101 matches
-
planeta Trantor (Hame) sub forma unei femei Hamish necăsătorite. Numele său întreg este Suranoviremblastiran. Stor Gendibal, Vorbitor al celei de-A Doua Fundații, detectează în creierul ei perturbări inexplicabile ce îl fac să devină conștient de existența unui puternic agent mentalist care interferă cu A Doua Fundație. Sura Novi îl însoțește în sistemul Gaia, iar apoi dezvăluie că este parte a unui plan mai larg pentru a-l aduce pe Gendibal acolo. După confruntarea finală din Marginea Fundației, ea șterge amintirile
Lista personajelor din seria Fundației de Isaac Asimov () [Corola-website/Science/329170_a_330499]
-
muzical) literar logic logistic logistic (din punct de vedere financiar și logistic) logistic (din punct de vedere logistic și politic) managerial matematic matematic (din punct de vedere tehnic, matematic) material medical medical (din punct de vedere medical, social și politic) mentalist meteorologic metrologic militar (din punct de vedere economic, politic, militar și administrativ) moral moral (din punct de vedere din punct de vedere moral sau al inteligenței) moral (din punct de vedere moral și religios) moral (din punct de vedere profesional
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
adaptată a lui Zuisudra. Dar, în vreme ce eroii sumero-babilonieni, plasați în „țara fericiților” treceau drept nemuritori, după modelul zeilor, străbunul evreilor s-a bucurat doar de vîrstă eonică, de longevitate. „Ulterior”, și „patriarhilor” li s-a recunoscut existență matusalemică, în tradiția mentalistă a vechiului mit al nemuririi. În varianta babiloniană a călătoriei infernale, protagoniștii au rămas aceiași, cu deosebirea că Inanna se numește Iștar, devenind, cu timpul, o divinitate predominant erotică, asemenea Afroditei din mitologia greacă. Nimic n-a împiedicat-o, totuși
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
22”, „Romania orientale” (Roma), la revista online „Respiro”, la Radio România Cultural și la Europa Liberă. În „Iubitule cetitoriule...”. Lectură, public și comunicare în cultura română veche, lucrare înscrisă în deschiderea operată de estetica receptării și de recuperarea de tip mentalist, V. propune o analiză a practicilor de lectură din cultura veche (sprijinindu-se ca sursă documentară principală pe ceea ce Paul Cornea numește „texte de escortă” - predoslovii, dedicații, notele de la finalul manuscriselor etc.), precum și o investigare a felului în care „Autorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290454_a_291783]
-
de la Bloomfield numai tehnica cercetării limbii, dar care, din punct de vedere al concepției, sunt mai apropiați de E. Sapir și de lingvistica antropologica. În opoziție cu direcția „mecanicistă”, introdusa în lingvistică de școala descriptivă, se dezvoltă în America direcția "mentalistă", în cadrul căreia pe primul plan stau cercetările privitoare la raporturile limbii cu modul de gândire și de comportare a vorbitorilor. Întemeietorul acestei direcții este Edward Sapir. Lingvistica structurală a orientat cercetările spre găsirea unor metode de analiză sincronică și formalizată
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
legată, în istoria lingvisticii, de ideea că limba are o organizare internă de sistem. F. de Saussure a conceput semnul lingvistic (= cuvîntul) ca unitatea dintre semnificat (conceptul unui obiect) și semnificant (imaginea acustică a formei cuvîntului), adică într-o manieră mentalistă care nu are în vedere referentul (obiectul denumit) și forma cuvîntului, adică aspectele fizice. Ca atare, arbitrarul se află, în viziunea sa, în relația dintre semnificat și semnificant, fiindcă lipsește între ele situația de alăturare posibilă, întîlnită în cazul simbolului
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de la Bloomfield numai tehnica cercetării limbii, dar care, din punct de vedere al concepției, sunt mai apropiați de E. Sapir și de lingvistica antropologica. În opoziție cu direcția „mecanicistă”, introdusa în lingvistică de școala descriptivă, se dezvoltă în America direcția "mentalistă", în cadrul căreia pe primul plan stau cercetările privitoare la raporturile limbii cu modul de gândire și de comportare a vorbitorilor. Întemeietorul acestei direcții este Edward Sapir. Lingvistica structurală a orientat cercetările spre găsirea unor metode de analiză sincronică și formalizată
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
eficient să ne canalizăm interesul pe „intrări” și pe „ieșiri” decât pe procesele În sine. În contextul acestui model, Învățarea este rezultatul unei suite de condiționări În care educatorul se străduiește să definească cunoștințele de dobândit nu Într-o manieră „mentalistă” (utilizând termeni ca spirit de analiză sau de sinteză, Înțelegere, capacitate de generalizare și abstractizare etc., care se referă la ce se Întâmplă În interiorul acelei cutii negre), ci În termeni de comportament observabil așteptat la sfârșitul perioadei de Învățare. De
[Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
a pedagogiei prin obiective (dincolo de succesul mondial al taxonomiilor, avem aici unul dintre motivele pentru care ele au intrat prea puțin În realitatea claselor); - pedagogia prin obiective a introdus o confuzie Între obiectivul Însuși, care, Într-o ultimă analiză, rămâne „mentalist” și comportamentul observabil, ce nu este decât un indicator al acestui obiectiv; aceasta poate fi acceptată În perioade de formare scurte, cu caracter tehnic, când ceea ce contează este modificarea unui comportament, obținerea unui nou automatism sau cunoașterea unui algoritm de
[Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
muncii este clar, precis și operațional definită în lucrare. Mentalitățile însă ridică unele probleme. Uneori ele sunt moduri de a gândi și de a se face înnăscute, comune popoarelor, cu care indivizii se nasc și mor, în sensul „teoriilor evoluționiste, mentaliste și psihologiste de la începutul secolului XX” (p. 21). Alteori ele trimit direct la cultură și valori sociale, din moment ce, așa cum am arătat mai sus, se referă la etica muncii, adică la un set de valori legate de muncă. Devine incert care
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
necunoașterii altor forme de analiză culturală - să nu uităm că științele sociale nu au existat în perioada socialistă și că, după 1990, a fost resuscitată tradiția științelor sociale din intervalul anilor ’20-’30, o perioadă în care teoriile psihologiste și mentaliste erau în vogă” (pp. 20-21). Într-adevăr, interzicerea științelor sociale în perioada comunistă este un fapt, însă la fel de adevărat se arată a fi că sociologia a supraviețuit mai întâi ca secție în cadrul filosofiei (în anii ’60) și apoi ca ramură
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
O „istorie pluralistă” Georges Duby și Michelle Perrot n-au nici o îndoială (în Écrire l’histoire des femmes, scurt Cuvânt înainte la unul din tomurile Istoriei femeilor în Occident 3) că cercetarea trecutului femeilor trebuie încadrată în investigația de tip mentalist („plus attentive au quotidien, au privé et à l’individuel”4). Este această istorie a femeilor (un titlu „commode et si beau”), mult timp absentă, - sunt de părere cei doi învățați evocați mai sus - o desfășurare pe palierul duratei lungi
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
intitulată L’histoire saisie par le genre et la diffèrence de sexes, prezentată la Conservatorul Național de Arte și Meserii din Paris în anul 2000) izola factorii care au favorizat apariția cercetărilor de „istorie a femeilor” în înrâurirea exercitată de mentaliștii francezi, în orientările perioadei poststructuraliste (puse în relație și cu căderea în desuetudine a marxismului) și, desigur, în „exemplele” furnizate de cercetările lui Michel Foucault și Paul Ricoeur. 2. Alături de versiunea franceză a cărții Histoire des femmes, apărută sub direcția
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
modelele și modele acceptate la Curțile românești, „responsabile” de configurarea costumului voievodal românesc (în ramura sa feminină) destinat ceremoniilor, aparițiilor publice în general? într-o carte publicată în 1910 (am mai evocat-o, căci este plină de examinări pe care mentaliștii francezi le vor descoperi abia peste câteva decenii), dar în care retipărea și studii mai vechi 311, Nicolae Iorga deosebea în istoria costumului românesc de curte „patru înrâuriri”: o influență bizantină, cea mai veche și mai greu de definit din cauza
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
s-a întîmplat tocmai datorită econo miei hylotropice, care uitase în bună măsură că economia rămîne o știință socială și că obiectul său de cercetare este omul și comportamentul său în ceea ce Baudrillard numea "lumea obiectelor". De aceea, analiza comporta mentalistă apare acum ca o revenire necesară, cu accente, cum spuneam, holotropice. Adepților puri și duri ai economiei pozitive le poate suna ca exotică această abordare, pe care o consideră cel mult ca pe o prelungire a behaviorismului, dar în eroare
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
necesară, cu accente, cum spuneam, holotropice. Adepților puri și duri ai economiei pozitive le poate suna ca exotică această abordare, pe care o consideră cel mult ca pe o prelungire a behaviorismului, dar în eroare sunt ei și nu comporta mentaliștii, care nu fac decît să reașeze lucrurile într-o ordine firească. Behaviorismul originar este mult prea apropiat de economia neoclasică, dar comportamentaliștii actuali s-au detașat și sunt superiori prin analiza mai fină a proceselor psihice interne ale omului și
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
tragedia nu se grefează numai pe dualități de situație (destin nefast), de sentimente (natură scindată) sau de orgolii (hybris intempestiv), ci și pe tensiunea culturală, pe ciocnirea ferventă a mentalităților colective. Personajul tragic shakespearian este mereu (și) prizonierul unui interval mentalist, ale cărui contradicții insolvabile îl depășesc. El nu-și poate asuma schizoidia culturală și, ultimativ, se prăbușește, sub presiunea ei covîrșitoare. În Hamlet, mai acut decît în oricare alt loc din opera lui Shakespeare, se observă paradigma tragediei ca război
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
în lumea creștină", fiind gata să accepte martirajul pentru a-și demonstra credința), dă naștere primelor valuri mari de emigrație și, implicit, colonizare în America. Conflictele religioase (la un moment dat, puritanii închid teatrele în Londra!) au efecte în plan mentalist și, desigur, în plan estetic. Vioiciunea lui Shakespeare, Marlowe ori Ben Jonson (ultimul prezintă totuși, interesant, o ultimă alegorie fantastică, în 1620, de Craciun, la curtea lui James Stuart însuși, News from the New World Discovered in the Moon/ Noutăți
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
iscusința discursivă a anglofonului Don Juan). Relația este descoperită de Nicholas, servitor loial lui John Frankford, și, în contextul unei înscenări similare vechii Commedia dell'arte, soțul își descoperă nevasta infidelă în brațele iubitului. Subtilitatea lui Heywood (dar și complexitatea mentalistă a perioadei cînd a fost scris textul) se revelă în faza ulterioară a acestui eveniment traumatic. Soțul înșelat nu reacționează în maniera brutală a sangvinarilor medievali (deși e profund rănit de nebănuita descoperire), ci, cu metodă pedagogică și morală, decide
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
familiar. Rata înaltă a mortalității infantile căci majoritatea copiilor nu apucau vîrsta maturității și media de viață în general scăzută o făceau să pară un fenomen obișnuit, previzibil" (p.17). Un istoric, Lawrence Stone, precizează, într-o investigație asupra circuitelor mentaliste europene dintre anii 1500 și 1800 (publicată în 1977), că "moartea constituia epicentrul vieții, iar cimitirul era situat în mijlocul satului" (p.17). Universul tradițional al bătrînului continent își asuma ideea finalității implacabile cu seninătate și relaxare. Moartea funcționa, din unghi
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
își inversează valorile și reperele, creînd impresia unui haos iminent. Într-un fel, putem bănui că "motivul" morții lui Cereno se leagă de această relativizare a indiciilor clasici și a identităților tradiționale. El nu mai poate supraviețui într-un spațiu mentalist pe care nu are capacitatea să-l definească. Dacă Delano pare plin de certitudini, controlînd realitatea cu mînă de fier, Don Benito se ofilește sub presiunea îndoielilor, devenind o umbră. Pentru el, universul stăpînului a ajuns o metaforă goală, lipsită
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
negativ. Citind însă cu atenție O fată de preot, nu ai cum să nu remarci pledoaria de principii pe care scriitorul o articulează, disimulat, în spatele personajelor sale. Volumul dezvoltă, pas cu pas, dincolo de subiectul melodramatic, un veritabil manifest cultural și mentalist. Sîntem în fața unui roman feminist, născut parcă din magma filozofică a mișcării sufragetelor. Orwell continuă aici, la nivelul anilor 30, ceea ce Virginia Woolf începuse, în literatura engleză, atît prin tipologiile ei romanești, cît și prin noțiunile sale critico-filozofice, prezentate în
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
totodată, postcolonial), univers suficient lui însuși, unde tradiționalul "periferic" al lumii postindustriale își decoperă propria "centralitate", fără a-și mai modifica/nega identitatea. "Alteritatea" devine aici o formă de "oglindire" chiar răsturnată uneori a modelului identitar/cultural dominant, permițînd interacțiunile mentaliste și, pînă la un punct, simbioza. În ultimul său roman Never Let Me Go/Să nu mă lași să plec vreodată (2005), prozatorul își proiectează temele epice favorite, inovator, pe un fundal de scriitură science fiction, lucru ce ar putea
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
după principiul vaselor comunicante. Textualizarea istoriei nu înseamnă neaparat desacralizarea ei, ci investirea unei realități (trecute) hipertrofiate de memoria mitologizantă a oamenilor cu semnificație, o semnificație mediată narativ. Nu în ultimă instanță, pe acest palier, se conturează și un profil mentalist (identitar) al Americii, ridicate, în mod similar, din istorii "mari" și "mici". Intersecția lor devine locul geometric al unui "spirit național" și, de aceea, nu găsesc eronată opinia critică după care Doctorow rămîne un scriitor al americanității, în postmodernism, precum
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
cu Ernest Hemingway un reprezentant de marcă al amintitului grup). Fitzgerald considerat unul dintre cei mai mari romancieri ai tuturor timpurilor s-a identificat, prin opera lui (între ruptă brutal, de moartea timpurie, la numai 44 de ani!), cu elementele mentaliste intime ale cercului parizian de intelectuali (format, predominant, din americani expatriați) din jurul mesmericei Gertrude Stein, cerc ce mai includea, pe lîngă Hemingway, și alte nume sonore, precum T. S. Eliot, John Dos Passos sau Alan Seager. Conceptul de "generație pierdută
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]