5,519 matches
-
mea. Și, cu ajutorul unei familii pe care o cunoscusem în urmă cu numai două zile, am închiriat un apartament. Pentru că nu aveam bani, am plătit doar pentru două săptămâni, timp în care speram să-mi rezolv situația. Am pregătit un memoriu prin care explicam directorului Serviciului de Imigrație din Montréal că, după ce scăpasem din pușcăriile și lagărele de muncă forțată comuniste și reușisem să ajung în Canada, este inuman să fiu tratat ca orice turist ce vrea să rămână în Canada
VICTOR ROȘCA, inginer, scriitor și publicist by http://balabanesti.net/2015/12/19/o-viata-de-lupta-suferinta-si-speranta/ [Corola-blog/BlogPost/340023_a_341352]
-
ca orice turist ce vrea să rămână în Canada. Căutam un loc unde să rămân cât va fi necesar și din care să pot contacta mass-media canadiană ca să le expun ziariștilor motivul ce m-a împins la această acțiune extremă. Memoriul urma să-l trimit, a doua zi, directorului Serviciului de Imigrație din Montréal. Din întâmplare, în aceeași zi m-am întâlnit cu doamna Silvia Carpen, fiica unei familii de imigranți din anii 1900, translatoarea noastră de la imigrație. Ea m-a
VICTOR ROȘCA, inginer, scriitor și publicist by http://balabanesti.net/2015/12/19/o-viata-de-lupta-suferinta-si-speranta/ [Corola-blog/BlogPost/340023_a_341352]
-
directorului Serviciului de Imigrație din Montréal. Din întâmplare, în aceeași zi m-am întâlnit cu doamna Silvia Carpen, fiica unei familii de imigranți din anii 1900, translatoarea noastră de la imigrație. Ea m-a rugat să-i dau o copie a memoriului. Fără să-mi spună ce vrea să facă, doamna Silvia Carpen a vorbit la telefon cu directorul Serviciului de Imigrație din Montréal și cu onorabila doamnă Louise Robic, Ministrul Imigrației și, în același timp, Ministrul Comunităților Culturale din Québec. Cele
VICTOR ROȘCA, inginer, scriitor și publicist by http://balabanesti.net/2015/12/19/o-viata-de-lupta-suferinta-si-speranta/ [Corola-blog/BlogPost/340023_a_341352]
-
recomandat să aibă „o discuție bărbăteasca cu domnul Gabriel Chifu”! Iată ce scrie Nicolae Bălașa în sesizarea sa către DNA: Satul de astfel de cereri de șpagă pentru a fi primit în rîndul membrilor USR, Nicolae Bălașa a adresat un Memoriu și Ministerului Culturii, în care a dezvăluit toate aceste metode, primind următorul răspuns: În același timp, a sesizat Curtea Constituțională a României, unde a reclamat încălcarea legii de către actuala conducere a USR, dar și DNA, pentru a începe o anchetă
MITĂ LA UNIUNEA SCRIITORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1422288974.html [Corola-blog/BlogPost/371012_a_372341]
-
Gratitudine și mulțumire, deplin meritate, trebuie să le adresăm tot timpul; mai ales pentru că azi sunt unii care umbresc, care diminuează curajul și acțiunea acelei generații, evenimentele istorice în urma cărora viața studenților români s-a îmbunătățit foarte mult. Protestul și Memoriul studenților timișoreni au fost discutate serios în CC al PCR și tovarășii au admis, cu stupefacție și mare îngrijorare, că noua intelectualitate, pe care voiau să o formeze după normă comunistă, este împotriva lor de la început! „Semn rău, trebuiesc îmbunătățiri
ANOTIMPURI ISTORICE de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 by http://confluente.ro/corneliu_florea_1438916674.html [Corola-blog/BlogPost/368157_a_369486]
-
studenților a fost înlocuită cu pâine la discreție, iar în anul următor limba rusă era scoasă de la admiterea în universități devenind facultativă în programă. În 1958, armata rusă părăsea România. Începutul eliberării! Singurul lucru ce nu s-a înfăptuit din Memoriul Studenților Timișoreni a fost schimbarea comunismului în democrație. Pentru aceasta au luptat mulți dar au mai suferit încă 33 de ani până când tot timișorenii au fost primii care au năruit un sistem, cum a spus revoluționarul timișorean Ion Savu. SOLSTIȚIUL
ANOTIMPURI ISTORICE de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 by http://confluente.ro/corneliu_florea_1438916674.html [Corola-blog/BlogPost/368157_a_369486]
-
i-ar fi împușcat, așa cum se întâmplase cu alți fugari din alt lagăr. În ghetoul de la Berșad au stat până la terminarea războiului, după care au plecat la Cernăuți unde și-au căutat rudele care mai existau acolo. Citez dintr-un memoriu al lui Bernhard Locker, adresat către Ministerul Invațamântului din București pentru obținerea Diplomei de licență în fizică-matematică: ”... am fost duși de nemți dincolo de Bug, în lagărul morții Mihailovka unde mi-a murit mama și a fost împușcat fratele meu medic
DE ZIUA HOLOCAUSTULUI, 9 OCTOMBRIE 2009 de LUCREŢIA BERZINŢU în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/De_ziua_holocaustului_9_octombrie_2009.html [Corola-blog/BlogPost/344942_a_346271]
-
recomandat să aibă „o discuție bărbătească cu domnul Gabriel Chifu”! Iată ce scrie Nicolae Bălașa în sesizarea sa către DNA: Sătul de astfel de cereri de șpagă pentru a fi primit în rîndul membrilor USR, Nicolae Bălașa a adresat un Memoriu și Ministerului Culturii, în care a dezvăluit toate aceste metode, primind următorul răspuns: În același timp, a sesizat Curtea Constituțională a României, unde a reclamat încălcarea legii de către actuala conducere a USR, dar și DNA, pentru a începe o anchetă
SĂ FIE DOAR LA OLTENI? MIRA-M-AŞ! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1422356070.html [Corola-blog/BlogPost/359080_a_360409]
-
greci, bulgari și moldo-valahi, prizonieri 500 de ani a celei mai stupide administrații, cea turco-fanariotă, au fost eliberați în sec. 19, dar de fapt au tranzitat de la periferia otomană la cea occidentală. Iată cum vede tranziția I.C. Brătianu într-un memoriu adresat împăratului Napoleon al III-lea: „Constituirea acestui stat român ar fi cea mai frumoasă cucerire, ce Franța a făcut-o vreodată afară din teritoriul său. Armata statului român ar fi armata Franței în Orient, porturile sale dela Marea Neagră și
ROMÂNIA ŞI MOLDOVA ÎN EUROPA de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_roman_1404800454.html [Corola-blog/BlogPost/349186_a_350515]
-
-lea și papa Pius al VI-lea autoritățile imperiale au oprit trimiterile la studii la Roma și au impulsionat în schimb studiul tinerilor români la Viena, în special la Colegiul Sf. Barbara.[8] În 1783 împăratul a soluționat favorabil amplul memoriu al episcopului Ioan Bob, pentru dotarea clerului și înmulțirea școlilor române unite, drept mijloc de cultivare a poporului român.[9] În urma Răscoalei lui Horea, Cloșca și Crișan din 1784 îndreptată împotriva sistemului feudal, mișcare care i-a atras și pe
APEL LA VOLUNTARIAT! de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1471861984.html [Corola-blog/BlogPost/365176_a_366505]
-
plan filologic cît și istoric, dezvoltarea învățămîntului românesc; • Etapa pronunțat iluministă, care a culminat în Revoluția de la 1848 Trăsăturile mișcării[modificare | modificare sursă] • Caracterul politic: în 1791, burghezia română în formare trimite la Viena noului împărat Leopold al II-lea, memoriul intitulat Supplex Libellus Valachorum, în care cer, pe un ton moderat, drepturi egale cu ale celor trei națiuni. În ciuda tonului pașnic al revendicărilor, Dieta transilvană, căreia îi este trimis memoriul de laViena, îl respinge categoric; • Caracterul iluminist: izolată prin refuzul
APEL LA VOLUNTARIAT! de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1471861984.html [Corola-blog/BlogPost/365176_a_366505]
-
formare trimite la Viena noului împărat Leopold al II-lea, memoriul intitulat Supplex Libellus Valachorum, în care cer, pe un ton moderat, drepturi egale cu ale celor trei națiuni. În ciuda tonului pașnic al revendicărilor, Dieta transilvană, căreia îi este trimis memoriul de laViena, îl respinge categoric; • Caracterul iluminist: izolată prin refuzul rezolvării memorandumului, prea slabă economic și politic pentru a iniția o mișcare revoluționară, burghezia română se concentrează într-o mișcare de emancipare națională pe plan cultural. Se înființează numeroase școli
APEL LA VOLUNTARIAT! de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1471861984.html [Corola-blog/BlogPost/365176_a_366505]
-
bisericile din Moldova. Vin în susținerea acestor considerații câteva dintre lucrările sale istorice: Cronica Hușilor și a Episcopiei (1869), Lipovenismul, adică schismaticii și ereticii rusești (1871, tradusă și în grecește), Cronica Romanului și a Episcopiei de Roman (2 vol. 1874-1875), Memoriu pentru Tetraevanghelul lui Ștefan cel Mare de la Humor și Tetraevanghelul Mitropolitului Grigorie de la Voroneț (1882), Viața și scrierile lui Grigorie Țambac (1884). Tot el al semnat, Papismul și starea actuală a Bisericii Ortodoxe din Regatul României (1883), Biserica Ortodoxă în
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit by http://uzp.org.ro/episcopul-melchisede-stefanescu-1823-1892-asa-cum-nu-l-ati-descoperit/ [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
limba germană 64 de cuvinte sau predici ale Sfântului Ioan Hrisostom, orânduite după sărbători și duminici. Este autor al numeroase dizertații, memorii, discursuri. Susținător fervent al pregătirii temeinice a clerului, în toamna lui 1880, a adus în fața Sfântului Sinod un memoriu pentru revizuirea cărților bisericești și un alt proiect-regulament privind cântarea bisericească. În cel de-al doilea proiect, îl mobilizează pe fostul său elev Gavriil Musicescu (1847-1903), considerat ”părintele muzicii corale la români”, căruia îi încredințează misiunea ”să pună muzica psaltică
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit by http://uzp.org.ro/episcopul-melchisede-stefanescu-1823-1892-asa-cum-nu-l-ati-descoperit/ [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
Partea a doua (încheiată spre sfîrșitul anilor '60), îngrijită și prefațată de Alexandru Condeescu și apărută (1996) la Editura Muzeului Literaturii Române (“Orfeu”), acoperă perioada anilor 1944 -1962 (textul propriu-zis - Pribeag în țara mea. Memorii din închisoare - este urmat de Memoriu. Răspuns la actul meu de acuzare, document recuperat din arhivele Securității în anul 1993). Dincolo de accesele de megalomanie și de unele jenante “piruete” ideologice (semne ale unei senectuți chinuite), Crainic se înscrie, prin arta evocării, în galeria celor mai străluciți
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_nichifor_crainic_.html [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
tot în anul 1997, a poeziilor antume din anii 1916-1944. Pentru o evaluare atentă lipsește însă o ediție integrală a întregii publicistici a teologului-scriitor risipită în paginile ziarelor și revistelor de cultură interbelice. Câteva revelații - scrisori, fotografii, poezii, studii și „memoriul” de apărare la actul de acuzare din luna decembrie anul 1947 - au adus manuscrisele eliberate în anul 1993 din arestul fostei Securități de către Serviciul Român de Informații și care au stat la baza masivului și indispensabilului număr 100 al revistei
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_nichifor_crainic_.html [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
i se aduce la cunoștință noul act de acuzare, în care se vede acuzat de legionarism, fascism, hitlerism, rasism și ură de clasă, de instigare la război împotriva URSS și de colaborare cu Germania hitleristă. Nichifor Crainic întocmește un amplu „Memoriu” de răspuns (publicat în anul 1995), un adevărat testament politic și moral, în care, respingând cu argumente acuzațiile și asumându-și erorile, justifică poziția de scriitor român, creștin, sărac și independent, ca servire a patriei și interesului național (inclusiv prin
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_nichifor_crainic_.html [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
totală sau parțială, fiind necesare discuții, amendamente sau completări în cadrul unei viitoare întruniri a Sfântului și Marelui Sinod. 2. Regretăm că, în contextul acestor dezbateri firești din Biserică, există și luări de poziție extreme, precum unele care se regăsesc în memoriul intitulat „Scrisoarea deschisă către arhiereii care au semnat în Creta”. Acest memoriu a fost înaintat Centrului Eparhial din Iași în ziua de 11 august 2016 și a fost publicat pe unele pagini de internet. Pentru a nu exista dubii cu privire la
“SĂ STĂM CU FRICĂ, SĂ STĂM CU CREDINŢĂ, SĂ LUĂM AMINTE, CU PACE A ADUCE!...” – CÂTEVA CONSIDERAŢII, ANALIZE, DISCUŢII, INDICII ŞI REFERINŢE CU PRIVIRE LA SINODUL DIN CRETA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia by http://confluente.ro/stelian_gombos_1473932100.html [Corola-blog/BlogPost/375213_a_376542]
-
întruniri a Sfântului și Marelui Sinod. 2. Regretăm că, în contextul acestor dezbateri firești din Biserică, există și luări de poziție extreme, precum unele care se regăsesc în memoriul intitulat „Scrisoarea deschisă către arhiereii care au semnat în Creta”. Acest memoriu a fost înaintat Centrului Eparhial din Iași în ziua de 11 august 2016 și a fost publicat pe unele pagini de internet. Pentru a nu exista dubii cu privire la convingerile și mărturia de credință ale Părintelui Mitropolit Teofan, Înaltpreasfinția Sa reafirmă
“SĂ STĂM CU FRICĂ, SĂ STĂM CU CREDINŢĂ, SĂ LUĂM AMINTE, CU PACE A ADUCE!...” – CÂTEVA CONSIDERAŢII, ANALIZE, DISCUŢII, INDICII ŞI REFERINŢE CU PRIVIRE LA SINODUL DIN CRETA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia by http://confluente.ro/stelian_gombos_1473932100.html [Corola-blog/BlogPost/375213_a_376542]
-
Consiliul Mondial al Bisericilor. O reflecție și o dezbatere, urmate de o decizie asupra acestui subiect sunt necesare și așteptate de către mulți credincioși ortodocși.» 3. Este important să menționăm că unele persoane ce se regăsesc pe lista de semnături a memoriului „Scrisoarea deschisă către arhiereii care au semnat în Creta” au precizat, după ce textul a fost publicat pe internet, că nu au avut știință că în document se propune întreruperea pomenirii ierarhului la sfintele slujbe. Prezentăm în anexă, punctul de vedere
“SĂ STĂM CU FRICĂ, SĂ STĂM CU CREDINŢĂ, SĂ LUĂM AMINTE, CU PACE A ADUCE!...” – CÂTEVA CONSIDERAŢII, ANALIZE, DISCUŢII, INDICII ŞI REFERINŢE CU PRIVIRE LA SINODUL DIN CRETA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia by http://confluente.ro/stelian_gombos_1473932100.html [Corola-blog/BlogPost/375213_a_376542]
-
semnatar. Această poziție este asumată și de către alți semnatari, precum Ieromonahul Sava Popa de la aceeași mănăstire și Preotul Postelnicu Constantin Ciprian din localitatea Războieni (Neamț). Precizările acestor părinți arată maniera nepotrivită prin care cel puțin o parte dintre semnăturile alăturate memoriului menționat au fost colectate. 4. Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Teofan îndeamnă poporul dreptmăritor din Arhiepiscopia Iașilor la rugăciune pentru ca Iisus Hristos-Domnul să lumineze și să înțelepțească pe toți cei implicați în această dezbatere. Este necesar a aborda cu discernământ provocările împreună-viețuirii
“SĂ STĂM CU FRICĂ, SĂ STĂM CU CREDINŢĂ, SĂ LUĂM AMINTE, CU PACE A ADUCE!...” – CÂTEVA CONSIDERAŢII, ANALIZE, DISCUŢII, INDICII ŞI REFERINŢE CU PRIVIRE LA SINODUL DIN CRETA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia by http://confluente.ro/stelian_gombos_1473932100.html [Corola-blog/BlogPost/375213_a_376542]
-
cu Muntenia, confuzii cultivate/întreținute de istorici falși, „neșcoliți“ - spre a nu spune „proști“, „idioți“/„idiotizați“ etc. -, ori „scoși la normă“, puși în solda/slujba „scursorilor din evmezicele/contemporanele imperii“). În continuare, Mihai Prepeliță publică (în română și în franceză) Memoriul adresat lui Napoleon I, de către iluminist-înrăzărita intelectualitate valahă nord-dunăreană, datat «octobre/octombrie 1807», un alt important document istoric pentru Valahime («după Emil Vîrtosu», un studiu publicat în 1965, Napoleon Bonaparte și dorințele moldovenilor la 1807 - în Studii, tom 18, nr.
BASARABIA – DOCUMENTE ISTORICE, LITERARE, POESEURI... de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_1395921271.html [Corola-blog/BlogPost/343460_a_344789]
-
intelectualitate valahă nord-dunăreană, datat «octobre/octombrie 1807», un alt important document istoric pentru Valahime («după Emil Vîrtosu», un studiu publicat în 1965, Napoleon Bonaparte și dorințele moldovenilor la 1807 - în Studii, tom 18, nr. 2/1965, p. 411/416 sqq.), memoriu în care-i din nou afirmată irepresibila dorință de re-Unire - sub numele de Dacia - a „Statelor“/„Principatelor“ Valahilor (după cum se știe, spre a nu se trezi conștiința națională a Valahimii, imperiile evmezico-burgheze ale anotimpului de-atunci, Turc/Otoman, Austriac/Habsburgic
BASARABIA – DOCUMENTE ISTORICE, LITERARE, POESEURI... de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_1395921271.html [Corola-blog/BlogPost/343460_a_344789]
-
editate în Bucureștii anului 1984; Istoria Românilor, vol. VI, apărut sub egida Academiei Române, în anul 2002, la Editura Științifică din București (pp. 11 sq.); Basarabia - recensământul rusesc din a. 1817 (p. 13); Raportul amiralului Pavel Câceagov către țarul Alexandru I ; Memoriu către regele Carol al II-lea al generalului de divizie I. Antonescu (p. 23 sq.); Situația militară și civilă din Basarabia, copie de pe radiograma nr. 19771/16 august 1940 a Inspectoratului de Poliție și Siguranță către Direcțiunea Generală a Poliției
BASARABIA – DOCUMENTE ISTORICE, LITERARE, POESEURI... de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_1395921271.html [Corola-blog/BlogPost/343460_a_344789]
-
prenumele, domiciliul sau reședința ori, după caz, denumirea și sediul intimatului; ... c) indicarea hotărârii care se atacă; ... d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat; ... e) semnătura părții sau a mandatarului părții în cazul prevăzut la art. 13 alin. (2), a avocatului sau, după caz, a consilierului juridic. (2) La cererea de recurs se vor atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, precum și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258138_a_259467]