122 matches
-
antecesorii lor. Societatea de la finele secolului al XIX-lea și prima jumătate a secolului XX se prezenta ca un spațiu de tranziție de la vechea ordine patriarhală la ordinea capitalist-mercantilistă și începuturile capitalismului financiar, sărind peste faza liberalismului. Schimbările de natură mercantilistă au făcut breșe în societatea autarhică, după cum am văzut mai sus, cu tot cortegiul de efecte sociale, economice, psihologice neanticipate și nedezirabile ale tăvălugului transformărilor: dislocarea unor structuri patriarhale, ruinarea industriei casnice țărănești, decăderea meseriașilor urbani, al doilea servaj (neoiobăgia
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
piața să-și dezvolte liber propriile mecanisme de alocare a bunurilor și resurselor prin jocul cererii și al ofertei. Înțelegerea și practicarea relației dintre stat și piața economică, așa cum au fost propuse de A. Smith, s-au distanțat de modelele mercantiliste și paternaliste precedente, au inițiat ideologia capitalismului liberal și au fundamentat modelele conducerii de tip laissez-faire lansate în secolul al XIX-lea. La sfârșitul secolului XX, expansiunea economiei și societății postindustriale va coincide cu reluarea în forță a concepției lui
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
provincii ale monarhiei) are drept consecință promovarea mai rapidă și mai eficientă a reformismului austriac, o comunicare nemediată cu forurile legislative, cu instituțiile politice, economice și culturale ale Vienei. Rezultatele nu vor întârzia să apară atât la nivelul experimentării politice mercantiliste, cât și la nivelul răspândirii concepțiilor luministe preconizate de Imperiul Habsburgic sub vădita influență a amintitului model despotic francez. Exemplele sunt cu mult mai numeroase, am vrut să scot în evidență, măcar și în treacăt, aspectele care vorbesc de europenitate
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
schimbare a conținutului conștiinței umane. Omul trăiește uneori momente de confuzie cu privire la moralitatea vieții care i se propune, sau pe care el însuși o alege să trăiască. Relațiile interpersonale sunt din ce în ce mai superficiale și au valoare doar în măsura în care au un scop „mercantilist”. Nu doar lucrurile sunt considerate o marfă de comerț, ci și ideile și valorile umane. Omul este privit adesea doar ca un „lucru” ce poate fi „instrumentalizat”, fapt ce îl determină să săvârșească chiar un „comerț cu sine”. Concepția eronată
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
oferit Europei resurse materiale suplimentare, precum și forță de muncă, acumulările de capital datorate agriculturii și comerțului, apariția primelor state moderne (Anglia, Franța, Spania), reforma religioasă sunt doar câteva dintre evenimentele istoriei universale care au stat la baza evoluției mercantilismului. Doctrina mercantilistă promova teza conform căreia statul trebuia întărit, lucru absolut necesar pentru expansiunea piețelor și protecția intereselor comerciale, forța statului fiind sinonimă cu îmbogățirea cetățenilor săi, idee apărată de cercurile guvernamentale, de comercianți, finanțiști și manufacturieri. Mai mult decât atât, în
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
teza conform căreia statul trebuia întărit, lucru absolut necesar pentru expansiunea piețelor și protecția intereselor comerciale, forța statului fiind sinonimă cu îmbogățirea cetățenilor săi, idee apărată de cercurile guvernamentale, de comercianți, finanțiști și manufacturieri. Mai mult decât atât, în concepția mercantiliștilor, sporirea bogăției are loc pe baza întreprinderii private capitaliste, statul promovând o politică protecționistă în favoarea întreprinzătorilor naționali, limitând concurența întreprinzătorilor străini. Se pot distinge trei mari etape în dezvoltarea mercantilismului: mercantilismul timpuriu sau sistemul monetar (sec. XV XVI) avea în
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
a banilor, pune accent pe doctrina productivă, potrivit căreia o țară este cu atât mai bogată cu cât produce mai mult, agricultura având cel mai important rol; mercantilismul târziu (sec. XVIII) este caracteristic Angliei și marchează trecerea spre liberalismul economic, mercantiliștii începând să susțină mecanismele economiei de piață și descoperirile tehnologice. În această perioadă, problemele referitoare la bani și la rata dobânzii devin mai importante, iar studiile economice devin mai analitice. Prin urmare, la baza mercantilismului s-a aflat revoluția comercială
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
altfel spus, tranziția de la economiile locale la cele naționale, de la feudalism la capitalism și, nu în ultimul rând, de la un comerț exterior rudimentar la un comerț internațional extins. 1.3.1.2. Teoria avantajului absolut (modelul Adam Smith) În timp ce, pentru mercantiliști, comerțul exterior era considerat modalitatea principală de obținere a aurului și argintului, clasicul economiei politice, Adam Smith (1793-1790) are marele merit de a fi înțeles că bogăția unei națiuni se bazează pe capacitatea productivă a acesteia. Pornind de la această idee
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
producției obținute în condiții de autarhie, din surplusul obținut pe seama diviziunii muncii având de câștigat toți participanții la schimb; deci, ei au parte de un avantaj comparativ absolut. Smith a contestat bazele teoretice ale mercantilismului și a subliniat că politicile mercantiliste i-au favorizat pe comercianți, dar au neglijat interesele consumatorilor, aceștia din urmă fiind nevoiți să cumpere produsele necesare la prețuri tot mai mari. Astfel, economistul scoțian a arătat că filosofia mercantilistă nu este constructivă, atâta timp cât nu este fundamentată pe
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
teoretice ale mercantilismului și a subliniat că politicile mercantiliste i-au favorizat pe comercianți, dar au neglijat interesele consumatorilor, aceștia din urmă fiind nevoiți să cumpere produsele necesare la prețuri tot mai mari. Astfel, economistul scoțian a arătat că filosofia mercantilistă nu este constructivă, atâta timp cât nu este fundamentată pe concurența liberă, ceea ce conduce practic la o alocare ineficientă a factorilor de producție. 1.3.1.3. Teoria avantajului comparativ (modelul David Ricardo) Preluând din teoria lui Smith ideea rolului esențial al
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
celor mai puternice. Acestea sunt astfel În măsură să stabilizeze un anumit câmp și să sporească șansele de supraviețuire a organizației(lor) dominante În special prin limitarea competiției și menținerea statu-quoului. Preocuparea de limitare a competiției datează din perioada capitalismului mercantilist și a fost asociată cu ideile de stabilitate a relațiilor economice și construcție a statelor naționale. De altfel, modalitățile de stabilizare a piețelor și astfel de formare a câmpurilor sunt similare procesului istoric de formare a statului național: dobândirea monopolului
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
consecință, forțele sistemice acționează asupra tuturor unităților din spectrul centru-periferie, indiferent de statutul lor politic formal. Astfel, chiar statele cu o constituție liberală sub aspect formal pot să adopte preferințe ce reflectă fie practici competitive privind securitatea, fie orientări economice mercantiliste. În mod similar, statele cu o orientare formală non-liberală se pot comporta potrivit normelor păcii democratice. Așadar, cultura liberală poate fi cel mai bine măsurată empiric prin analizarea preferințelor interne, așa cum se reflectă acestea în marile strategii ale statelor. În
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
internațional. De asemenea, preferințele includ o economie relativ deschisă la comerțul internațional și o predispoziție către interdependență. Astfel de criterii exclud strategiile care reflectă o tendință către securitatea competitivă (inclusiv participarea în sisteme de alianțe asimetrice) și/sau orientarea economică mercantilistă. Impactul presiunilor sistemice asupra preferințelor strategice ale statelor reprezintă un test pentru examinarea predicțiilor ipotezelor liberale și realiste clasice. Dacă are loc o socializare către un nucleu liberal, atunci tendințele de omogenizare din interiorul sistemului vor încuraja convergența în jurul preferințelor
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
acest motiv, preferințele interne joacă un rol critic în explicarea comportamentului și a efectelor, la nivel internațional în modelul liberal. De asemenea, liberalismul anticipă că statele care adoptă preferințe ce reflectă o orientare de securitate competitivă sau o tendință economică mercantilistă vor cunoaște presiuni în sensul internalizării unei identități liberale. Vom evalua această predicție la finalul secțiunii care abordează opțiunile strategice ale Germaniei unificate. Mai întâi, totuși, este necesar să stabilim că se poate considera că rolul jucat de factorii interni
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
avansată la un preț scăzut (Inoguchi, 1993, p. 80). Tensiunile din relațiile economice cu SUA și Europa pot fi citate ca dovezi ale conflictului structural emergent din cadrul sistemului internațional. În plus, strategiile economice ale Japoniei față de țările est-asiatice manifestă tendințe mercantiliste puternice. Politicile sale privind investițiile străine, Asistența pentru Dezvoltarea peste Hotare (ODA), și băncile multilaterale de dezvoltare reflectă acest tipar. În anii 1990 au apărut politici care presupuneau cooperarea strânsă între guvern și mediul de afaceri, și folosirea investițiilor private
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
economice și instituții politice. Din acest motiv, preferințele interne joacă un rol critic în explicarea comportamentului și efectelor internaționale în modelul liberal. De asemenea, liberalismul anticipează că statele care adoptă o orientare competitivă asupra securității și/sau o tendință economică mercantilistă vor fi presate să internalizeze o identitate liberală. Această predicție va fi evaluată în secțiunea finală, unde abordăm opțiunile strategice ale Japoniei. Mai întâi, totuși, este necesar să stabilim că rolul jucat de factorii interni în modelarea politicii externe a
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Feeny, 1998, pp. 257-259). Între 1992 și 1994, administrația Clinton a legat acordarea MFN de progresele Chinei în privința respectării drepturilor omului (Levine, 1998, p. 106). China consideră că acest fapt reprezintă o competiție comercială incorectă. În plus, China utilizează strategii mercantiliste pentru a încuraja și competiția referitoare la comerț și investiții atât între Europa, Japonia și SUA, cât și între statele europene (Cable și Ferdinand, 1994, p. 255; Moller, 1996; Maull, 1997; Klein, 1998). Un astfel de comportament poate fi înțeles
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
interne. Din acest motiv, preferințele interne joacă un rol critic în explicarea comportamentului și a efectelor pe plan internațional în modelul liberal. De asemenea, liberalismul anticipează că statele care adoptă o orientare competitivă față de securitate și/sau o tendință economică mercantilistă vor fi presate să internalizeze o identitate liberală. Vom evalua această predicție în secțiunea finală, unde abordăm opțiunile strategice ale Chinei. Mai întâi, totuși, este necesar să stabilim că rolul jucat de factorii interni în modelarea politicii externe a Chinei
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
țări decât încercările de a menține starea actuală sau de a urmări balansarea de putere. Japonia se confruntă cu un alt set de probleme în termenii diplomației economice. Pe parcursul anilor 1990, Japonia a menținut o strategie economică cu un caracter mercantilist distinct. S-a folosit de o diversitate de pârghii economice pentru urmărirea acestui obiectiv. În privința politicii comerciale, Japonia s-a orientat foarte lent către liberalizare, și deseori doar ca reacție față de gaitsu. De asemenea, Japonia s-a folosit de donații
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
momentele de dificultate economică, acest fapt i-a permis Americii o influență exagerată asupra economiei Japoniei. În cazul SUA, criza a dezvăluit gradul în care umbrela de securitate pe care o oferă permite pasivitatea politică japoneză, care favorizează priorități economice mercantiliste. De asemenea, criza a evidențiat faptul că argumentele "puterii civile" pot fi manipulate de elitele interne care doresc să afișeze o imagine diplomatică pozitivă în fața lumii, în timp ce, de fapt, se concentrează asupra unor obiective naționaliste mai limitate. Efectele crizei asupra
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
s-a văzut în relațiile ei economice apropiate cu China în anii 1990, care, potrivit teoriei neorealiste, ar trebui să fie un posibil rival militar pentru Japonia. Contrar instituționalismului, relațiile economice ale Japoniei cu alte state au o orientare puternic mercantilistă. Acest fapt se reflectă în natura ajutorului acordat țărilor asiatice și a strategiilor investiționale, precum și în relațiile economice anevoioase cu economiile occidentale. Conform comportamentului realist mercantil, Japonia cooperează sub aspect economic cu state asiatice care au structuri industriale complementare (mai
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
dacă aceste concluzii sunt eronate sau absurde, înseamnă că ipotezele de la care s-a pornit sunt și ele greșite, deci teoria este falsă. Spre exemplu, deși Adam Smith demonstrase cu câteva decenii înaintea lui Bastiat erorile politicilor protecționiste promovate de mercantiliști, numeroși economiști au fost nevoiți să reia iarăși și iarăși munca de igienă intelectuală necesară combaterii acelor idei atât de seducătoare la prima vedere, atât de utile anumitor grupuri de interese, dar care la o analiză aprofundată apar complet viciate
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
claselor de sus în rândul claselor mijlocii. Societățile bogate sunt pline de oameni de succes care au lăsat în urmă țări în care piețele sunt sever restricționate sau obstrucționate de favoruri speciale pentru cei puternici, de protecționism și de monopoluri mercantiliste și controale de prețuri, în care oportunitățile de reușită pe piață sunt limitate. Ei au părăsit acele societăți cu puține bunuri asupra lor, sau fără niciun bun, și au reușit să obțină succes în societăți mai deschise și mai orientate
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
împotriva burgheziei și capitalismului ca atare. Așa cum nota Bukharin, aceasta permite o simplificare conceptuală, deoarece comportamentul statului poate fi de fapt redus la interesul unei clase foarte restrînse. Hiprlferding a analizat în detaliu cum erau împinse statele la o politică mercantilistă, pentru a proteja propria piață de monopolurile străine, dar și pentru a permite expansiunea trusturilor autohtone în vederea susținerii procesului monopolizării. Acest lucru s-a produs în detrimentul producătorilor naționali mai mici. Lenin considera că simultaneitatea dezvoltării monopolurilor și a creșterii intervenției
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
externe care depășea șaizeci de zile. Dacă amenințările militare implicau angajamente pe termen lung, aceasta putea deveni o problemă.1 De asemenea, stimulentele economice aparent flexibile s-au transformat în mijloace ceva mai complicate ale politicii externe. O politică externă mercantilistă nu mai era posibilă în timp de pace, în secolul al XX-lea, cînd controlul executivului asupra economiei era însoțit de cel al Congresului și, mai mult, de cel al actorilor privați. Congresul are un rol decisiv atunci cînd este
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]