59 matches
-
SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Comentarii > REVISTE ROMÂNEȘTI DE PRESTIGIU. RĂSFOIND PAGINILE VETREI VECHI (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) Autor: Cezarina Adamescu Publicat în: Ediția nr. 292 din 19 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului CONSIDERAȚII. REVISTE DE PRESTIGIU RĂSFOIND FILELE VETREI VECHI Acest mensual de cultură nr. 10, (34) An III, din octombrie 2011, ilustrat în chip foarte inspirat cu lucrări de Petre Căpriță reflectă înaltul nivel la care a ajuns prestigioasa Foaie ilustrată pentru familie, cu tradiție seculară, ai cărei fondatori au fost
REVISTE ROMÂNEŞTI DE PRESTIGIU. RĂSFOIND PAGINILE VETREI VECHI (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340759_a_342088]
-
ALBINE ȘI VIESPI, revistă satirică apărută la București, lunar, de la 1 mai 1893 până la 1 mai 1894. Actorul Ștefan Vellescu, autor și de scrieri dramatice ocolite de succes, este director și proprietar al acestui mensual, pe care l-a scos cu scopul de a face concurență revistei lui I.L.Caragiale, „Moftul român”. Gazeta nu obține însă audiența scontată și, după unsprezece numere, Vellescu renunță la editarea ei. Un program vag, redactat în termeni ezitanți, este
ALBINE SI VIESPI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285226_a_286555]
-
reactiva într-o serie nouă (1926-1929). Fondând în 1922 Institutul de Literatură, în cadrul Facultății de Litere, profesorul invită scriitori reprezentativi în intenția de a-i face să-și expună public metoda de creație. Un organ subordonat Institutului a fost revista mensuală „Ritmul vremii” (1925-1929, 1930), sub conducerea lui D. și a lui George Murnu. Participant în 1931 la primul congres de istorie literară de la Budapesta, alături de Benedetto Croce, Fernand Baldensperger, Paul Van Tieghem, Oskar Walzel și alții, esteticianul aborda disciplina din
DRAGOMIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286857_a_288186]
-
unei cauze, își consumă energiile unei firi de luptător îndeosebi în spațiul gazetăresc. Încă în 1906 editase „revista literară și istorică” „Aurora”, între 1913 și 1916 dirijează, cu priceperea-i de om gospodăros și întreprinzător, „Universul literar”. În 1924 fondează mensualul „Ararat”, care își sfîrșește existența la puțin timp după moartea, în urma unei congestii pulmonare, a lui M. A mai colaborat la foile de limbă armeană „Masis” și „Nor Arșaluis”, iar cu Măgărdici Bodurian dă la iveală hebdomadarul „Paros” (1924), ieșit
MESTUGEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288099_a_289428]
-
LITERE, revistă de cultură care apare la Găești, lunar, din aprilie 2000. Editată din inițiativa scriitorului Tudor Cristea, publicația reia titlul „mensualului de atitudine tinerească” scos în octombrie 1933 de un grup din care făceau parte Aurel Chirescu, Matei Alexandrescu și Mihail Ilovici. Așa cum se arată în editorialul din primul număr, semnat Redacția, ca și în cel intitulat La aniversară, semnat de
LITERE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287832_a_289161]
-
, revistă apărută la București din octombrie 1933 până în aprilie 1935, cu subtitlul „Mensual de atitudine tinerească”. Redactor este Aurel Chirescu, iar secretari de redacție C. Federeanu și M. Tache. În 1934 redactori sunt Matei Alexandrescu și Aurel Chirescu. Rubrici: „Galantar” „Cronica literară”, „Cronica poeziei”, „Reviste”, „Teatru”, „Cărți”. Colaboratorii principali sunt Mihail Ilovici, I.E.
LITERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287835_a_289164]
-
, revistă apărută la Brașov în septembrie și în octombrie 1933, cu subtitlul „Mensual de literatură și critică”. Redactor: Ștefan Baciu. Articolul-program, Manifest (- on publie pour chercher des hommes -), semnat de Ștefan Baciu și Adrian Tudor, cu motouri din Daniel Rops și Philippe Soupault, este incendiar, mărturisind atitudinea unei noi generații: „Am plătit triumfurile
START. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289884_a_291213]
-
-și licența în 1959, cu o teză despre revista italiană „Il conciliatore”. Redactor la Editura Tineretului (1960-1964), ulterior la Redacția publicațiilor pentru străinătate (1964-1990), conduce, mai mulți ani, cu competență și cu realizări notabile în pofida contextului social-istoric potrivnic, „Revista română”, mensual cultural cu versiuni în franceză, engleză, germană și rusă. În 1968-1969 ține, în calitate de cadru didactic asociat (asistent), cursuri și seminarii de istoria prozei italiene în secolul al XX-lea, istoria filosofiei italiene, în cadrul Catedrei de limba italiană a Facultății de
STATI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289886_a_291215]
-
, publicație apărută la București, lunar, de la 8 aprilie 1925 până în decembrie 1943, sub direcția lui Jean Th. Florescu, având subtitlul „Revistă mensuală (de politică și cultură)”. Urmărește cu precădere politica de consolidare a relațiilor României cu vecinii în cadrul tratatelor și înțelegerilor preconizate de Mica Antantă, dar și făurirea unor noi punți de contact cu principalele aliate din Occident, Franța și Spania, ca
LA ROUMANIE NOUVELLE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287729_a_289058]
-
terapie. Unde se ascunde eșecul? Pe scurt, în incapacitatea instituțiilor teologice de a-și integra absolvenții în viața publică a României. După câteva eșecuri provocate, care includ proiectele editoriale curajoase ale redacțiilor revistei Biserica și problemele vremii (la Iași) sau mensualul Aproape (la București, amânată sine die), ne lipsește și astăzi o publicație de largă circulație, care să „vestească de pe acoperișuri” ideea creștină despre timpul și spațiul lumii românești. La fel de pilduitoare este lamentabila condiție a revistelor teologice, incapabile să atragă inteligențele
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
cu mulți ani, s-a referit la mine, În „Jurnalul” său, postat pe internet, spunând „Legionar Derdena gândește ca un bou”. Pesemne că s-a simțit, pe drept, vizat de ceea ce scrisesem la sfârșitul articolului „Falsa profeție”, scriere publicată În mensualul „Cuvântul Românesc” din Hamilton-Canada, la care am colaborat lunar În perioada noiembrie 1992decembrie 2005. Iată acea Încheiere de articol al meu: „Dar, ca să devii proroc nu-i de ajuns să te numești André Malraux, după cum nu-i destul să porți
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
folos. Întâi, se cuvine să menționăm că amândouă volumele au fost scoase de prestigioasa editură „Babel” din Bacău, În anii 2010 și 2012. Cele două volume reunesc eseurile ce fuseseră publicate În revista „Permanențe” din București. Fiind cunoscător al acestui mensual, chiar de la primul său număr, Înseamnă că multe dintre cele 44 (23+21) de eseuri Îmi erau cunoscute dinainte de a apărea În cele două tomuri. Unul dintre ele, anume cel intitulat „La mintea cocoșului”, ne plăcu atât de mult, fiind
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
Asachi este o revistă de cultură, care apare lunar În municipiul Piatra-Neamț. La mulți ani, revistă dragă! Una dintre bucuriile puține, pe care le-am avut În viața-mi telurică și păcătoasă de până acum, o constituie colaborarea la prestigiosul mensual „Permanențe”, la a cărui a 15-a aniversare Îi exprim felicitări sincere, cu dragoste și cu admirație nepieritoare și din ce În ce mai mari. La apariția primului număr al acestei reviste, În ianuarie 1998, prea puțini dintre colaboratori puteau nădăjdui că publicația aceasta
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
performanțe. Dar anvergura și numărul acestora înregistraseră, în ultimii ani, o constantă și dramatică reducere, cauzată, probabil, și de starea sănătății sale. În cursul aceluiași an, până în iulie 1853, mai activa încă în calitate de redactor responsabil, alături de Leon Filipescu, la publicația mensuală "Săteanul" (adaos la "Buletinul oficial al Moldovei")1, dezvăluind sau reconfirmând afinități pentru cercetarea și problematica economiei agrare, domeniu pe care nu l-a părăsit definitiv după înlocuirea lui Ion Ionescu de la Brad în Comisia centrală de agronomie și economie
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
placă. Odată lămurit acest lucru, ne vom îndrepta spre Serge Daney, acest Cristofor Columb al Noii Lumi vizuale, pentru a străbate alături de el noul Eldorado. Luminile unui cercetaș funambul cu un balansier ultrasensibil, alergând de la o imagine la alta, între mensualul celuloidului și cotidianul electromagneticului, între Cahiers de cinéma și Libération, se adaugă la perspicacele și savantele tablouri întocmite de exploratorii noii economii a audiovizualului, ca René Bonnel, de exemplu, pentru a trasa contururile videosferei 104. Un cinematograf este un loc
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
lucrau la revista "Cronica" erau renumiți pentru poantele (unele, de-a dreptul crude!) cu care-și păcăleau colegii de redacție și de breaslă. Suplimentul "Odată-n e anul nou!" publica delicioasele parodii semnate de Ion Pogorilovschi, George Pruteanu ș.m.a., iar mensualul "Iașul literar" îl lansa pe Marin Sorescu în calitate de titular al rubricii iconoclaste și plină de haz "Singur printre poeți". Râdeam mult, râdeam cu gura până la urechi, dar, se pare, strămoșii ne întrecuseră în toate cele vesele. Austerul Hasdeu, pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
și ceva gură-cască, l-au petrecut pe Noica pe ultimul drum, la Schitul Păltiniș, împreună cu Antonie Plămădeală, Mitropolitul Ardealului, cel care a săvârșit slujba ortodoxă de înmormântare și care a ținut un cuvânt de rămas-bun, publicat apoi în Telegraful Român, mensual al Mitropoliei Ardealului care era distribuit doar credincioșilor, în circuit închis, în care apăreau surprinzătoare referiri la volumul interbelic De Caelo, cu aromele lui interzise și câteva accente creștine de care Noica s-a dezis toată viața. Mi-am adus
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
pentru că n-au fost de acord să publice un poem al meu cu titlul Majadahonda (locul unde au pierit, luptând în Spania, Moța și Marin), susținând că, în urma căderii legionarilor de la putere, ar primejdui soarta revistei: el a apărut în mensualul, tot sibian, Luceafărul (prin secretarul ei de redacție Olimpiu Boitoș, care - sub comuniști - avea să se sinucidă, spânzurându-se odată cu soția lui, actriță), cu titlul schimbat. Am vorbit și la o întrunire publică, în prezența lui Traian Brăileanu, ministrul învățământului
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
teoretician al limbajului, în Alexandru Philippide, Opere alese. Teoria limbii, editate de G. Ivănescu și Carmen-Gabriela Pamfil, Cu un studiu introductiv și comentarii de G. Ivănescu, Editura Academiei, București, 1984, pp. IX-XLVI. Meyer 1884 = W. Meyer, [Columna lui Trajanŭ. Revista mensuala pentru istoria, linguistica și psicologia poporana. Sub direcțiunea dlui B.P. Hașdeu, Neue Serie, III, 1882], recenzie publicată în "Zeitschrift für Romanische Philologie", 1884, VIII. Band, pp. 143-146. Mihăilă 1983 = G. Mihăilă, Operă lingvistică și filologica a lui B.P. Hașdeu, în
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Gorgan) (p. 343). Ziare: Bossu (săptămânal), revistă umoristică, str. Clemenței, 1; Bukarester-Salon, revistă lunară, d. J. Bettelheim, director, str. Brezoianu, 29; Bukarester-Tagblatt (germ.), cotidian, str. Smârdan (Hotel Concordia); Bukarester-Zeitung (germ.), cotidian, str. Lipscani, 1 (Palatul Dacia); Bukaresti-Irado (maghiar), cotidian; Buletin mensual al librăriei generale din România (Al. Degemann), str. Bis. Măgureanu, 15; Cimpoiul, săptămânal ilustrat, str. Clemenței, 1; Cooperatorul român (săptămânal), str. Clemenței, 11; Curierul financiar (săptămânal), director: M. Minovici, Pasagiul Român; Deșteptarea (săptămânal), str. Covaci, 14; Doina (săptămânal), revistă muzicală
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
noiembrie 1880. La casele publice sunt primite până la 31 decembrie. legea grădișteanu în sesiunea de toamnă a Camerelor, senatorul Petre Grădișteanu a prezentat o „propunere“ care a devenit proiect de lege, prin care pensiunile de retragere, recompensele naționale și remunerațiunile mensuale sau zilnice ale ecleziasticilor, militarilor, impiegaților în genere și tuturor celor plătiți cu luna sau cu ziua din tezaurul public sau din casele altor stabilimente publice sau persoane juridice, fie chiar în virtutea titlurilor anterioare sau puse în execuțiune, nu se
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
a fost cea dintâi care a dat străinătății niște lămuriri interesante asupra limbii române și literaturii noastre - până atunci aproape cu desăvârșire necunoscute încă celorlalte popoare.” ” O conferință despre cauza română se publică în nr.6, anul XI din „Bulletin mensual de la Sociète d'etudes philosophiques et sociales” - în rezumat o conferință ce a ținut-o dl. G. Ocășianu la 8 mai în Paris asupra „chestiunei române din Transilvania și Ungaria” - își informează Gazeta Bucovinei cititorii. * Apoi o informație despre etica
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
am îngăduit să public o recenzie, cred că singura apărută pe atunci în țară, la volumul "Din lirica universală" al lui Lucian Blaga, în 1957, în revista "Steaua", precum și câteva poezii cu o minimă degajare față de standardele zilei, în același mensual clujean, m-am pomenit luat la rost, "înfierat", cum se zicea în limba de lemn, drept "idealist", "misticoid", "critic de salon". Adică apucat de guler și dat afară pentru un șir de ani din publicistică. Autorii vigilenți ai asprelor judecăți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ta!“, țipă la tine ardelencele iubețe. Ați auzit cumva de descântecele folosite de femei În grija lor geloasă de a nu ne pierde? De podoaba lor creață, culeasă În borboroseli diavolești pe Muntele Venerei, arsă și stropită cu produsele lor mensuale, ca [pe toate] să le bem apoi pe neștiute, spre liniștea și siguranța dominației lor exclusive? și ați cercetat cumva vreodată racla Sfântului Dimitrie Basarabov de la Mitropolie, cu sertarele ei pline de izmenele, ciorapii și cămășile de noapte ale bărbaților
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cuprins dat, scurt. Aici selecția trebuie să fie riguroasă și inspirată iar argumentele tari. Și culoarea trebuie bine aleasă, culoarea și forma cuvintelor (cuvintele au așa ceva!)". În afară de o operă interesantă și valoroasă, Cornel Marandiuc a dat viață și unei reviste mensuale editate la Arad, "Orizont aviatic". O revistă care a apărut de-a lungul a opt ani, până de curând, ajungând la aproape 80 de numere, o revistă distribuită gratuit (ați mai auzit de așa ceva în România sălbatic-capitalistă?). Revista trăia din
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]