3,272 matches
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > VECHI MESERIAȘI AI SATULUI CORONINI Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 534 din 17 iunie 2012 Toate Articolele Autorului VECHI MESERIAȘI AI SATULUI CORONINI Un sat indiferent unde este amplasat are nevoie de meseriași, fără de care locuitorii nu pot să-și
VECHI MESERIAŞI AI SATULUI CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 by http://confluente.ro/Vechi_meseriasi_ai_satului_coronini_mihai_leonte_1339934855.html [Corola-blog/BlogPost/358325_a_359654]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > VECHI MESERIAȘI AI SATULUI CORONINI Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 534 din 17 iunie 2012 Toate Articolele Autorului VECHI MESERIAȘI AI SATULUI CORONINI Un sat indiferent unde este amplasat are nevoie de meseriași, fără de care locuitorii nu pot să-și ducă o viață normală. Voi încerca să aduc în memoria cititorilor pe unii dintre vechii meseriași ai localității Coronini, dispersați
VECHI MESERIAŞI AI SATULUI CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 by http://confluente.ro/Vechi_meseriasi_ai_satului_coronini_mihai_leonte_1339934855.html [Corola-blog/BlogPost/358325_a_359654]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > VECHI MESERIAȘI AI SATULUI CORONINI Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 534 din 17 iunie 2012 Toate Articolele Autorului VECHI MESERIAȘI AI SATULUI CORONINI Un sat indiferent unde este amplasat are nevoie de meseriași, fără de care locuitorii nu pot să-și ducă o viață normală. Voi încerca să aduc în memoria cititorilor pe unii dintre vechii meseriași ai localității Coronini, dispersați în timp. Cojocarul cel mai renumit era Vasile ȚUNDREA, zis Vasile Cojocarul, care
VECHI MESERIAŞI AI SATULUI CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 by http://confluente.ro/Vechi_meseriasi_ai_satului_coronini_mihai_leonte_1339934855.html [Corola-blog/BlogPost/358325_a_359654]
-
Toate Articolele Autorului VECHI MESERIAȘI AI SATULUI CORONINI Un sat indiferent unde este amplasat are nevoie de meseriași, fără de care locuitorii nu pot să-și ducă o viață normală. Voi încerca să aduc în memoria cititorilor pe unii dintre vechii meseriași ai localității Coronini, dispersați în timp. Cojocarul cel mai renumit era Vasile ȚUNDREA, zis Vasile Cojocarul, care executa diferite cojoace cu mâneci sau fără mâneci, așa zisele pieptare pentru bărbați și femei, celebrele cojocele cu vrâstele. Materialele proveneau de la animalele
VECHI MESERIAŞI AI SATULUI CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 by http://confluente.ro/Vechi_meseriasi_ai_satului_coronini_mihai_leonte_1339934855.html [Corola-blog/BlogPost/358325_a_359654]
-
și Gheorghe ȚUNDREA, de la Culă, care cântau din vioară, cât și Pătru lui Olteanu. Din fluier cântau Gheorghe BĂLOI, zis Cec, și Ion ROIBAN. Am folosit pentru acest articol amintirile soției mele Ana LEONTE, născută în Coronini. Referință Bibliografică: VECHI MESERIAȘI AI SATULUI CORONINI / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 534, Anul II, 17 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
VECHI MESERIAŞI AI SATULUI CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 by http://confluente.ro/Vechi_meseriasi_ai_satului_coronini_mihai_leonte_1339934855.html [Corola-blog/BlogPost/358325_a_359654]
-
fel și în cazul de față: să ridice mâna sus hotelierul care găsește în timp util cameriste și cu, și cu, dispuse să lucreze doar câteva luni pe an pe litoralul românesc. Și încă o mână sus cel care găsește meseriași atunci când are nevoie de ei, adică atunci când toți au nevoie de ei: instalatori, electricieni, tâmplari, constructori. Foto: Bogdan Chesaru/Inquam Photos Tot la fel de între noi, șmotru e termenul cel mai potrivit. Orice clădire neutilizată 6 luni pe an, toate reci
aventura deschiderii unui hotel la malul Mării Negre by https://republica.ro/eu-am-ajuns-in-vama-veche-zcu-jobul-aventura-deschiderii-unui-hotel-la-malul-marii-negre [Corola-blog/BlogPost/339035_a_340364]
-
restaurant, și chiar un bar de noapte, pentru distracția tinerilor. Căminul cultural, proaspăt renovat, încă mai poartă urmele lui Ion Țiglaru’, bunicul lui nea Mitică Sinu, deoarece acoperișul este din țigla fabricată în manufactura lui. Majoritatea sebeșenilor de astăzi sunt meseriași, zidari, constructori, moștenind de la înaintașii lor dragostea și respectul față de muncă și de semeni. Mulți sunt crescători de animale, în curțile lor găsești oi, capre, cai, vaci. În trecut existau făbricuțele de țiglă, ulei, cărămidă și moară comunală, de care
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sebesul_de_sus_cu_nea_mitica_printre_amintiri_capitolul_xxx_.html [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
Este cunoscut faptul că în satul său natal, zidaria era o meserie tradițională. Tatăl său a fost un renumit constructor de case în toată Mărginimea, nu numai în Sebeșul de Sus, a fost unul dintre cei mai iubiți și respectați meseriași ai locurilor acelora. Până și sașii, recunoscuți prin conservatorismul și naționalismul lor, l-au agreat și respectat. Păcat că s-a stins din viață într-un accident stupid, la doar 75 de ani- îmi spune Iosif Sinu în recenta noastră
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sebesul_de_sus_cu_nea_mitica_printre_amintiri_capitolul_xxx_.html [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
el câte ceva la ceea ce deja exista. Mi-a cedat acea casă mie. Trebuia însă, să intervin cu îmbunătățiri ca să o fac locuibilă și eu deja aveam în minte să mă pun pe treabă cât voi sta pe acasă. Am angajat meseriași și au început să pună la punct lucrurile. Au durat lucrările vreo două luni. În acest timp am avut destule de făcut însă făceam cu multă bucurie.Nu era ceva de lux, însă era vorba de casa mea, mai bine
INGRID (3)FRAGMENT de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1465418668.html [Corola-blog/BlogPost/385254_a_386583]
-
care construia poduri metalice atât pentru intern, cât și pentru export. Tocmai treceam pe sub un pod la care lucrase și el și era tare mândru că putea să mi-l arate. Lucra la acea firmă de mulți ani. Era un meseriaș bun, doar se experimentase în șantierul naval unde se muncea cu simț de răspundere la confecționarea de nave și se bucura de aprecierea patronilor săi. Desigur că pentru aceasta era și bine remunerat, față de cum ar fi putut câștiga în
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1491543414.html [Corola-blog/BlogPost/370757_a_372086]
-
Liviu Marian, fiul folcloristului și etnografului Simeon Florea Marian, remarca faptul că, prin introducerea de către stăpânirea apuseană austriacă a unui ritm mai accelerat de civilizație modernă în Bucovina, au început, pe rând, să dispară din hotarele târgului „vestitele bresle de meseriași odată cu făloșii lor staroști și steagurile lor cele mândre”. Documentul care prezintă cele mai multe informații cu privire la organizarea și funcționarea asociațiilor și frățiilor profesionale precum și a breslelor meșteșugărești este „Catastiful frăției blănarilor și cojocarilor din Suceava”, document care se păstrează într-o
BRESLELE ŞI “STEAGURILE LOR CELE MÂNDRE” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 by http://confluente.ro/Breslele_si_steagurile_lor_cele_mandre_.html [Corola-blog/BlogPost/341687_a_343016]
-
după 125 de ani, măsoară cca. 80 cm. „Meșteșugul vreme cere / Nu se-nvață din vedere” Din cele două albume din „Fondul Bucovina”, dedicate de părintele Nicolae Pentelescu „Însoțirii cizmarilor români din Suceava”, aflăm o mulțime de date despre acești meseriași ai urbei. De la primele atestări ale meșteșugarilor cizmari (din sec. al XV-lea), la mențiunile cu privire la pecețile de breaslă ale talpalarilor și ciubotarilor (1780) sau la Decretul din 10 iulie 1804 cu privire la orânduirea breslelor din Bucovina, toate informațiile sunt foarte
BRESLELE ŞI “STEAGURILE LOR CELE MÂNDRE” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 by http://confluente.ro/Breslele_si_steagurile_lor_cele_mandre_.html [Corola-blog/BlogPost/341687_a_343016]
-
acest imperiu. Acești coloniști erau vorbitori de limbă latină populară, limbă pe care romanii au impus-o popoarelor cucerite. Fiind transformată în provincie vremelnică a imperiului, Dacia a fost ocupată de armată, iar acesteia i s-au alăturat negustori și meseriași, care erau aduși, și ei, din diferite părți ale Imperiului Roman și care vorbeau, firește, aceeași limbă latină populară (vulgară), nu limba romană! Civilizația și cultura celor aduși pentru colonizare, au făcut ca Dacia să prospere, mai ales că, oricum
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1444131660.html [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
izvoare istorice. În timp, puțin câte puțin, populația autohtonă s-a deprins cu instituțiile, cu civilizația și cultura romană, iar această asimilare progresivă, impusă de funcționarea instituțiilor romane, de viața în comun a populației autohtone, majoritare, cu funcționarii imperiului, cu meseriașii și negustorii, cu militarii, în ultimă instanță, a fost numit proces de romanizare. De aici pornind, de la denumirea acestui proces, presupun, s-a ajuns la afirmația potrivit căreia noi, poporul român, suntem „urmași direcți ai romanilor”, de parcă nu am fi
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1444131660.html [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
mai mulți în sat care bat doba, da' nu-i concurență. În sat se știe cine face cele mai frumoase împestrițuri pe furca de tors, pe botele ciobănești? Se știe. Cine cântă mai frumos? Se știe. Da' el nu-i meseriaș, nu ia bani pe cântat. El trăiește din pământ sau din turme. Este o lume a naivității și a inconștienței. El nu constientizează ceea ce face, chiar dacă o face genial. - Și noi orășenii de ce suntem atât de atașați și de interesați
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_artistul_grigore_lese_.html [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
Noroc că bursa mea nu acoperea și o astfel de consumație, nu?... În fine, nu vă lăsați păcăliți, nu depre-o anumită etnie vreau să vă vorbesc (pe-acolo se-nmulțeau de-a valma toate națiile). Eu vă zic de unii, MESERIAȘII, de toate culorile, pe care îi știi din prima: au totul și ei încă fură, n-au loc nici când sunt singuri, vorbesc cu-un decibel mai tare, chiar și când nu au nimic de zis! Sunt blonzi, bruneți, roșcati
N-ai tu puterea să mă ierți! by https://republica.ro/n-ai-tu-puterea-sa-ma-ierc-i [Corola-blog/BlogPost/338426_a_339755]
-
măcar o luptă! Acum, când trec pe la facultate, zâmbesc și-mi zic: ești actor? Ia! Arată! Hai, fă ceva...descurcă-te! Să-ți folosească actoria la ceva. Mai ieri, parchez înghesuit pe un nămeț-semeț (că doar n-or să dea meseriașii zăpada la o parte), încerc să las liberă intrarea-n curtea tipului, intru-n școală, stau nițel și plec. Nu pare să fi deranjat pe nimeni. Prima intersecție - primul roșu! Ce noroc să am!?! Din spate, cu flapsurile ridicate, un
N-ai tu puterea să mă ierți! by https://republica.ro/n-ai-tu-puterea-sa-ma-ierc-i [Corola-blog/BlogPost/338426_a_339755]
-
89-101. ; Nevoia de construi sau repara mori și făcăi a dus la creșterea numărului mămularilor care practicau acest vechi meșteșug. Astfel Catagrafia din 1835 înregistra numai la Baia de Aramă, 21 și la Cerneți 25 de mămulari( Vladimir Diculescu, Bresle, negustori și meseriași în Țara Românească, 1830/1848, Editura Academiei, București, 1973, p. 113). 33 .Dacă în medie în Tara Românească reveneau în această perioadă 1,8 sate pe o moară, în județul Mehedinți media era de o,7 sate . Aici aproape jumătate
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
Cum se poate afirma profesional, social, un exilat? Lucian DUMBRAVĂ: În primul rând, cum spuneam ceva mai-nainte, ține de felul în care știe să se integreze în noua societate. Dacă lasă o impresie pozitivă, își poate expune calitățile de meseriaș și e apreciat în consecință. În cazul în care e refractar noilor reguli a unei noi societăți, cu greu va fi lăsat să arate că din punct de vedere profesional are o bună pregătire. Mai ales dacă are o pregătire
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU LUCIAN DUMBRAVĂ (FARO, PORTUGALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_baciut_1427110439.html [Corola-blog/BlogPost/353450_a_354779]
-
are expertiza neîndoielnică, în măsură să prezinte soluții, pe de o parte decurgând din lucrările sale de specialitate, iar pe de altă parte din biografii, modele, monografii regăsite în operele sale. Se prezintă la modul cel mai apreciabil al simplității: „meseriaș în domeniul construcții, un om care a înțeles întotdeauna să-și facă meseria bine”. Pătrunzând, printre filele cărții pe care a scris-o, deducem argumentul subsumat unei înșiruiri de oameni și fapte din rândurile neamului său, al unei personalități întocmai
NICOLAE NOICA. CONDAMNABILĂ ÎNDEPĂRTARE DE BAZA ŞCOLII ROMÂNEŞTI DE CONSTRUCŢII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1122 din 26 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Nicolae_noica_condamnabila_aurel_v_zgheran_1390773146.html [Corola-blog/BlogPost/347550_a_348879]
-
există. Înainte, aveai trei-patru copii, să zicem, și unul, pe care-l alegea domnul învățător sau popa, mergea la studii, mergea la școală. Ăilalți rămâneau acasă. Nu erau obligatoriu ca toți să facă liceul, să facă facultatea. Era nevoie de meseriași. Marea prostie a fost desființarea școlilor profesionale. Am avut colegi ai căror părinți nu au avut bani să-i dea la liceu. Îți trebuiau bani ca să-ți ții copilul la studii. - Erau costuri mari cu școlarizarea și înainte de comuniști ... - Era
INTERVIU CU MAESTRUL TUDOR GHEORGHE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_maestrul_tudor_gheorghe_.html [Corola-blog/BlogPost/361456_a_362785]
-
țărani săraci lipiți pământului” ci gospodari mai mult sau mai puțin înstăriți după munca prestată în propria casă, pe lângă munca depusă pentru boierul stăpânitor al pământurilor. Similar asocierii țăranilor în mici ferme mai des, dar nu exclusiv, găsite la Sași, meseriașii orășeni se asociau în bresle care le apărau ieșirea pe piață și procurarea materiei prime. Un cu totul altfel de sărăcie față de restul țării hărăzită de popi pregătirii pentru „veșnica trândăvie” din Raiul Ortodox. Am văzut ce este și cu
OM BOGAT, OM SĂRAC de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1416655862.html [Corola-blog/BlogPost/372043_a_373372]
-
sfârșitul anul doi, mi-am desfășurat practica în secția de strungărie a Întreprinderii mecanice de material rulant „16 Februarie”. Nu eram străin de o astfel de activitate, întrucât mă deprinsesem cu ea în cadrul atelierului școală. Am fost repartizat la un meseriaș în vârstă, pe un strung „antic”, de tip Iosif Rangheț. Bătrânul tocmai își montase o plăcuță videa, marca Poldy, pe cuțitul de degroșat și, dornic de o țigară, m-a instruit rapid punându-mă să execut o operație simplă. Înainte de
PRACTICA PRODUCTIVĂ de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1440127232.html [Corola-blog/BlogPost/378267_a_379596]
-
decedat. Pentru a se evita astfel de situații, este indicat să se cumpere de la biserică ori de la magazinele specializate o cățuie (obiect destinat pregătirii tămâiei și tămâierii) ori să se confecționeze un astfel de obiect, cu deosebită grijă, de un meseriaș priceput. Nu este potrivit apoi ca, pentru a arde tămâia, să se folosească drept "foc" sau "jar" spirt, hârtie, capete de lumânare, lemne ori alte materiale inflamabile. Acestea, prin ardere, scot fum și miros neplăcut, anihilând mirosul aromat al tămâiei
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_moarte_si_pomenirea_mortilor_i_stelian_gombos_1329830277.html [Corola-blog/BlogPost/346803_a_348132]
-
semn al închinării pruncului: „Numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, Amin!” Omul e creat după semnul crucii; sus capul; jos corpul, picioarele; în lateral, întinse brațele. Imaginația e un dar! Dar ce dar!!! De la Dumnezeu Har. Crucea ? Meseriași - milioane: Din stâncă, din fier, din marmoră, din lemn, din tot... Din ce nu-ți poți inchipuii; chiar din două sau și mai simplu, dintr-un cui; după puterea de imaginație a oricărui artist. Dar Crucea e Cruce! E un
CRUCEA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1718 din 14 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1442228756.html [Corola-blog/BlogPost/347141_a_348470]