125 matches
-
producției obținute în condiții de autarhie, din surplusul obținut pe seama diviziunii muncii având de câștigat toți participanții la schimb; deci, ei au parte de un avantaj comparativ absolut. Smith a contestat bazele teoretice ale mercantilismului și a subliniat că politicile mercantiliste i-au favorizat pe comercianți, dar au neglijat interesele consumatorilor, aceștia din urmă fiind nevoiți să cumpere produsele necesare la prețuri tot mai mari. Astfel, economistul scoțian a arătat că filosofia mercantilistă nu este constructivă, atâta timp cât nu este fundamentată pe
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
teoretice ale mercantilismului și a subliniat că politicile mercantiliste i-au favorizat pe comercianți, dar au neglijat interesele consumatorilor, aceștia din urmă fiind nevoiți să cumpere produsele necesare la prețuri tot mai mari. Astfel, economistul scoțian a arătat că filosofia mercantilistă nu este constructivă, atâta timp cât nu este fundamentată pe concurența liberă, ceea ce conduce practic la o alocare ineficientă a factorilor de producție. 1.3.1.3. Teoria avantajului comparativ (modelul David Ricardo) Preluând din teoria lui Smith ideea rolului esențial al
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
piața să-și dezvolte liber propriile mecanisme de alocare a bunurilor și resurselor prin jocul cererii și al ofertei. Înțelegerea și practicarea relației dintre stat și piața economică, așa cum au fost propuse de A. Smith, s-au distanțat de modelele mercantiliste și paternaliste precedente, au inițiat ideologia capitalismului liberal și au fundamentat modelele conducerii de tip laissez-faire lansate în secolul al XIX-lea. La sfârșitul secolului XX, expansiunea economiei și societății postindustriale va coincide cu reluarea în forță a concepției lui
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
i-au înlesnit contactul cu centrele de cultură și civilizație mai avansate ale Europei Centrale și Occidentale; i-au asigurat o îndelungată și fertilă evoluție pașnică, un cadru juridico-statal de stabilitate și ordine, posibilitatea adoptării reformelor iosefine, a măsurilor economice mercantiliste, trecerea la o "revoluție" agrar-industrială, modernizarea proprietății și administrației, sporirea considerabilă a potențialului demografic, accelerarea procesului de urbanizare, punerea autohtonilor într-o permanentă activitate concurențială cu elementele etnice alogene, colonizate sau imigrate în acest teritoriu etc. Pornind de la aceste aspecte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
dată pe niște monede. Cei bătrâni, însă, nu râd". Cetatea Soarelui, Editura Științifică, București, 1958, p. 84. 145 Adam Smith subliniază:,,Între timp unul dintre principalele efecte ale acestor descoperiri (este vorba despre descoperirile geografice n.n.) a fost ridicarea sistemului mercantilist la un grad de splendoare și strălucire pe care altminteri nu le-ar fi atins niciodată. Ținta acestui sistem este de a îmbogății națiunile care prin comerț și manufacturi, mai mult decât prin culturi agricole și ameliorațiuni agricole, mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
să creeze „și forme corespunzătoare de organizare socială” (Zeletin, 1991, p. 34). În funcție de forma de capital care predomină - comercial, industrial și financiar -, se constituie tipul de burghezie care îl mânuiește și structura societății respective. Societatea românească a intrat în faza mercantilistă, de formare a burgheziei naționale cu sprijinul capitalului comercial străin, în care predomină comerțul și camăta, după liberalizarea comerțului (1829). Plămădirea burgheziei românești și a statului național centralizat modern, scria autorul, sunt două procese ce se contopesc în unul singur
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
în care acesta își elaborează teoria: „Pe alocuri, scrierile lui Smith seamănă cu cele ale lui Marx (...) Nu întâmplător, acești gânditori și-au exprimat opoziția față de stat, momentele în care au scris aceștia au fost caracterizate de privilegii absolutiste, protecționism mercantilist și persistența corupției” (Esping-Andersen, 1992, p. 124). Ideile liberalismului clasic sunt puternic zdruncinate la mai mult de un secol de la momentul în care Smith își formulează teoria, odată cu criza economică care a debutat în anul 1929. Acesta este contextul în
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
materiale, mijloacele de muncă și obiectele muncii, rămân neînsuflețite. Istoria gândirii economice ne prezintă diverse modalități de abordare a conceptelor de forță de muncă și muncă productivă. Astfel, la granița dintre evul mediu și epoca modernă (secolele XV și XVII), mercantiliștii considerau abundența populației ca fiind o condiție de bază pentru dezvoltarea economică a unui stat, cu sublinierea faptului că o populație numeroasă, în sine, nu conduce obligatoriu la creștere economică și că este necesară intervenția statului, care, printr-un sistem
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
sublinierea faptului că o populație numeroasă, în sine, nu conduce obligatoriu la creștere economică și că este necesară intervenția statului, care, printr-un sistem de legi, să oblige populația la muncă. Antoine de Montchretien, unul dintre principalii reprezentanți al doctrinei mercantiliste afirma că „Bunăstarea oamenilor constă, în principal, în bogăție, iar bogăția în muncă”. (Puiu, T., 2000) Cel care s-a ocupat în mod deosebit de aspecte legate de populație și gradul de ocupare a acesteia pe ramuri de activitate, de șomeri
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
de-al doilea război mondial și a anilor ′50 c) anilor ′60 și ′70 ai secolului XX 3. În perioada 1984 - 2000, specialiștii în domeniul MRU s-au grupat în două curente de abordare științifică: a) tehnicist și umanist b) mercantilist și umanist c) utilitarist și umanist 55 Teme de discuție 1. Pentru a demonstra că ați înțeles modul în care a evoluat funcțiunea de personal, gândiți-vă care dintre activitățile acesteia vor influența hotărâtor evoluția viitoare. 2. Care dintre activitățile
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
Și datoriilor, precum Și bazelor de evaluare utilizate în teoria intenției; invocarea de fiecare dată a observației, analogiei, deducției, inducției Și generalizării pentru rezolvarea problemelor propuse; discursul pe urmele valorii economice, respectiv începând cu Aristotel Și continuând cu economiștii scolastici, sofiștii, mercantiliștii, liberalismul economic, fiziocrații, Ricardo, Smith, Marx Și lista rămâne deschisă; prezentarea reflecțiilor critice pentru a tensiona problemele abordate; dialogul modern Și comparat al bazelor de evaluare Și opțiunilor contabile privind menținerea capitalului Și construirea de performanță; dialogul abordărilor privind evaluarea
Evaluarea în contabilitate : teorie Și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
începuturi până la mijlocul secolului al XVII-lea Și gândirea economică din perioada Științifică, începând cu mijlocul secolului al XVII-lea Și până în zilele noastre” (Sută-Selejan, 1994). Aceste periodizări sunt importante pentru a putea fi „contemporani” cu sofiștii Și socraticii, cu mercantiliștii, fiziocrații, liberalii Și neoliberalii; am abuzat intenționat de ultimele două curente, în încercarea de a evidenția că, pe cât sunt de actuale unele „învățături ale primelor”, pe atât pot fi de depărtate adevărurile astăzi acceptate în raport de năzuințele umane. Progresul
Evaluarea în contabilitate : teorie Și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
asemănărilor. Din lucrările lui Platon izvorăște preocuparea față de aspectele pragmatice ale economiei, de latura normativă a cunoașterii economice; pe când Aristotel a fost captivat de latura pozitivă a problemelor economice Și a pus accentul pe clasificarea Și explicarea unor procese economice. Mercantiliștii își propun să crească bogăția Și puterea națională, obiectivul vizat fiind avuția Și puterea statului. Această avuție este legată de îmbogățirea negustorilor, care, prin faptul că urmăresc să obțină profit, asigură o mare parte a binelui public. Descoperim astfel o
Evaluarea în contabilitate : teorie Și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
o mare parte a binelui public. Descoperim astfel o dublă semnificație: ansamblu coerent de idei privind natura bogăției, avuției individuale Și sociale Și căile sporirii ei, adică doctrină economică; ansamblu de măsuri practice care trebuie adoptat pentru atingerea scopului urmărit. Mercantiliștii au fost gânditori pragmatici. S-au preocupat cu precădere de problemele economice practice, de măsurile pe care trebuia să le ia statul pentru eficientizarea afacerilor, creșterea profitului oamenilor de afaceri Și, în consecință, creșterea avuției naționale. Operele mercantiliștilor se încadrează
Evaluarea în contabilitate : teorie Și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
scopului urmărit. Mercantiliștii au fost gânditori pragmatici. S-au preocupat cu precădere de problemele economice practice, de măsurile pe care trebuia să le ia statul pentru eficientizarea afacerilor, creșterea profitului oamenilor de afaceri Și, în consecință, creșterea avuției naționale. Operele mercantiliștilor se încadrează în curentul normativ - ceea ce este de dorit a fi economia, Și mai puțin în cel pozitiv - ceea ce este de fapt economia. Liberalismul economic înseamnă respingerea constrângerilor de orice fel, a intervenției statului în economie Și proclamarea libertății tranzacțiilor
Evaluarea în contabilitate : teorie Și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
un joc pentru mizele cele mai mari. Imperialismul economic Imperialismul economic este mai puțin vizibil, dar și mai ineficient decât varianta militară și reprezintă, ca metodă de obținere a puterii, un produs al epocii moderne. Ca atare, coincide cu perioada mercantilistă și de expansiune a capitalismului. Exemplul modern uimitor este așa-zisa „diplomație a dolarului”, care a jucat un rol și în istoria imperialismului britanic, și a celui francez. Supremația Londrei în Portugalia, de la începutul secolului al XVIII-lea, a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
operațiunile previzibile din cadrul pieței. „Un război între diferitele națiuni comerciale”, remarca filosoful francez Diderot, „este o lovitură dezavantajoasă pentru toată lumea. Este un proces care amenință avuția marilor comercianți și care îi sperie pe datornicii acestora”1. După cum spunea Kant, „spiritul mercantilist nu poate coexista cu spiritul războiului”2. Așadar, către sfârșitul secolului al XVIII-lea mulți s-au convins că războiul era depășit sau în orice caz era un atavism pe care un efort rațional, comun al umanității îl putea elimina
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
lui Hülsmann este unul afirmativ. Nu există modificare a cantității de bani care să nu ducă la modificări în starea economiei. Sigur, azi, ne este ușor să recunoaștem caracterul reactiv al monedei, numai că până la Keynes economiștii au gândit altfel. Mercantiliștii 728 susțineau că banii joacă un rol foarte important în dezvoltarea comerțului. Folosind moneda metalică era lesne de dedus că mai mulți bani în circulație putea însemna o posibilitate mai mare de a mobiliza și de a dezvolta schimbul economic
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
devotată pe Alex. Banii schimbă deci destine, forțând personalități să devieze spre sensuri nebănuite. Pe Ilana banii nu o reconfortează. Tihna, surogatul de fericire spre care tinde ea, se dizolvă în contact cu banii. Banii sunt obsesia lumii moderne. Până la mercantiliști, funcțiile lor nu erau copleșitoare. Azi vorbim despre bani și ca despre etalon al valorii. Poate parabola lui Amos Oz este un prilej de a reflecta mai mult la ceea ce investim noi cu valoare. 3. ALEXANDRU ȘAFRAN: UN TĂCIUNE SMULS
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
economie găsim încă în Antichitate (Xenofon, Platon, Aristotel), și evul mediu (Toma D'Aquino), dar știința economică își are principalii contributori în epoca modernă, este o știință tînără. Ea debutează în secolul al XVIII-lea, cu scrierile fiziocraților francezi, ale mercantiliștilor, ale lui Richard Cantillon și David Hume, dar mai ales cu cele ale lui Adam Smith, considerat "patriarhul științei econo-mice". Ei insistă asupra faptului că economia reprezintă un sistem care se autoreglează și deci poate reprezenta un obiect de studiu
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
reprezentate formal, comportamentele umane cîștigă în stabilitate, în predictibilitate și pot fi mai bine orientate după nevoile guvernanților. Astfel, în plan conceptual și instrumental interesul conduce la regîndirea socialului. El impune o societate omogenă și unificată. În acest proces, rolul mercantiliștilor a fost fundamental. Chiar dacă nu se poate spune că ei ar fi inventat economia politică, alături de fiziocrați, mercantiliștii sunt primii care au gîndit gestiunea economică a unei societăți unificate. În măsura în care preocuparea esențială a mercantilismului este îmbogățirea monarhului, Statul nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
Astfel, în plan conceptual și instrumental interesul conduce la regîndirea socialului. El impune o societate omogenă și unificată. În acest proces, rolul mercantiliștilor a fost fundamental. Chiar dacă nu se poate spune că ei ar fi inventat economia politică, alături de fiziocrați, mercantiliștii sunt primii care au gîndit gestiunea economică a unei societăți unificate. În măsura în care preocuparea esențială a mercantilismului este îmbogățirea monarhului, Statul nu mai poate fi o simplă putere politică printre altele, concurată de către puterile locale, ci trebuie să se afirme ca
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
atît mai mult cu cît o unitate metodologică vine să se adauge prescripțiilor politice, centrate esențialmente pe libertatea comerțului și o slabă intervenție din partea statului. Această preeminență a individualismului nu este totuși comună tuturor abordărilor. Din acest punct de vedere, mercantiliștii sunt mai individualiști decît fiziocrații. Obiectivul lor este îmbogățirea monarhului. El nu poate fi atins decît printr-un mod de agregare a socialului care suprimă orice societate anterioară intervenției statului. Nimic nu tre-buie să se interpună între individ și stat
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
Amboise.” Ne putem da seama cu toții, din tonul grav al scrisorii, cât de serioasă era situația economică a regatului. La momentul preluării puterii, Ludovic al XIV-lea aștepta o soluție pentru ieșirea din criză, iar ministrul finanțelor, Colbert, fiind un mercantilist convins, a încurajat pe cât a putut extinderea exporturilor și diminuarea importurilor. De asemenea a arătat un interes sporit pentru extinderea manufacturilor și încurajarea meșteșugarilor autohtoni. Deși planurile sale ambițioase vizau scoaterea Franței din criză, nu a găsit un sprijin deosebit
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
și/ sau din domeniul fizicii se realizează prin formalizări și cuantificări succesive - simultane constituirii domeniului economic, pe modelul sistemelor și al teoriilor. Constructele metaforice utilizate în vocabularul panlatin și în terminologia engleză, care desemnează sistematizarea sunt variate: "sistemul comerțului/ sistemul mercantilist" (Adam Smith), sistemul agriculturii, sistemul balanței comerciale, sistemul monetar, teoria îmbogățirii, teoria cantitativă, teoria valorii-muncă (A. Smith). Centru (cf. fr. centre;// es. centro; en. centre;// cf. lat. centrum) este o metaforă terminologică interdisciplinară deosebit de productivă: centru comercial (cf. fr. centre
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]