81 matches
-
Păun-Pincio, Panaite Zosîn, Virgiliu N. Cișman, T. Duțescu-Duțu. V. apare într-o epocă de încordare politică și socială dominată, după răscoalele din 1888 și 1894, de problema țărănească și, în contextul frământărilor din Ardeal, al procesului intentat de stăpânirea austro-ungară memorandiștilor, de problema națională. De aceea, revista, preocupată de eficiența socială a literaturii, își centrează programul în jurul ideilor de tradiție și de naționalitate, simpatia pentru țăran răspunzând, de asemenea, tendințelor momentului. Vorba de acasă, articolul-program scris de Slavici, dar semnat și
VATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290470_a_291799]
-
și fervorii cu care elita politică românească a găsit de cuviință să o instrumentalizeze În scopuri electorale, problema transilvană s-a infiltrat, fără Îndoială, mult mai difuz În conștiința opiniei publice active și informate din România. Cu toate acestea, episodul memorandist de la jumătatea anilor ’90 nu a transformat structural politica externă a României și nici nu a condiționat alianța cu Imperiile Centrale. Strategia de securitatea a continuat să se bazeze - și pentru că reprezenta produsul unui grup de decizie restrâns - neclintit și
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
cuvioșie a unor fețe bisericești ș.a.m.d. Insistându-se asupra suferințelor îndurate de țărani, se critică aspru atitudinea unora (Pasivitatea românilor), se ironizează simulacrele de procese politice (Procesul „Tribunei”, tragicomedie într-un act), se inserează versuri de laudă la adresa memorandiștilor sau care iau în derâdere alegerile desfășurate sub amenințare (Ecou după alegeri). Cu sarcasm sunt atacați, pentru atitudinea lor politică antinațională, Gh. Alexici, Moldován Gergely ș.a. Redacția găsea de cuviință să își extindă preocupările și asupra vieții politice a românilor
VULTURUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290673_a_292002]
-
, Peter (7. XI. 1881, Odorheiu Secuiesc - 28.X.1960, Kingston, New York, SUA), prozator. Este fiul Barbarei (n. Mengel) și al lui Petre Neagoe, notar. Tatăl, înrudit cu familia memorandistului Septimiu Albini, are studii de drept, dar preferă traiul simplu și sănătos la Aciliu, lângă Sibiu, unde fiul său cunoaște toate bucuriile unei copilării fericite. Absolvind Liceul German din Sibiu (1897), în toamna anului 1900 se înscrie la Școala de
NEAGOE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288383_a_289712]
-
din Brașov, după care studiază economia și științele politice la Anvers (1889-1892) și la Paris (1892-1895), doctoratul luându-l la Tübingen (1897). În timpul șederii la Paris activează în cadrul secției locale a Ligii Culturale, îndeosebi informând opinia publică internațională cu privire la procesul memorandiștilor și la situația românilor din Transilvania. Stabilit la București, este funcționar la Ministerul Domeniilor, iar între 1907 și 1917 va fi atașat economic și consul la Londra, Viena și Odessa. Face parte din delegația românească la Conferința de Pace de la
MOROIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288253_a_289582]
-
Emil (15.IX.1911, Adjud - 24.VII.1977, București), poet, prozator și publicist. Este al doilea fiu al Aglaei (n. Francisc sau Franceschi), de origine corsicană, și al lui Theodor Botta (Botha), descendent al unor nobili maramureșeni. Tatăl, apropiat de memorandiști, trece în Regat pentru a-și putea lua, la Iași, licența în medicină. B. trăiește la o vârstă fragedă ororile războiului, tatăl plătind cu viața, în 1921, abnegația față de răniți. Școala, începută la Adjud și continuată la Câmpulung, în Muscel
BOTTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
va ilustra eminent, timp de un sfert de veac, la diferite publicații periodice. În 1893 înființează, la Timișoara, gazeta „Dreptatea”, pe care o conduce, la început, împreună cu Corneliu Diaconovici, apoi singur. Articolele sale contribuie substanțial la pregătirea Memorandumului, procesul intentat memorandiștilor, în 1894, incluzându-l în tripla ipostază de redactor al „Dreptății”, de apărător al lui Gavril Trifon și de acuzat, pentru 72 de articole considerate subversive de autoritățile austro-ungare. Este condamant la doi ani de închisoare și execută cincisprezece luni
BRANISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285862_a_287191]
-
ei Ilie o ironizează din pricina asta. De pe vremea lui Creangă, aproape un secol, nimic nu pare să se fi schimbat. În Ardeal, doamna Bologa îl crește pe micul Apostol în credință și acesta are chiar o viziune mistică. Tatăl său, memorandist, nu e de acord cu o educație excesiv religioasă care slăbește și efeminează caracterul. În lumea rurală preotul apare mai curând ca un personaj negativ, inclusiv în snoavele în care Păcală se confruntă cu preoți hapsâni, răutăcioși ori de-a
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
pașoptiști transilvăneni care provin atât din rândul ortodoxiei, cât și al greco catolicismului (Avram Iancu, Simion Bărnuțiu, Andrei Mureșanu, Timotei Cipariu). Aceeași solidaritate națională, ce nu a ținut cont de diferențele confesionale, s-a manifestat cu putere și în vremea memorandiștilor (Ioan Rațiu, Vasile Lucaciu, Rubin Patiția). Ridicându-se împotriva dualismului, memorandiștii au deschis drumul Marii Uniri. Sub tricolor, unirea Transilvaniei cu România și-a aflat desăvârșirea în solemna îmbrățișare frățească dintre Iuliu Hossu și Miron Cristea. Am putea spune că
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
substanțial la această stabilitate interioară. După eliberarea din închisoare, invocând o mie de argumente, Slavici decide să lase Tribuna în mâinile noii generații, să se întoarcă la București și să ceară, în fine, cetățenia română. În 1894, se încheie procesul memorandiștilor la care Slavici își adusese o contribuție de marcă, știut fiind faptul că la baza Memorandumului definitivat în 1892 stătea proiectul întocmit de Slavici încă din 1887. Tot în 1894 în Vatra publică Mara și imediat după ea nuvela "Hanul
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
ferate (1.377 km), devenind proprietar unic al rețelei de cale ferată din țară. 1894: La Oxford are loc un miting prezidat de filologul englez W.R. Morphill (specialist în studii ebraice), care adoptă o moțiune de sprijin a luptei memorandiștilor ardeleni. 1890: Înființarea societăților petroliere "Telega Oil" și "Buștenari" cu capital englez. Cele două societăți vor fuziona sub numele de "Concordia" în 1907. 1905: Înființarea societății petroliere "Trajan" cu capital englez. 1910: Ia ființă societatea anonimă petrolieră "Astra Română" sub
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
promis că se întoarce, în ziua când expiră viza, se va întoarce”. C.Ș.: Și s-a întors. A.B.: S-a întors. S-a întors foarte tulburat că nepotul nu știe limba părinților. Se trăgea dintr-o familie de memorandiști, o familie în tradiția ardelenească de luptători, și i se părea straniu ca un urmaș al lor să nu știe limba părinților. Sora lui i-a promis că nepotul o să vină să vadă România. S-a pregătit în mod special
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
știam cine e, căci eram cumva rude prin alianță: fiica lui se căsătorise cu vărul primar al mătușii mele, Elenuța, dar nu-l salutam, căci dânsul habar nu avea de existența mea. A vorbit la înmormântarea bunicului meu, în calitate de „ultim memorandist“ (fuseseră deci împreună la Viena, „la împăratul“, în 1892). L-am revăzut acum întâmplător, poate la mătușă-mea, și, auzind că scriu poezii, m-a invitat la dânsul, să i le arăt. De fapt, bătrânul cleric n-avea nimic comun
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Libellus, înaintat împărătesei Maria-Tereza, se refereau la întregul popor român, la masele populare de la orașe și sate, la iobăgime”. Cele mai importante momente din istoria modernă a românilor din Transilvania au aparținut inițiativelor luate de către greco-catolici: revoluția de la 1848, activitatea memorandiștilor, colaborarea rodnică dintre vârfurile celor două biserici românești pentru apărarea ființei naționale și a intereselor românilor. Patriotismul, cultul străbunilor, care au luptat pentru fiecare palmă de pământ, cinstea, conștiinciozitatea, verticalitatea morală și credința neclintită, sunt ideile și scopurile educaționale ce
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
cărturari și scriitori ca Maiorescu, Eminescu, Creangă, P.P. Carp, V. Pogor). Ca spațiu de exprimare a ideilor a fost revista "Convorbiri literare". Această generație cuprinde două etape: una culturală, la Iași, una politică, la București. În Ardeal a existat generația memorandiștilor, inițiatoarea rezistenței împotriva politicii ungurești; generația socială (care apare în jurul anului 1907, an al răscoalelor țărănești. Ea a cuprins curente divergente: "semănătorismul" legat de numele lui N. Iorga și A.C. Cuza, "poporanismul" legat de Constantin Stere. Revistele acestei generații au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
lași, nici ardelenii, și cu atît mai puțin muntenii, așa-zișii „mitici”. Numai că noi, ardelenii, În istorie am ales „calea fățișă” de a lupta cu grofii calviniști unguri, protestând prin cărți, la Blaj, sau prin procese cprecum cele ale memorandiștilor, acceptând pușcăria politică maghiară, nici ea foarte „confortabilă”, iar „sudicii”, muntenii „au ales” - sau, mai știi, structurile cu care trebuiau să lupte, fanarioții și turcii impuneau alte reflexe! - forme mai puțin „frontale”, pentru mulți „rușinoase”, dar... iată că „până la urmă
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
numeroasă delegație s-a dus la Viena pentru a prezenta Împăratului plângerile românilor. O ofensă pentru unguri: românii ar fi trebuit să meargă la Budapesta, nu la Viena (chiar dacă Împăratul Austriei și regele Ungariei erau una și aceeași persoană!). Procesul memorandiștilor, desfășurat la Cluj În 1894, s-a soldat cu mai multe condamnări la Închisoare. Se Înțelege că relațiile dintre România și Austro Ungaria nu puteau fi idilice, adăugându-se și faptul că opinia publică din Regat Îi susținea deschis pe
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
de la ruși! Și, o dată trecută bariera brutală a stalinismului, am reușit nu numai să „supraviețuim”, dar am început chiar - ce miracol! - să sperăm și să luptăm pentru valoare, pentru adevăratele valori, pentru Tradiție, la urma-urmei!, fideli în esență ardelenilor visători, memorandiștilor, pașoptiștilor lui Eminescu de la Putna și tuturor celor care au crezut într-un stat național și într-o cultură majoră, de sunet internațional! Să mi se ierte încă o dată grandilocvența, dar adevărul e că au existat în ultimele decenii comuniste
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
originea În gândirea și opera Înaintașilor Cronicarii, Nicolae Bălcescu, Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, Vasile Pârvan, B. P. Hasdeu, C-tin. Stere, C. Rădulescu Motru, Nae Ionescu, Lucian Blaga, Mircea Eliade, Petre Țuțea ... Naționalismul generos a inspirat mișcările din 1848, demersul memorandiștilor, opera Partidului Național din Transilvania și Bucovina, a Sfatului Țării din Basarabia, culminând cu Marea Unire din 1918 de la Alba Iulia. În anii grei ai totalitarismului au existat minți lucide animate de sentimentul național care au Înlăturat dictatura alogenă deschizând
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
moment dat, C. abandonează proza de introspecție în favoarea construcțiilor epice în care primează observația socială sau evocarea istorică. Astfel, în Figuranții, în buna tradiție a scrierilor ardelene, autoarea urmărește destinul unor personaje de-a lungul mai multor generații, de la foștii memorandiști la urmașii lor, care au pregătit și au trăit un vis unic: Marea Unire. Odată cu Vacanța, C. revine la actualitate, punctând cu ironie existența unei societăți menite să creeze decalaje umilitoare între valoarea individului și recunoașterea sa publică, între statutul
CRISTESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
obicei popular al zonei, care se desfășoară la sfârșitul seceratului. Călimara și până semnifică viața culturală a localității, unde s-a născut memorialistul Ion Codru Drăgușanu, participant la Revoluția din anul 1848, vicecăpitan al comitatului Făgăraș și bunicul matern al memorandistului Ion Rațiu. Coroana murală de argint cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.3 Anexa 2.3 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Sâmbăta de Sus, județul Brașov Descrierea stemei Potrivit
HOTĂRÂRE nr. 849 din 11 august 2010 privind aprobarea stemelor comunelor Budila, Drăguş, Sâmbăta de Sus şi Ucea, judeţul Braşov. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/225640_a_226969]
-
autonomia Transilvaniei. PROGRAMA partidei naționale române din Ungaria și Transilvania stătorită în conferința electorală din Sibiu la 12-14 mai 1881. Partida națională va lucra pe teren legal pentru obținerea următoarelor drepturi: -1892 Înaintarea Memorandului către împăratul Francisc Iosif. -1894 Procesul memorandiștilor de la Cluj. -1905 Trecerea la activism, adică intrarea PNR în lupta politică a statului și trimiterea de deputați în parlamentul de la Budapesta. Pe 1 decembrie 1918, românii din Transilvania adunați la Alba Iulia proclamă "unirea tuturor românilor din Transilvania, Banat
Istoria Transilvaniei () [Corola-website/Science/296957_a_298286]
-
funcționat ca și Liceu din anul 1919 iar din 1923 îl ia ca patron spiritual pe marele patriot dr.Vasile Lucaciu,cunoscut ca Leul de la Șișești.Prof. Aurel Coza,directorul Liceului respectiv a fost cel care i-a fost alături memorandistului pr.Vasile Lucaciu în ultimele luni de viață,la Satu Mare.După trecerea la cele veșnice a lui Vasile Lucaciu,în 29 noiembrie 1922,prof,Aurel Coza solicită și obține apoi aprobare de la Ministerul Instrucțiunii pentru ca lăcașul de învățământ să poarte
Carei () [Corola-website/Science/296997_a_298326]
-
au plecat spre țară, cu o scurtă oprire la Viena unde își vor îndeplini prima lor sarcină oficială, aceea de a-l vizita pe împăratul Franz Josef. Având în vedere situația politică delicată a momentului (era în plină desfășurare procesul memorandiștilor) vizita avea să fie scurtă urmată de o traversare a Transilvaniei pe timp de noapte și cu luminile trenului stinse.Cuplul princiar va avea parte de o primire călduroasă încă de la trecerea frontierei, la Predeal, urmată de o serie întreagă
Ferdinand I al României () [Corola-website/Science/296763_a_298092]
-
decât cele din Maramureșul istoric, dar foarte importante și cu contribuții cheie la istoria României. Spre exemplu, George Pop de Băsești (1835-1919) a fost președintele Adunării Naționale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. De asemenea, a fost un important memorandist și politician (ex. președintele Partidului Național Român din Transilvania). Familia sa a fost înnobilată (cu moșiile Băsești și Oarța de Jos din Țara Codrului) în 1678, principele Transilvaniei, Mihail Apafi, legitimând proprietatea. În disputele cu unii conducători maghiari, frecvente atunci
Chilia, Satu Mare () [Corola-website/Science/301760_a_303089]