109 matches
-
partidelor istorice, incapabile să renunțe la orice urmă de bun-simț, asemenea adversarilor lor. în general, populația din România nu credea că se întâmplă ceea ce vedea că se întâmplă, întrucât nu avea obișnuința să ia în considerare absurdul. Cu subtilitate filosofică, memorialista sesizează apoi esența comunismului, care este ura celor învinși în marea competiție a vieții față de învingători, ura rataților față de realizați. Această ură se instituționalizează, pentru prima dată în istorie. Annie Bentoiu nu se limitează la o teoretizare a aberantei situații
Annie Bentoiu își amintește... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16481_a_17806]
-
aberantei situații; ea povestește cum toți oamenii de valoare în mijlocul cărora a crescut și s-a format au început să fie hăituiți numai pentru că erau de valoare. Meritele lor au devenit un blestem, și pentru ei, și pentru familiile lor. Memorialista găsește ca nimeni altcineva tonul cel potrivit pentru a istorisi această tragedie, dar și pentru a manifesta o anumită înțelegere, de ființă superioară, față de toți frustrații de pe Pământ, care au lansat comunismul în lume ca pe un cumplit urlet de
Annie Bentoiu își amintește... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16481_a_17806]
-
ediție bilingvă, româno-franceză, a cincizeci de poeme eminesciene, datorată aceleiași Annie Bentoiu. Specialiștii vor analiza, fără îndoială, cu competență această operă de traducător. în ceea ce mă privește, o semnalez ca pe o completare a mesajului pe care ni-l adresează memorialista: faceți-vă datoria față de țara în care v-ați născut, străduiți-vă să-i cunoașteți trecutul, inițiați-i și pe străini în cultura ei, care nu e deloc de disprețuit! Annie Bentoiu, Timpul ce ni s-a dat, București, Ed.
Annie Bentoiu își amintește... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16481_a_17806]
-
publicată a Milenei Munteanu, „Departe de Țară cu Dor”, oferită de autoare la Câmpul Românesc de la Hamilton, în Canada, carte pe care am și prezentat-o cu multă bucurie la librăria Humanitas din Sibiu, alături de alți colegi universitari. Acum autoarea memorialista m-a surprins, la fel de plăcut, cu o a doua apariție editorială, de data aceasta focalizata pe un anume punct geografic, așa cum anunță titlul metaforic „Din Țară Soarelui Răsare”.( Editură Singur, 2016) Alăturându-se soțului, Marin, cum este menționat în carte
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380137_a_381466]
-
publicată a Milenei Munteanu, „Departe de Țară cu Dor”, oferită de autoare la Câmpul Românesc de la Hamilton, în Canada, carte pe care am și prezentat-o cu multă bucurie la librăria Humanitas din Sibiu, alături de alți colegi universitari. Acum autoarea memorialista m-a surprins, la fel de plăcut, cu o a doua apariție editorială, de data aceasta focalizata pe un anume punct geografic, așa cum anunță titlul metaforic „Din Țară Soarelui Răsare”.( Editură Singur, 2016) Alăturându-se soțului, Marin, cum este menționat în carte
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380137_a_381466]
-
Kioto, capitală a Japoniei timp de 1100 ani, cu tezaurul istoric și cultural care trebuia protejat de bombardament, dovedea că beligeranții adversari nu erau ignoranți, rațiunea subtilă și ultimă a atacului atomic fiind oprirea imperialismului japonez, care periclita întreaga zonă. Memorialista se ferește de locurile comune, ce sunt pentru specificul japonez ikebana, ca artă a florilor, banzai -grădinăritul pitic, manga- arta animației, haiku- ca tehnică a versului, și origami, practica plierii hârtiei etc.. Tocmai pentru că sunt prea mult vehiculate în întreaga
O CARTE DE ÎNVĂŢĂTURĂ DESPRE JAPONIA de ANCA SÎRGHIE în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380110_a_381439]
-
a dominării stimulilor imagistici în comunicare, cum este începutul secolului XXI, ilustrarea este o sursă certă a captării interesului unei cărți memorialistice, de bogăția celei la care ne referim. Iată un aspect la care pe viitor ar trebui să reflecteze memorialista. În fapt, autoarea se adresează în primul rând cititorilor cultivați, trimițând spre repere livrești ale temei (precum romanele Deșertul tătarilor de Dino Buzatti, care a luat Premiul Nobel, și mai ales Shogun de James Clavell) sau alternând cu simțul măsurii
O CARTE DE ÎNVĂŢĂTURĂ DESPRE JAPONIA de ANCA SÎRGHIE în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380110_a_381439]
-
pretext pentru întregul demers memorialistic. Mânuind condeiul cu toată priceperea spre a consemna succint câteva momente istorice nipone semnificative, descrieri esențializante de pagode sau grădini și Poarta Torii ori monumente artistice, cu pivotare îndeosebi pe statuile gigantice ale lui Buddha, memorialista compune spectrul specificității arhitecturale și artistice a unei civilizații străvechi din Asia extrem răsăriteană. Ceea ce descoperi în noua carte a Milenei nu este Japonia dicționarelor și tratatelor științifice, care neîndoios i-ar fi venit în ajutor, ci Țara Soarelui Răsare
O CARTE DE ÎNVĂŢĂTURĂ DESPRE JAPONIA de ANCA SÎRGHIE în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380110_a_381439]
-
lucrările de renovare după 1920, cheltuind mare parte din averea adunată din cărțile pe care le-a scris. Trebuie să amintim că prințesa Martha Bibescu (28 ianuarie 1889, Bucurtești - 28 noiembrie 1973) a fost o romancieră, poetă, om politic și memorialistă franceză de origine română. S-a distins prin întreaga ei operă ca o prezență de o mare noblețe de spirit. A fost fiica lui Ion Lahovary, care a fost Ministru al României la Paris și Ministru de externe, și al
COMEMORARE 97 de ani de la revenirea Bucovinei la Patria mamă- România la Palatul Mogoşoaia, 27.XI.2015, ora 11:00 [Corola-blog/BlogPost/93234_a_94526]
-
un romancier. Infernala realitate a închisorii întrece ficțiunea. Din aceeași familie a lui Constantin Argetoianu face parte Maria Cantacuzino-Enescu în memoriile sale din volumul Umbre și lumini. Ea declară deschis că nu a vrut "să pozeze în scriitor". Și totuși... Memorialista se pricepe să evoce diverse medii, să reconstituie o anumită atmosferă specifică, păstrând parfumul de epocă, desenează ample tablouri ale modului de viață ale boierimii patriarhale (Rosetti-Tescanu) și al strălucitei familii Cantacuzino, care afișa un lux exorbitant, ca la o
Are și literatura partea ei by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8539_a_9864]
-
de la cam scrobita institutoare de engleză, Miss Balbin, și de la buna Dadaia, doica mamei și a copiilor la soțul deșănțat și libertin (Mihai Cantacuzino), la cartoforii și morfinomanii sinucigași, la tipul rapace, aproape balzacian, al hrăpăreței fiice Alice Sturdza. Viziunea memorialistei asupra realității rămâne una epică, nu numai în reconstituirea genealogică a familiei sale, Rosetti-Tescani, dar și, spuneam, în observarea mediilor, a celui aurit Cantacuzinesc, precum și a celor pestrițe, modeste și chiar nevoiașe, aflate la anaghie odată cu ocuparea Bucureștiului de către germani
Are și literatura partea ei by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8539_a_9864]
-
Dan C. decupează din amintirile Marucăi-Cantacuzino portretul pe care aceasta îl face demonicului Nae Ionescu de care a legat-o o scurtă și dramatică relație amoroasă. Prințesa simte o atracție irepresibilă față de profesorul care seamănă sau cum i se pare memorialistei poate chiar e diavolul însuși. În însemnările ei Maruca îl face de doi bani pe regele Ferdinand, pentru că promite reforma agrară, ceea ce, anticipează perspicacea femeie, îi va ruina pe marii proprietari de pămînt, în vreme ce domeniile Coroanei vor rămîne intacte. Cea
România lui Dan C. Mihăilescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8995_a_10320]
-
cu tiraj bun. Sigur au fost parcurse de numeroși intelectuali, printre care și cei care au scris sau au spus ceva despre Cuvântul din cuvinte. Cum de le-au scăpat tuturor câteva cuvinte din finalul următorului pasaj referitor la atitudinea memorialistei față de scris: "Mai rămâne de elucidat relația mea cu scrisul. Rilke mă ajutase s-o complic cu sfatul său aprig din Lettre ŕ un jeune počte. ŤSpovedește-te ție însuți: dacă scrisul ți-ar fi interzis, ai muri? În ora cea
O carte nedreptățită by Astrid CAMBOSE () [Corola-journal/Journalistic/7227_a_8552]
-
supuși trecerii prin infern. Ura de clasă îi mobiliza împotriva lor pe persecutori, cum aceștia o și spuneau fără ocoluri, cu naturalețe, cu liniște. Așa se cuvenea să se întâmple și nu altfel. Un episod din viața de atunci a memorialistei ne apare cu deosebire concludent. Modesta, insignifianta angajată a fabricii „Zorile” voia totuși să schimbe slujba, căci era rău plătită, lucrând acolo, trăia cu ai ei de azi pe mâine, mereu împrumutându-se. Aflase din „România liberă” că ziarul scosese
O retraversare a infernului (II) by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4880_a_6205]
-
trăit atunci, despre evenimentele de răsunet, de la noi și din lume, despre ședințe și campanii, defilări, despre ascensiunea și căderea unor lideri politici. În acest al doilea plan, țin să confirm, ca unul care și eu am trăit atunci, că memorialista e peste tot la obiect în evaluările sale, în felul cum judecă istoria și figurile ei emblematice, chiar dacă uneori, literar vorbind, este discursivă. Nu cedează, oricum, locurilor comune de interpretare istorică și mi s-a părut mai mult decât binevenită
O retraversare a infernului (II) by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4880_a_6205]
-
figurile ei emblematice, chiar dacă uneori, literar vorbind, este discursivă. Nu cedează, oricum, locurilor comune de interpretare istorică și mi s-a părut mai mult decât binevenită, de pildă, reabilitarea unui Gheorghe Tătărescu. Este de văzut în omul acesta, din perspectiva memorialistei, un personaj tragic și nu un prototip al oportunismului, astfel cum a fost taxat acordându-li-se credit unor clișee calomnioase, difuzate insistent și cu abilitate. În celălalt plan, al istoriei mici, acolo unde apar o mulțime de personaje care
O retraversare a infernului (II) by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4880_a_6205]
-
și nu un prototip al oportunismului, astfel cum a fost taxat acordându-li-se credit unor clișee calomnioase, difuzate insistent și cu abilitate. În celălalt plan, al istoriei mici, acolo unde apar o mulțime de personaje care i-au umplut memorialistei viața cotidiană, sunt de urmărit reușitele ei cele mai mari. Mediile prin care a trecut, cum este cel artistic, cel muzical îndeosebi, dar și cel al literaților i-au fost familiare. Are har epic, știe să pună în scenă, să
O retraversare a infernului (II) by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4880_a_6205]
-
1944), soția lui Mircea Iorgulescu. Filolog, profesoară de limbă, literatură și civilizație românească la Universitatea din Strasbourg. 10. Monica Lovinescu (1923-2008), vocea cea mai însemnată și cea mai puternică a exilului românesc. S-a manifestat ca poetă, eseistă, traducătoare și memorialistă. A lăsat o operă impunătoare și extrem de prețioasă ce se cuvine a fi cercetată, reeditată și, evident, citită. 11. Să se înfrățească. 12. Rodica Iulian (n. 1931), poetă, prozatoare și jurnalistă. Colaborează la cele mai importante posturi de radio - Europa
Contribuții noi la biografia lui Mircea Iorgulescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Journalistic/3321_a_4646]
-
Crainic, medic, cu studii strălucite la Universitatea din Viena. A fost evocată cu simpatie și prețuire de Ovidiu Papadima, Pan M. Vizirescu, Margareta Sterian, Solomon Segall, Nicolae Crevedia și alții. 2. Fortuna Ioana Crainic (1921-1983), fiica soților Crainic. Traducătoare și memorialistă. 3. Rabindranath Tagore - Sadhana. Calea desăvârșirii. În românește de Nichifor Crainic. Cu o prefață de Al. Busuioceanu. București, Editura Cultura Națională, 1922, 129 pagini (Literatură universală). 4. Troița în Lamura, 3, nr. 8, mai 1922, p. 467. A fost inclusă
Însemnări despre epistolograful Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5466_a_6791]
-
Bucur - Emil Turdeanu (11 noiembrie 1911, Șibot - Hunedoara) în Istoriografie literară românească de la origini până la G. Călinescu. București, Editura Minerva, 1973, p. 434- 437. (Istoria literară veche la apogeu). 7. Victoria Ana Tăușan (n. 1937, Borod), poetă, eseistă, traducătoare și memorialistă. Autoarea câtorva cărți de referință. 8. Aprecierea se referă la Revista de Istorie și Teorie Literară, 39, nr. 3-4, 1991, care s-a constituit într-un număr omagial. Marin Bucur publică articolul - Contribuția lui Emil Turdeanu la revistele culturale ale
Câteva însemnări despre Emil Turdeanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5540_a_6865]
-
jurnalist. A colaborat, intens, la revista Gândirea (1921-1944). 2. Ovidiu Creangă, prozator și gazetar, specialist în științe juridice. A publicat în revista Gândirea o nuvelă - Cheltuielile de îngropăciune, 6, nr. 2, martie 1926, p. 64-67. 3. Domnița Gherghinescu-Vania (1909-1969), traducătoare, memorialistă și epistolieră. 4. Horia Teculescu (1897-1942), istoric literar și folclorist. Nichifor Crainic i-a recenzat, elogios, cartea Pe Murăș și pe Târnave. Flori înrourate. (Doine și strigături) în Gândirea, 10, nr. 4, aprilie 1930, p. 145-146. (Cronica măruntă). 5. Am
Câteva contribuții la bibliografia lui Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5651_a_6976]
-
Poezii. Ediție îngrijită de George Ivașcu. București, Editura pentru Literatură, 1966, LXXIX+535 pagini. 6 Emil Botta - Poezii. Prefață de Petru Comarnescu. București, Editura pentru Literatură, 1966, XL + 274 pagini. 7 Ștefana Velisar Teodoreanu (n. 1897 - m. 1995), prozatoare și memorialistă, soția lui Ion Teodoreanu. Ulița copilăriei. Prefață de Demostene Botez. [Copertă și ilustrații de Dan Hatmanu]. București, Editura Tineretului, [1966], 136 pagini + 1 foaie cu portretul autorului. 8 Ionel Teodoreanu - La porțile nopții. Poeme. [Prefață de Al. Philippide]. București, Editura
Întregiri la bibliografia lui Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6373_a_7698]
-
istoric literar, ginerele lui G. Ibrăileanu. Și-a susținut doctoratul cu o teză privitoare la Alice Călugăru. A publicat scrisorile poetei Alice Călugăru trimise lui G. Ibrăileanu și a restabilit textul romanului Adela. 6. Ecaterina Săndulescu (1904-1988), poetă, prozatoare și memorialistă. A publicat Evoluția scrisului feminin în România, în colaborare cu Mărgărita Miller-Verghi, cu o prefață de E. Lovinescu (1935). În această antologie este inclusă și Alice Călugăru. 7. Așa s-a și întâmplat. Apare ediția Ecaterinei Săndulescu - Alice Călugăru - Versuri
Epistolograful Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3922_a_5247]
-
Nicolae Scurtu Otilia Cazimir era o natură confesivă și avea disponibilitatea să scrie, asemenea prozatoarei Constanța Marino-Moscu, câte zece epistole pe zi, pe care, apoi, le trimitea în cele mai îndepărtate locuri din România. Bibliografia poetei, prozatoarei, traducă- toarei și memorialistei Otilia Cazimir (1894-1967) însumează și un impresionant număr de epistole pe care le-a scris și trimis prietenilor, rudelor și, mai ales, confraților săi. Unele dintre aceste scrisori s-au publicat în ziare, reviste, almanahuri, crestomații sau cărți ce cuprind
O epistolă necunoscută a Otiliei Cazimir by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4268_a_5593]
-
Ar trebui să fie în biblioteca Mănăstirii Văratec, unde se păstrează toate manuscrisele, scrisorile, iconografia și cărțile maicii Irina Lecca, care a fost apreciată de înalți ierarhi, scriitori și cărturari români și străini. 6. Ecaterina Săndulescu (1904-1988), poetă, prozatoare și memorialistă. A publicat, în colaborare cu Mărgărita Miller-Verghy, Evoluția scrisului feminin în România. [Prefață de E. Lovinescu]. București, „Bucovina”, 1935, 496 pagini + Erată, în care Irina Lecca nu a fost inclusă.
O prozatoare necunoscută – Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3698_a_5023]