101 matches
-
din 5 și 7 decembrie 1890, dedicate dezbaterilor privind răspunsul la mesajul regal, Mihail Kogălniceanu a readus în discuție situația existentă în Dobrogea. Cu acest prilej, afirma: În răspunsul la mesagiul regal nu se vorbește nimic despre soarta Dobrogei. În mesagiu, ministru însă pretinde că condițiunile nouei provincii s-au îmbunătățit. În realitate puțin s-a făcut. Ba chiar legile votate, fără excepțiune pentru toată România, în Dobrogea nu se aplică cu sinceritate. Voesc a vorbi de noua lege comunală, care
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Alecu Procopovici, „Un proces de înaltă trădare în Bucovina de la 1780” de Victor Morariu, „Revoluția românească din Basarabia și unirea Basarabiei cu patria mumă” de dr. Ovid Țopa, „Școala din Bucovina”, fragment dintr-o lucrare mai largă de George Tofan, „Mesagiul delegației bucovinene adresat M.S Regelui Ferdinand” de exprimare a voinței bucovinenilor de la Congresul general pentru Unirea cu Țara etc. Poezia era prezentă în deschiderea cărții cu „Imnul regal” de Vasile Alecsandri, urmată de alte titluri cu versuri semnate de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
el face câteva observații demne de reținut privitoare la contradicțiile tragice care i-au minat viața monarhului din familia Hohenzollern, la începutul și la sfârșitul domniei acestuia. studiu introductiv 29 51. „Discursul dlui Nicolae Titulescu. Raportul Comisiei de răspuns la Mesagiul Tronului rostit în ședința Adunării Deputaților de la 20 decembrie 1913“, Acțiunea, an. XIII, nr. 3176, 9 iunie 1914, p. 1. 52. Adevărul, an. XXIII, 2 ianuarie 1920, pp. 3-4. „Și la 1871, și la 1914 Carol de Hohenzollern s-a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
nostru este monarhia constituțională. Acel criminal este achitat de juriu și în urmă, nu numai primit în sânul său de fosta Adunare, dar încă îngăduit de a o reprezenta înaintea domnitorului, ca mem bru [al] comisiunii însărcinate cu răspunsul la mesagiul tronului. Ni se pare că impunitatea și nerușinarea nu pot să meargă mai departe.37 Pentru asemenea cazuri, siguranța Statului și a Constituțiunii reclamă neapărat de a se proclama «starea de asediu». De aceea cerem ca să se in tro ducă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
am reprodus aici, din scrupul editorial, dar și pentru a aduce încă o mărturie grăitoare despre libertatea reală a presei în România acelor vremuri de pionierat bine dirijat. 23. La 18/30 iunie 1876. Nicolae Blaremberg este ales raportor al Mesagiului în Cameră. La Teatrul Național s-a jucat piesa Millo mort, Millo viu de către marele artist Millo în beneficiul său. Iată explicația acestei piese. Millo fiind serios bolnav, ziarele i-au anunțat moartea, dar Millo s-a însănătoșit. După ce a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
francez, Frédéric Damé. Acest ziar trebuia să înceteze în mod grabnic și sub presiunea opiniunei publice în luna noiembrie același an. (Id., ibid., nr. 11772, 13 august 1922, pp. 1-2.) Pagina 390 * La 15 noiembrie se deschide Parlamentul printr-un mesagiu al Tronului pe care-l citește Ion Brătianu, deoarece principele Carol este peste Dunăre în capul armatei. Mesagiul este scris în stilul cronicarilor, place mult și face o adâncă impresiune. Scena este emoționantă și mișcătoare. Ion Brătianu, când citește rândurile
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
noiembrie același an. (Id., ibid., nr. 11772, 13 august 1922, pp. 1-2.) Pagina 390 * La 15 noiembrie se deschide Parlamentul printr-un mesagiu al Tronului pe care-l citește Ion Brătianu, deoarece principele Carol este peste Dunăre în capul armatei. Mesagiul este scris în stilul cronicarilor, place mult și face o adâncă impresiune. Scena este emoționantă și mișcătoare. Ion Brătianu, când citește rândurile din mesagiu în care se vorbea despre vitejia armatei române și reînvierea vechilor virtuți ale neamului, este podidit
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Tronului pe care-l citește Ion Brătianu, deoarece principele Carol este peste Dunăre în capul armatei. Mesagiul este scris în stilul cronicarilor, place mult și face o adâncă impresiune. Scena este emoționantă și mișcătoare. Ion Brătianu, când citește rândurile din mesagiu în care se vorbea despre vitejia armatei române și reînvierea vechilor virtuți ale neamului, este podidit de lacrămi. Nemaiputând continua trece mesagiul lui Kogălniceanu care, după câteva rânduri, este silit să se oprească la rândul său înecat de emoțiune. Citirea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
place mult și face o adâncă impresiune. Scena este emoționantă și mișcătoare. Ion Brătianu, când citește rândurile din mesagiu în care se vorbea despre vitejia armatei române și reînvierea vechilor virtuți ale neamului, este podidit de lacrămi. Nemaiputând continua trece mesagiul lui Kogălniceanu care, după câteva rânduri, este silit să se oprească la rândul său înecat de emoțiune. Citirea mesagiului este sfârșită de Gheorghe Chițu, ministrul Instrucțiunii.32 (Id., ibid.) 32. Corpurile legiuitoare s-au deschis în 1877, ca în fiecare
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în care se vorbea despre vitejia armatei române și reînvierea vechilor virtuți ale neamului, este podidit de lacrămi. Nemaiputând continua trece mesagiul lui Kogălniceanu care, după câteva rânduri, este silit să se oprească la rândul său înecat de emoțiune. Citirea mesagiului este sfârșită de Gheorghe Chițu, ministrul Instrucțiunii.32 (Id., ibid.) 32. Corpurile legiuitoare s-au deschis în 1877, ca în fiecare an, în sesiune ordinară la 15/27 noiembrie; mesajul șefului statului, alcătuit probabil de M. Kogălniceanu, cuprindea într-adevăr
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ședința de la 12 februarie 1893, București, 1893. * Desbaterea convențiunii comerciale cu Germania. Discurs rostit... în ședința de la 18 decembrie 1893, București, 1894. * Discursul... rostit în ședința Senatului de la 6 Decembrie 1899 cu ocasiunea discuției generale asupra adresei de respuns la mesagiul tronului, București, 1899. * Quelques mots sur le contentieux administratif, par Em Porumbaro, Bucarest, Imprimerie de l'Indépendance Roumaine, 1905 (extrait de l'Indépendance Roumaine). * Concluziuni depuse înaintea Curței de Apel din București, S. III din partea Comisiunei Legatelor și Olimpicelor din
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
bază de atitudine comună... mi se pare că trebuie să ne gândim și la ea.“ Oricât aș fi de lovit cu capul de pragul de sus și de dezmeticit din fumurile mistice ale adolescenței, pot să rămân nepăsător la asemenea mesagii și să nu văd în ele un semn al sorții? Al unei sorți care nu mi-a cruțat încercări serioase, dar care se pare că nici nu vrea să mă piardă cu totul. Căci, dacă n-ar fi decât pentru
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
noi În clădiri, mobilier și ornamente tipografice; după „futurismul“ lui Ma rinetti, steril În creații, dar anunțător al demenței grandomane fasciste și de la care păstrez, recitind-o cu prilejul de față, o lungă și apo logetică epistolă În chip de mesagiu, care Însă n-a convins pe nimeni dintre noi, cei de la Noua Revistă Ro mână (1915); după „expresionismul“ lansat, de asemenea fără succes, prin revista noastră Ideea Europeană (1919); după „arta neagră“, ajunsă până la noi cu motanul de piatră al
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
interesați de trecutul țării noastre și al capitalei ei vor mai afla în Addenda: o cronologie amănunțită a schimbărilor din guvernele României în perioada 1871-1888, alcătuită de noi pe baza cercetării exhaustive a Monitorului oficial al României; un exemplu de „mesagiu regal“ pe care regele Carol I îl rostea întotdeauna la deschiderea Corpurilor Legiuitoare, solemnitate ce avea loc în fiecare an la 15 noiembrie; măsurile legislative impuse de guvernul liberal al lui I.C. Brătianu pentru dezvoltarea mai accelerată a industriei naționale
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Publice (București, 12 noiembrie 1888; MOF., nr. 179, 13/25 noiembrie 1888, p. 4153). În această componență, fără nici o modificare, noul minister Th. Rosetti funcționează până la 29 martie/10 aprilie 1889, când este înlocuit de un guvern Lascăr Catargiu. b. mesagiul regal 15 noiembrie 1886 Adunarea Deputaților Deschiderea sesiunii 1886- 1887 ședința de la 15 noiembrie 1886 La orele 12 M.S. Regele însoțit de A.S. Principele Leopold Hohenzollern și de A.S. Principele Ferdinand intră în sala Adunării și, suindu-se pe Tron
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
1886 Adunarea Deputaților Deschiderea sesiunii 1886- 1887 ședința de la 15 noiembrie 1886 La orele 12 M.S. Regele însoțit de A.S. Principele Leopold Hohenzollern și de A.S. Principele Ferdinand intră în sala Adunării și, suindu-se pe Tron, dă citire următorului Mesagiu: Domnilor senatori, Domnilor deputați, Întrunirile anuale ale Corpurilor Legiuitoare sunt pentru Mine pururea o ocaziune fericită de a Mă pune în contact direct cu țara prin reprezintanții ei. Aceste întruniri dau totdeauna o impulsiune nouă activității noastre. Domnilor senatori, Domnilor
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Stătescu; Ministrul Afacerilor Străine, M. Pherekyde; Ministrul Finanțelor, C. Nacu; Ministrul Lucrărilor Publice, R. Mihai; Ministrul de Rezbel, general A. Angelescu. No. 2828 15 noiembrie 1886, București D.I.C. Brătianu, președintele Consiliului de Miniștri: Sesiunea anului 1886-1887 este deschisă. După citirea Mesagiului, M.S. Regele părăsește sala Adunării. D. președinte, general D. Lecca (ocupând fotoliul prezidențial): D-lor deputați, sesiunea s-a deschis; însă, ca o deferență pentru mulți din colegii noștri cari sunt absenți, astăzi nu putem începe lucrările noastre. Le vom
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
addenda 257 Ferdinand. Să mergem dar la ora 1, împreună cu d nii senatori la Palat și să depunem respectuoasele noastre omagie. (Aplauze unanime.) ședința viitoare va fi luni, la 17 noiembrie. (D.AD., nr. 1, 18 noiembrie 1886, pp. 1-3. Mesagiul Tronului a fost colaționat și cu textul publicat în MOF., nr. 183 bis, 15/27 noiembrie 1886, pp. 4135-4137). c. măsuri generale spre a veni în ajutorul industriei naționale (22 aprilie 1887) Ministerul Agriculturii, Industriei, Comerțului și Domenielor carol i
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
de foame. Istoria nu va ierta lui Neculai Roznovanu această mare greșală comisă contra patriei, greșală care dealtfel și-a avut pedeapsa meritată, căci ea a fost cauza originară a ruinei lui materiale. Iată cum se exprima Locotenența Domnească prin mesagiul ce a adresat Constituantei la 28 april 1866 în privința culpabilei mișcări de la Iași: "În intervalul convocărei colegilor electorale pentru alegerele camerei, tronul României a rămas vacant prin declarațiunea făcută de M. S. Regele Belgiei că fratele său nu poate primi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
în unanimitate de voturi. În momentul acesta se desvăluesc portretele M. M. L. L. Regelui și Reginei României, în cele mai entuziaste urale ale Congresului și asistenței. Președintele propune alegerea unei delegațiuni de 15 membri ai Congresului, care printr-un mesagiu să prezinte M. S. Regelui moțiunea de unire. Din delegațiune fac parte: dr. Iancu Flondor ca președinte, Î. P.S.S. mitropolitul Vladimir, dr. Ion Nistor, Dionisie Bejan, Eudoxie Hurmuzachi, dr. Octavian Gheorghian, dr. Radu Sbiera, dr. Vasile Bodnarescu, Gheorghe Șandru, dr.
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
a făcut o surpriză, care mi-a produs sentimente amestecate. Poate că mata știi despre ce e vorba . Ai văzut, cred, din ziare, că În alte orașe se serbează cu fast semicentenarul școlilor și că Însuși tov. Ceaușescu le trimite mesagii calde de salut. La noi lucrează Încă... oculta . Salutări de la ai mei. Arată sărutări de mâini doamnei matale. Cu toată prietenia și prețuirea, V. Tempeanu </citation> <citation author=”TEMPEANU Virgil” loc=”Bft.” data=”29 decembrie 1972”> Iubite domnule Dimitriu, De
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
știind de internarea mea, au venit să-mi strângă mâna. [Ieșind din biserică, m-am pomenit și cu Martha Bibescu. „Nu te apropia de mine, îi zisei, te ai compromite în ochii biruitorilor de azi.“ Înțelese că făceam aluzie la mesagiul ce trimisese cu două zile înainte mamei, ca să-i spună că ar veni bucuroasă s-o vadă, dar îi este teamă să nu-și compromită situațiunea și să nu se mai poată ocupa de binefaceri. Eram indignată de comedia ce
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
declarație în scris. La întrebarea ce va face Lia, i-am spus că numai dânsa va decide. M-a rugat să merg la Pasărea cu un agent din poliția secretă ca să propună Liei același lucru și să-i comunice un mesagiu de la Vintilă, îndem nând-o de a pleca cât de repede în Moldova. Agentul care veni să mă ia - căci refuzasem de a merge după el pe jos la poliție - era un monstru ca mai toată colecția lor de impiegați secreți
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ridicolă, cu cât ele nu puteau spune nici [măcar o] parte din impresiile și amintirile pe care Lia le ducea în sufletul ei. Toate amicele, cunoștințele și multe necunoscute se perindară la noi acasă, pentru a însărcina pe călătoare cu mesagiile lor. Eu am hărțuit pe Jelkmann să lămurească în scris situația mea înainte de plecarea Liei, și tocmai la orele 4 am primit hârtia prin care îmi ridica obligația de a locui la Pasărea. Nu voiau cu nici un preț să ne
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
consemnată la 17 noiembrie 1946, debutează cu editorialul În aurora toamnei, unde se pune accentul pe ideea participării colective la realizarea actului de cultură și se anunță statornicirea unei „vieți de cenaclu”, deschisă celor ce vor veni să își adauge „mesagiul lor”, în „versuri, proză, eseuri și cronici”. Treptat expunerile de principii apar tot mai tranșant dirijate de Frontul Democrat Universitar și de UNSR, politicul își impune prioritățile, colaborările devin tot mai terne, publicația eșuând în cel mai pedestru proletcultism. Este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289989_a_291318]