1,164 matches
-
au trezit peste noapte în situația de minoritate. Cu alte cuvinte, în Cabinetul averescan se aflau personalități care ar fi sprijinit statutul propus de Groza în mod ciudat acesta nu dă nici-un amănunt semnificativ despre proiectul său , fapt pe care memorialistul omite să-l menționeze, rezumându-se la a conchide: "ceilalți colegi l-au secondat pe Take Ionescu pe această linie de gândire șovină și neumană, implantată adânc în sufletele și mintea lor, mentalitate impregnată de o educație greșită și plină
Memoriile unei marionete by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14002_a_15327]
-
atmosferei din școlile urmate, a studiilor universitare la Budapesta are un farmec care te face să regreți decăderea într-un limbaj de lemn care nu face altceva decât să reia stupidele stereotipuri socialiste. În finalul primului capitol Profilul locului natal, memorialistul face următoarea profeție de credință: "cred că spiritul în care am fost crescut poate fi evocat prin aceste câteva cuvinte: m-am născut și mi-am trăit copilăria în dangătul clopotelor de vecernie, în mirosul tămâiei și gustul prescurei, la
Memoriile unei marionete by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14002_a_15327]
-
de situația din țară, Petru Groza caută soluții și este cucerit în final de marxism-leninism. Materiale de doctrină i-au fost furnizate de membri ai "avangardei proletariatului". El se declară solidar cu partidul comuniștilor încă din acea vreme. Din nefericire, memorialistul nu oferă nici un amănunt despre formarea și activitatea partidului. Oare nu știa că bătrânul Constantin Dobrogeanu-Gherea se opusese categoric întemeierii unui partid comunist în România, că partidul pe care-l admira era pur și simplu instrumentul politicii expansioniste bolșevice și
Memoriile unei marionete by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14002_a_15327]
-
vin din deducție și analiză. Or, nu este chiar fair să-i solicităm cuiva explicații publice când, într-o situație comparabilă, altcineva este absolvit de vină pe baza simplelor noastre deducții, observații și analize. Mânat de cele mai bune intenții, memorialistul gafează uneori cu seninătate. Dorind să se pronunțe împotriva antisemitismului, are o formulare cel puțin stângace: "Eu cred că în prietenia cu mine, evreii nu au simțit un efort sau o degajare impusă, în orice caz eu am încercat să
Spovedaniile unui exilat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10425_a_11750]
-
Daniel Cristea-Enache Oferim cititorilor în paginile de față un fragment din cartea de convorbiri cu Octavian Paler pe care criticul Daniel Cristea-Enache o alcătuiește în prezent. Ne bucurăm să o putem face în preajma aniversării cunoscutului prozator, eseist și memorialist care, în 2 iulie, împlinește 80 de ani. Octavian Paler a intrat destul de târziu în literatură, debutând la 44 de ani cu o carte de poeme (Umbra cuvintelor, 1970). Au urmat mai multe volume în care îmbină original formula impresiilor
Octavian Paler: "Criza valorilor nu bântuie numai la Porțile Orientului" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10498_a_11823]
-
unsprezece, avea deziluziile unui bătrân de șaptezeci și șapte. Acum, la douăzeci și cinci de ani, sperând într-o viață ceva mai blândă, Antoine a luat hotărârea să aștearnă peste creierul lui giulgiul prostiei" (trad. de Adriana Gliga). Mai discre}i, eseiștii, memorialiștii sau poeții sunt rareori pomeniți când se discută despre cheile anilor, adică despre acele instrumente care ar ști să descuie lacătele vârstelor și le-ar face să se amestece într-un mod agreabil. O mică schiță preliminară a polarității tânăr
Cheia anilor by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/8044_a_9369]
-
cu îndreptățire “metafizica interpretării”, precum și “ceva din acea gratia interpretandi pe care o explică Moshe Idel, pornind de la Abélard, Gioacchino da Fiore și diverși cabaliști”. Polemizînd - cu o savuroasă vervă ironică, ce pare a-i reclama mai degrabă vocația de memorialist decît pe aceea de critic universitar - cu istoria interpretărilor succesive date celebrei “enigme” a sinuciderii ciudatului nenea Anghelache, casierul din Inspecțiune, Ion Vartic revoluționează în fond întreaga caragialeologie. Scopul criticului este de a ajunge la intuiția întrebării hermeneutice corecte, aceea
Gratia interpretandi by Laura Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13191_a_14516]
-
repliază, că se retrage la timp din competiția cu bisericile și cu filozofiile, mărginindu-se, până la urmă, să deslușească numai sensul propriei existențe și nu, neapărat, pe acela al lumii, al lumilor. Iar acest sens al existenței proprii îl formulează memorialistul destul de simplu, încă de la începutul depoziției sale, atunci când vorbește despre „oarba credință în literatură, mai ales în subspecia numită roman”. Este punctul de convergență al unei vieți această „oarbă credință”, acest fanatism literar, ca să-i spunem astfel, care la Breban
Credința în literatură by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13189_a_14514]
-
spaniolă. Comparatistul, alături de lingvist și istoric (a scris Istoria generală a insulelor Canare, ca un omagiu adus patriei sale adoptive), a fost în același timp romancier (Le couteau vert), autor dramatic (Don Carlos de Viana), poet (Biografie pentru rândunele) și memorialist. Aflăm acum că volumul apărut în românește făcea parte dintr-o trilogie, rămasă, din păcate, neterminată. Fără să aibă o operă tot atât de întinsă, dar nu mai puțin importantă, este fratele cel mai mic, George Ciorănescu, istoric, ziarist și traducător. Autorii
Amintiri fără memorie by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13304_a_14629]
-
carte, tot soiul de hîrtii și de poze care ar trebui să fie prăfuite - multe au peste 30 de ani - și în orice caz să aibă aerul fragil venerabil al exponatelor de muzeu. Nici gînd. În loc să adopte o strategie de memorialist care se uită prin tunelul timpului și îi face favoarea cititorului să pătrundă într-un trecut îndepărtat al cărui stăpîn e memorialistul însuși, Pintilie aduce totul într-un prezent lăuntric cu care se ceartă, în care totul se întîmplă acum
Lada cu vechituri a lui Pintilie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13374_a_14699]
-
orice caz să aibă aerul fragil venerabil al exponatelor de muzeu. Nici gînd. În loc să adopte o strategie de memorialist care se uită prin tunelul timpului și îi face favoarea cititorului să pătrundă într-un trecut îndepărtat al cărui stăpîn e memorialistul însuși, Pintilie aduce totul într-un prezent lăuntric cu care se ceartă, în care totul se întîmplă acum, o febrilă operațiune de montaj a unui film-carte la care, fără să aibă habar probabil, scriitorul-regizor a început să lucreze cu 30
Lada cu vechituri a lui Pintilie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13374_a_14699]
-
a celor două Românii, privind faliile tectonice ale unor societăți - ca să recurgem la un termen de obsedantă actualitate - și mai precis a ciocnirilor acestora, în adâncime și în lanțul reacțiilor la suprafață, i-a inspirat dlui Iordan Chimet poet, eseist, memorialist, un amplu studiu, între mai multe altele colaterale cuprinse în volumul cu titlul de mai sus (Edit. "Noul Orfeu", Buc., 2004). O bună parte din lucrare propune meditații în legătură cu Mihail Sebastian, o alta are un caracter pur memorialistic, dar în
Falii tectonice by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12040_a_13365]
-
de adeziune spirituală, ajutându-l într-un fel să se cunoască mai bine, dacă nu să se împlinească, marchează egalitatea de scor între modestie și orgoliu, la caracter care se respectă. Când cei în cauză aparțin ca, de altminteri însuși memorialistul, unei caste reputate pentru iritabilitatea ei și, prin urmare, prin dese și puternice schimbări de umoare, riscul ca aceste memorii să se transforme într-un carusel de anecdote nu este mic. Henri Zalis l-a ocolit sistematic, cu toate că arcul de
Autoportretul unui critic by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12084_a_13409]
-
comparși ce l-au înțeles sau i-au ușurat pașii pe tărâmul unei spinoase profesiuni tânărului începător sau l-au scos din grave impasuri, în anii de coșmar politic. Recunoștință, așijderi, față de acele spirite afine care i-au îndulcit viața memorialistului în anii numiți - de respect pentru cei astăzi clasici Camil Petrescu, Cezar Petrescu, George Călinescu, Geo Bogza, unii amănunțit frecventați, alții contactați o singură dată. Fiecare din medalioane aduce ceva nou istoriei literare, cu toatele la un loc alcătuiesc un integral
Autoportretul unui critic by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12084_a_13409]
-
orice alte explicații la una singură: pur și simplu, Lovinescu nu recunoștea operei lui Slavici nici o valoare, prozatorul nu răspundea în nici un fel gustului său și exigențelor sale estetice. Există referințe fulgurante în acest sens, privitoare la nuvelist și la memorialist. Dacă nu mă înșel, din investigațiile pe care am reușit să le fac în întinsa activitate lovinesciană, criticul nu s-a referit niciodată la romanul Mara. Editat în volum în 1906, la Budapesta, fără să fi avut probabil nici o difuzare
De ce l-a ignorat Lovinescu pe Slavici? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12089_a_13414]
-
Iorga și Ion Grădișteanu" (v. Lovinescu, Opere IX, 1992, p. 107). Cum, deci, să-l mai vadă cineva pe prozatorul de ficțiune Slavici, în paginile sale cele mai bune din vremurile de altădată, când omul era atât de detestabil, iar memorialistul considerat cu atât mai penibil? E. Lovinescu nu a avut nici inspirația, nici tăria de a face o disociere. În 1922 era prea aproape de primul război, când filogermanismul său l-a compromis pe Slavici, dar nu va face această disociere
De ce l-a ignorat Lovinescu pe Slavici? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12089_a_13414]
-
voiaj parizian handicapul pe care îl au de recuperat românii în planul mentalității, după cincizeci de ani de comunism, ca și specificul întristător al exilului românesc cu obsesiile, fobiile și toate celelalte complexe ale sale. Aceste pagini dezvăluie vocația de memorialist a lui Dan C. Mihăilescu și am bănuiala că surprizele autorului în această zonă sînt abia la început. Citind aceste Scrieri de plăcere simți în urechi enervantul (din cauza repetării lui pînă la saturație în ultimii ani) hit al lui Franck
My Way by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12104_a_13429]
-
și apoi lui Nae Antonescu, care reconstituie generos profilul și ambianța revistei în volumul Reviste literare interbelice (Ed. Dacia, 2001, p. 230-260). Unul din cei doi supraviețuitori, în acest moment, dintre componenții grupării, ieșeanul Al. Husar (celălalt fiind prozatorul și memorialistul Pericle Martinescu), a inițiat în 2004 realizarea unei antologii literare, care selectează semnificativ din poezia, proza, critica, publicistica și traducerile apărute în revista "Meșterul Manole", adăugând în anexe secvențe documentare (corespondență, evocări, dialoguri retrospective, articole de istorie literară), o transcriere
Depășirea respectuoasă a gândirismului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12111_a_13436]
-
Timișoara" și despre ridicolul unei înfrângeri electorale. Toate aceste elemente aparent disparate se adună însă într-un portret vitriolant al celui care are obsesia întâietății sau "frenezia preeminenții", considerându-se "șampion irezistibil în toate domeniile activității omenești", cum îl gratulează memorialistul: "înainte de a mi se fi afirmat ca scriitor de talent, cum avea să o facă mai târziu, Camil mi s-a fixat în atenție prin această spaimă admirativă de tot ceea ce făcea; ca tuberculoșii ce se complac în propria sudoare
Camil Petrescu furios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12157_a_13482]
-
române, că activiștii lui Ceaușescu ne învață "democrația". Se entuziasmase prea repede și investise prea mult. Noua clasă se anunța incultă, vulgară și rapace exact opusul idealului său de om și de scriitor. Blazarea din timpul comunismului îl cuprinde pe memorialist și mai apăsător, devine ireversibilă după alegerile din 2000, când scrie cu amărăciune: "Pentru generația mea s-a stins orice speranță de a mai apuca vreun tren spre Europa". La finele cărții remarcabile a lui Radu Ciobanu, ai sentimentul că
Terapia Jurnalului by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12235_a_13560]
-
dar G. Călinescu preferă să repete la intervale imprevizibile această repulsie față de exprimarea unei subiectivități nesemnificative, înglodată în senzații pasagere și afecțiuni obscure. Jurnalul de călătorie al lui Stendhal arată - după părerea criticului - "că marele creator a fost întotdeauna un memorialist mediocru", pierdut într-o "perfectă ariditate și insensibilitate față de lucruri" (p. 45, taxat aspru ca "simplu notes prozaic" încă o dată, la p. 257). Logica inutilității unei astfel de experiențe a scrisului non-fictiv merge mai departe: "Înseamnă zilnic pe hârtie cine
Defaimarea jurnalului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12234_a_13559]
-
întâi (auzi pretenție, n.n.) ca să poți avea o opinie despre acel ceva. Uneori e suficientă o simplă privire". Oare așa să fie? Atunci de ce toată strădania depusă de Vatra în acest număr, pe care tocmai am elogiat-o? Pericle Martinescu memorialist Punctul de interes maxim al revistei constănțene EX PONTO (nr. 2/2004) îl reprezintă cele câteva pagini inedite din jurnalul scriitorului nonagenar Pericle Martinescu (n. 1911). Sunt câteva secvențe care ne trimit în lunile ianuarie și februarie ale anului 1937
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12653_a_13978]
-
de concert, în redacția săptămânalului "Vremea", unde Pericle Martinescu era colaborator la Biblioteca Municipală unde tocmai fusese numit director Pompiliu Constantinescu, prin câteva pitorești cârciume bucureștene (la "Zalhana", la "Fierea", la "Brotăcei", la "încurcă lume", la "Șapte păcate") pe unde memorialistul, pe atunci un tânăr de 26 de ani, hălăduia cu amicii săi literari, "crai de curtea nouă", "foarte simpatici, generoși, liberi și dornici de petreceri". Interesantă, sub raport istorico-literar este informația pe care ne-o oferă Pericle Martinescu în legătură cu prefața
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12653_a_13978]
-
o editură obscură din Brad. E. Lovinescu, "care nu are nimic comun cu Malraux", promisese prefața acelei edituri în schimbul publicării romanului Ioana al lui Anton Holban, ceea ce s-a și întâmplat. Era "un serviciu contra serviciu", cum îl informase pe memorialist Pompiliu Contantinescu, zâmbind "fin și ușor mefistofelic". Așteptăm cu mare interes apariția volumului al III-lea al Jurnalului scris de Pericle Martinescu, din care Ex Ponto a publicat aceste fragmente.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12653_a_13978]
-
mai însemnat geniu al celui din urmă). în calitate de comentator al cărților (una din fațetele multiplelor d-sale interese, care nu-i disipează personalitatea, ci, dimpotrivă, i-o exprimă centripet), Barbu Cioculescu e, astfel cum se cuvine, și un soi de memorialist. Om-punte între generații și epoci, scrie despre cei pe care i-a cunoscut, admirat și (presupunem că măcar uneori) iubit, ca și despre unii afini din prezent, selectați parcimonios. E. Lovinescu, Șerban și Radu Cioculescu, Ion Barbu, Vladimir Streinu, Pompiliu
"Sub cortul lucidității (I)" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12675_a_14000]