40 matches
-
El dădu din mână dezaprobator. —Nu-i nimic. Mâncai prea mult hering și pâine neagră azi-dimineață. Îmi dădu dureri, zise el, scoțând un râgâit nu tocmai neconvingător. —Bine. Dacă ești sigur că ești În regulă. Nici o grijă. Mi-i bine. Mereți. Ruby plecă, nu Înainte de a-i promite că-l va suna În cursul zilei ca să vadă cum se mai simte. * AJUNSE LA magazin și o găsi pe Chanel aplecată peste tejghea, citind rubrica de horoscop din Daily Mail - semn clar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
trebuie s-o respecți?" Dar chiar atunci se auzi zgomot la ușa de la intrare și mă ridicai de pe canapea. Petrică îmi confirmă: ea era. Ieșirăm din birou. Dar nu era ea, ci servitoarea, care spuse că "domnu`, nu ghesit vin, mereți dumneavoastră și chcutați..." Crunt, Petrică îi luă plasa din mână, ne îmbrăcarăm paltoanele și plecarăm noi să găsim vin. Nu găsirăm ici, dar găsirăm dincolea... Totuși Petrică, contemplând norii, parcă nu voia să ne mai întoarcem acasă. Dar nici nu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ritmului acesteia, a fluenței, s-au impus din timpuri foarte vechi, unele cuvinte, fie verbe, fie substantive cu forme contrase: nu lucru (nu lucrez), Doamne feri! (ferește). Și în Bucovina, și în Maramureș se spune: Hai ș-om mere! ori merem (mergem); lipsa consoanei ge, nu schimbă sensul, dar diminuează efortul în exprimare. Alte forme verbale populare, mai răspândite decât cele din anumite zone mai restrânse sunt cele în care verbul a fi este întâlnit folosit în vorbire la prezent indicativ
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
suporta tratamentul. D-apoi o’ venit tot civil, da’ generali, colonei... Ai de capu’ meu! Și ne fluieră adunarea la toată lumea din colonie mai iute cu două ore, că noi normal trebuia să fim 12 ore la muncă... Și când merem în colonie: teren de tenis de masă, teren de volei, teren de nu știu care... Mă, da’ când Dumnezeu le-o făcut astea? Când ne-am dus dimineața nici vorbă n-o’ fost. Și atunci, în seara aia, ne adună în careu
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
iești să te urci în mașină, și pe când s-ar trezi ei că noi suntem lipsă, am fi ieșiți din Delta Dunării. Da’ unde te duci, măi? Trecem Dunărea, nu? Da’ oare rezistăm? După aia vine Dunărea Veche, și unde merem, la ruși? Nu, tu fă ce vrei, du-te, da’ ține cont de-un singur lucru, eu anul viitor pe timpul ăsta mă duc acasă... Și în primăvara aia, în ziua de 8 martie, având problema cu pleurita la plămânul stâng
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
vorbem între noi, așe, că unii zicea’ că ne duce la Sighet, alți în altă parte... Și io cunoșteam traseul, și am zis către ei: Nu ne duce la Sighet, ne duce-n altă parte. Nu știu unde, da’ la Sighet nu merem. Și ne-o dus în Gherla. Când o fost în capătul orașului Gherla, o oprit duba. Și auzit gălăgie, și am crezut că gardienii care era’ cu noi îi bate pe careva, c-o făcut ceva. Da’ nu era decât
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
în gară la Moftinu Mare, m-am dat jos, și m-am întâlnit cu trei consăteni. Și i-am întrebat ce-i p-acasă. Mi-a’ povestit... Erau o parte din ei șvabi, pe care i-am cunoscut că mai merem și bem câte-un vin la ei când umblam cu cotele. Și apoi ei vorbeau ungurește, că ei nu prea știu germană, pe partea asta, vorbesc ungurește. Și-apoi înțelegeam și eu ceva... Și le-am spus că viu din
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
suporta tratamentul. D-apoi, o venit tot civil, da’ generali, colonei... ’Ai de capu’ meu! Și ne fluieră adunarea la toată lumea din colonie mai iute cu două ore, că noi normal trebuia să fim 12 ore la muncă... Și când merem În colonie: teren de tenis de masă, teren de volei, teren de nu știu care... „Mă, da’ când Dumnezeu le-o făcut astea?” Când ne-am dus dimineața, nici vorbă n-o fost. Și atunci, În seara aia, ne adună În careu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ieșit, să te urci În mașină, și pe când s-ar trezi ei că noi suntem lipsă, am fi ieșiți din Delta Dunării. Da’ unde te duci, măi? Trecem Dunărea, nu? Da’ oare rezistăm? După aia vine Dunărea Veche și unde merem, la ruși? Nu, tu fă ce vrei, du-te, da’ ține cont de-un singur lucru, eu anul viitor pe timpul ăsta mă duc acasă”... Și În primăvara aia, În ziua de 8 martie, având problema cu pleurita la plămânul stâng
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
vorbem Între noi, așe, că unii zicea că ne duce la Sighet, alți În altă parte... Și io cunoșteam traseul, și am zis către ei: „Nu ne duce la Sighet, ne duce-n altă parte. Nu știu unde, da’ la Sighet nu merem”. Și ne-o dus În Gherla. Când o fost În capătul orașului Gherla, o oprit duba. Și am auzit gălăgie și am crezut că gardienii care era cu noi Îi bate pe careva, c-o făcut ceva. Da’ nu era
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
În gară la Moftinu Mare, m-am dat jos și m-am Întâlnit cu trei consăteni. Și i-am Întrebat ce-i p-acasă. Mi-a povestit... Erau o parte din ei șvabi, pe care i-am cunoscut că mai merem și bem câte-un vin la ei când umblam cu cotele. Și apoi ei vorbeau ungurește, că ei nu prea știu germană pe partea asta, vorbesc ungurește. Și-apoi Înțelegeam și eu ceva... Și le-am spus că viu din
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
XXXI, Nos. 3-4, 1992, pp. 255-273; Aurel Sasu, Cultura română `n Statele Unite și Canada, I, Presa, II, Nostalgia Românească, Editura Fundației Culturale Române, București, 1993; Carmen Maria Andras (ed.), Confluențe româno-americane, Editura „Mica Doris”, T`rgu Mures, 1995; Anca Hartular, Merem la America. `nceputurile comunității românești `n America, Prefață de Mary Leuca, Editura Fundației Culturale Române, București, 1996; Alexandru Nemoianu, op.cit.; Gelu Neamțu, `n America, pentru unirea Transilvaniei cu România, S.C. „Dagerom Impex” S.R.L., Cluj-Napoca, 1997; vezi și Gheorghe I. Florescu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Huseby-Darvas, „Migration and Gender: Perspectives for Rural Hungary”, East European Quarterly, vol. XXIII, nr. 4, ianuarie 1990, pp. 488-489. Radu Toma, `napoi `n viitor, ed.cit., pp. 100-101. Prof. univ. dr. Mary Leuca, „Imigratia românească `n America”, in Anca Hartular, Merem la America. `nceputurile comunitații românești `n America, Editura Fundației Culturale Române, București, 1996, p. 5. Alexandru Nemoianu, op.cit., pp. 21, 139. Șerban Drutzu, Andrei Popovici, op.cit., p. 130. Andrei Popovici, op.cit., p. 5; René Gonnard, op.cit., p. 294. Radu Toma
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
M-ai dat mamă-n miez de noapte Străină până la moarte. Înainte de a pleca la biserică pentru oficierea căsătoriei religioase, mirele însoțit de nânașii de cununie, chemători, stegar, ceterași și alaiul neamurilor mergeau la casa miresei chiuind și cântând: Noi merem după mireasă Nu știu afla-o-m acasă? O-m află de-a bună sama Ca de-un an sau doi ne cheamă Mai bine de-un an, ori doi Și tot uită după noi Pe fereastră grădinii Cu teamă
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]
-
(n. 8 iunie 1939, Fâșca, Bihor, România - d. 4 august 2011, Oradea) a fost o cântăreață română de muzică populară din Bihor și profesoară de limba latină. Aude primele melodii (de ex. „Noi merem după mireasă”) la mama sa (Ileana Cociuba), pe care ulterior le-a înregistrat. Alte două persoane care au influențat deosebit de mult viața artistei sunt: profesorul de folclor Mihai Pop și profesoara sa de canto de la Școala Populară de Artă Rhea-Silvia
Florica Ungur () [Corola-website/Science/307616_a_308945]