș
NE-A DAT ARIPI PENTRU LIBERTATEA ZBORULUI [Corola-blog/BlogPost/93633_a_94925]
-
multe domenii: muzică, învățământ, pictură, literatură, cinematografie. Este autorul a peste 60 de lucrări de muzică de teatru liric, simfonică, vocal-simfonică, de cameră, pentru pian, vocală, de film. În muzicologie a fost atras, în mod deosebit, de studierea și valorificarea melosului popular și bizantin. A fost profesor la Academia Religioasă de Muzică și la Conservatorul din București. În dimineața zilei de 20 iunie 1963, după o nemiloasă și necruțătoare suferință, a părăsit lumea pământeană și s-a îndreptat spre cea eternă
IN MEMORIAM – PAUL CONSTANTINESCU, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377300_a_378629]
-
reverii subtile. Aici, în zona erosului deposedat de povara cărnii, a libidoului mistic în care bărbatul și femeia, omul și fiara, linia statică și cea dinamică se armonizează în tremoloul unei muzici care transportă țipătul acut al orgasmului occidental în melosul gregorian al liturghiei răsăritene, este de consultat exclusiv hieraticul Sorin Ilfoveanu. Dar cum despre fantasmele translucide și despre senzualitatea sa isihastă poate vorbi calificat doar un singur om, adică Ștefan Agopian însuși, cel care se găsește la originea istorică a
Artistul și fantasmele sale erotice (o scurtă divagație estivală) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8272_a_9597]