57 matches
-
în genurile zise „secundare” și chiar să fie uneori considerat „critic”, deși respingea eticheta, explicînd sec de ce nu i se potrivește, de ce el se simte și rămîne prozator; însă seriozitatea muncii intelectuale nu putea să nu-l împingă către discursurile metaliterare, pe care - pînă la urmă - le-a practicat cu spor, la nivele ridicate de performanță; *profesoratul, meseria lui primă și - așa-zicînd - ultimă, ca a tot filologului, în ordine pragmatică, pentru subzistență: practicată în condițiile grele ale navetismului înainte de 1990, la
Talent și tenacitate Un crochiu biografico-stilistic by Ion Bogdan Lefter () [Corola-journal/Journalistic/3511_a_4836]
-
imaginație la limita prozei, dar melanjul dintre ficțiune și analiză îi iese de minune Nicoletei Sălcudeanu. Ea vînează eficient punctele vulnerabile din opera supusă analizei, taxează mereu cu voioasă ironie greșelile metodologice sau, mai rău, atunci cînd este cazul, elementele metaliterare care pervertesc judecata critică. Textele produc satisfacții estetice prin niciodată previzibilele volte stilistice ale autoarei și lasă loc de meditație grație tezelor pe care le pun în discuție. Uneori, pentru a-și întări argumentația, cronicara apelează și la alte surse
Funambulism critic by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10696_a_12021]
-
plastică, muzică), avem peste treizeci de băgători de seamă în ale culturii. Și numărul acestora este în continuă creștere). Apoftegmatic vorbind: "E dificil să fii român: dar să fii ardelean, la Craiova, e un fel de absurd ubuesc, patafizic și metaliterar". Văzuți prin colimatorul marginalizării personale, confrații de succes primesc din partea alutanului de nevoie comentarii necomplezente. După ce Doinaș a fost timp de două zile "invitatul de onoare", în Bănie, al poeților "patrihoți", I. D. Sîrbu observă casant: "A umilit mulți universitari
Corespondenta unui exilat intern by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10135_a_11460]
-
mării, în loc să repete scena biblică a despicării lor, în vederea exodului izbăvitor, ,au făcut pîrtie/ să treacă moartea/ și pe celălalt mal" (mazuzah). Aproape fiecare poem al Corneliei Maria Savu din primul ciclu (o menadă închisă în lift) este eseistic și metaliterar, în sensul că ia în discuție ficțiunea literară și rostul ei: ,oricum poezia e-o moarte onorifică" (o moarte onorifică), ,unde-ți stă capul îți vor sta/ mîine poemele" (alonzafan II), ,arsă cu fierul roșu să fi fost/ și n-
Autoportret la persoana a doua by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/10758_a_12083]
-
ulterioară a Sonetelor, Reputația critică a Sonetelor, Sonetele și scriitorii de mai târziu, Sonetele în spectacol. Cartea, în finalul căreia Notele aduc veritabile completări, are două părți. Paul Edmondson și Stanley Wells descriu fiecare manuscris în parte, cu toate notele metaliterare, valoroase astăzi prin caracteristica socială pe care o sugerează. Comunicarea asupra istoriei sonetelor shakespeariene, care au avut o soartă comună poemelor în perioadă: circulație în manuscris la nivelul amicilor, este clară și verificată în mod întemeiat. Tabelele prezentate probează ingeniozitatea
Bunul prieten al sonetului () [Corola-blog/BlogPost/339686_a_341015]
-
de apel a unui autor pe care îl crede supraevaluat de critica autoritară a momentului: „Tezistă, sufocată sub o avalanșă de speculații aride, cu inimă artificială și cu articulații rigide, literatura lui Al. Ivasiuc e suficient de agreabilă ca exercițiu metaliterar cu mijloace literare.” În Al doilea rond (1976), Critică și angajare (1981), I. va fi tot mai atent la orientările teoretice ale istoriei literare postbelice, ocupându-se mai mult de grupări de autori așezați sub semnul unui program comun (Cercul
IORGULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287608_a_288937]
-
masive privitoare la Dorothea și Nevermoor. Prea sunt complecși; mai ducă-se pe pustii!” În partea a doua a cărții apar așa-zisele scrieri ale lui Milorad de Bouteille, valorificând motive de natură senzațională, miraculoasă, morbidă, stranie, detectivistică, absurdă, fantastică, metaliterară. Cărțile lui I. apărute în România au fost traduse în limbile germană, suedeză, japoneză. SCRIERI: Cinste specială, pref. Miron Radu Paraschivescu, București, 1967; Până la dispariție, București, 1968; ed. (Aus), tr. Heidi Dumreicher, Frankfurt am Main, 1971; Versuri, București, 1969; Nemaipomenitele
IVANCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287647_a_288976]
-
îi așază în „categoria debutanților tardivi și bine socotiți” (Leonid Dimov, Mircea Ivănescu, Mircea Horia Simionescu, Radu Petrescu, Tudor Țopa, Barbu Cioculescu). Erudiția, meșteșugul de stilist, dispoziția ironică și parodică sunt mobilizate într-un demers ce poate fi calificat drept metaliterar: scriitorul sintetizează teme și motive, parodiază polemic clișee literare, simulează maniere (adică recurge cu virtuozitate la pastișă, construiește impecabile „exerciții de stil” cu referire la stiluri consacrate, identificabile istoric), cultivă fragmentarul și bizareria, servit fiind de o deosebită iscusință tehnică
GEORGE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
comunism» au fondat noul discurs și au legitimat noile structuri de opoziție intelectuală și politică. Ele au făcut posibilă o primă alternanta politică și o adevarată democratizare a spațiului politic. O altă categorie de schimbări Înregistrate privește producția literară și «metaliterară», fiind modificate În același timp fondul documentar disponibil și ierarhia autorilor și operelor. Literatura cu caracter biografic (jurnale intime, memorii) a devenit un gen dominant, În pofida statutului său literar bastard. Modificarea clasamentelor și recunoașterea unor foști autori marginali au fost
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
de cronică, în maniera carnavalescului tragic, a exodului spre Vest al unor tineri dezamăgiți de viața postcomunistă, Hotel Europa e o meditație profundă și gravă, în cheie postmodernă, asupra rostului vieții, asupra crizei societății contemporane. Cartea ilustrează și o temă metaliterară, aceea a Autorului (sau a ficțiunii), susținută de un personaj substitut al autorului real (și pe care acesta îl prezintă în mod „viclean” ca fiind aproape confundabil cu sine). Romanele Pont des Arts (1999) și Maramureș (2001; Premiul Uniunii Scriitorilor
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
prin temele pe care le dezvoltă în ultimele cărți, preocupate într-un mod acut de relația individ - istorie. În romanul politic al anilor ’70 Constantin Țoiu aduce un spirit educat la școala marii proze. EUGEN SIMION Nu așa de complex metaliterare ca ale lui M. H. Simionescu sau Olăreanu, romanele sale recurg frecvent la încercarea puterilor povestirii și la motivele narativității conștiente de sine; mai puțin sofisticate stilistic decât ale lui Paul Georgescu, exprimă un nivel la fel de înalt și specializat al
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
unifică, în mod esențial, producția poetică din epocă a lui Adrian Maniu, Ion Vinea și Tristan Tzara este o acută conștiință a convenției literarului, o sațietate - ea însăși calofilă - de literatura calofilă, resimțită ca epuizată. De aici, caracterul metatextual sau metaliterar al multor compoziții, ironia dezabuzată, cinică, pervers-iconoclastă la adresa retoricilor înalte, eroice, idealizant-sentimentale sau sublime, „prozaismele” căutate, denudarea ostentativă a procedeelor și deliricizarea prin insertul de banal cotidian, de jurnal și de real reportericesc, improvizația liberă și afectarea antisentimentalismului lucid, dereglarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
un bon chef contable Euridice: să-ți prind ochii cu ace de siguranță te rog pînă aici fără aluzii matematice Euridice mă duc să mă culc. Inversată („Euridice mă duc să mă culc / Te rog...” etc.), „strofa” comunică același mesaj... metaliterar: atrage, de fapt, atenția asupra redundanței parazitare a „poeziei”, demascată ca simplu bavardaj superficial. Pe aceeași pagină, alte texte trimit În chip și mai evident la futurista „distrugere a sintaxei” ori la rețeta oferită de Tristan Tzara „pentru a face
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
a melodramei, fapt care nu ar fi avut nevoie de o asemenea risipă de abilitate hermeneutică. Pornind de la tiparele și situațiile melodramatice exersate încă din anii debutului, Lovinescu construiește, la maturitate, un roman specular și analitic, cu o puternică componentă metaliterară. Eroul său predilect este un personaj-problemă, un intelectual ca atâția alții din romanele interbelice ale lui Camil Petrescu, Mircea Eliade, G. Ibrăileanu, Anton Holban, deci un ins care are un raport mediat cu "viața". În cazul lui Lovinescu, personajul este
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
amestecate și lipsa de cronologie, coexistența între real și supranatural, așa-numitul realism magic, cu ilustrul sau reprezentant García Márquez și opera să măiastra O sută de ani de singurătate. Românul nou abordează diferit problemă creației literare, sub forma paradigmei metaliterare. În această maturitate romanesca găsim o universalizare a tematicii latino-americane, grație folosirii ideilor preluate din metadiscursurile moderne, cum sunt psihoanaliza, existențialismul, structuralismul lingvistic și antropologic; unele române explorează exuberanta baroca a vocabularului cult și a sintaxei lui Góngora; în noul
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
de explicare și o tehnică de investigație. O astfel de interpretare este adecvată pentru analiză Parizienei, deoarece depășește lectură de tip clasic a dimensiunii epice, lăsând nevalorificata originalitatea expresivității sale de natură teatrală. Mai multe considerente, de ordin literar și metaliterar, ne-au făcut să adoptăm perspectiva teatrală de interpretare a personajului. 1) Spectacolul lumii Teatrum mundi este o ficțiune culturală, ce se dezvoltă prin analogie cu "dramaturgia socială" (M. Weber, G.H.Mead, E. Goffman) și sugerează o tehnică de investigație
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
asupra modalității de raportare a sicilianului la filoanele contemporane sau precedente, modalitate directă ori mediata, fie că filtrul reprezentat de operă altor poeți a operat la nivel subliminal sau și dincolo de el. Profitabilă este și expunerea în paralel a considerațiilor metaliterare leopardiene și ale lui Quasimodo (fără a se uită de etapele creative parcurse) sau a altor repere, între care definitoriu felul specific de a evalua, la distanță de un secol, moștenirea antichității clasice. Sunt aspecte aferente, conținutistic, temei principale, examinate
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
titlul incitant: O poetică a deconstrucției. Neomodernismul: Ana Blandiana. Iată un subiect complex, pentru că așa l-a gândit autoarea, cu numeroase trimiteri bibliografice, care însoțesc și întăresc ceea ce stilistica numește știința de a vedea în text, adică structurile literare și metaliterare. Subiect în care trebuia să se armonizeze exegeza operei și cadrul teoretic avut în vedere. Alături de Simona Constantinovici, semnatara postfeței, am asistat la conturarea acestei viziuni, deloc simple, cu ezitări, neliniște, dar însoțită mereu de o bucurie specială, provocată de
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
canonului 9. În articolul său, Despre canonul estetic 10, el leagă, totuși, definirea canonului și de latura sa funcțională, deci de operele reprezentative, exponențiale, pentru o anumită perioadă sau autor. El identifică, de asemenea, la canonul estetic și o componentă metaliterară critică, recunoscând că: "Problema canonului estetic este, în primul rând, una a corpusului de texte, care îl susțin și îl ilustrează"11 cu mențiunea că "deși el, canonul, se definește, în primul rând, prin operele literare reprezentative, punctele de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
se definește, în primul rând, prin operele literare reprezentative, punctele de vedere emise asupra acestor opere sau asupra altora, ideile, concepțiile literare și interpretările critice, aflate în concordanță cu respectivele opere, nu pot fi ignorate"12. Există, așadar, o componentă metaliterară, critică, a canonului literar, estetic. Prin urmare, așa cum există canoane ale literaturii, ale creației, există și canoane ale criticii, ale receptării, în genere. Astfel, "canonul nu conține numai lista de opere, ci și principiile după care acestea au fost alese
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
existând numeroase liste canonice, care funcționează, în paralel, ele fiind expresia unei viziuni asumate (instituțional sau nu), ca o platformă bibliografică esențială a unei anumite curricule"15. Păstrând teoria lui Mircea Martin, conform căreia canonul literar, estetic, are o componentă metaliterară, critică, Luigi Bambulea asociază, cu oarecare rezerve totuși, ideea de canon literar, aceleia de canon al istoriei literaturii 16, vorbind despre organicitatea literaturii române și despre posibilitatea ca o istorie literară să instituie canonul. El punctează, astfel, că "dacă prin
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
însă, decât ipostaziată metaforic și visată în delir, niciodată trăită cu adevărat. Concluzii Nu mai rămâne decât să subliniem că existența acestei configurații metaforice în romanele scriitorului interbelic indică o conștiință artistică evoluată, o poetică complexă, ce dezvoltă un nivel metaliterar al reflecției. Observațiile criticilor literari din anii 30 cu privire la "luciditatea" scriitorului Blecher semnalează și ele această dimensiune poetologică, încă rară în proza românească a vremii. Totodată, obsesia operei de artă și a scrisului arată că autorul învestește literatura cu valențe
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Andrei Terian, Simona Sora, Tania Radu, Marius Chivu, Bogdan Crețu, Antonio Patraș, Doris Mironescu și pe cine mai vreți domniile voastre, și să-i întrebați dacă există într-adevăr acest deficit de creativitate literară simultan cu un (binecuvântat) exces de reflexivitate metaliterară. Eu trăiesc aproape zilnic, de câțiva ani buni, această stare de disconfort în fața noutăților literare. Nu cantitatea, nu puținătatea ofertei mă jenează, ci precaritatea calitativă a ofertei, cu cel mult zece prozatori și șapte poeți remarcabili, dar cu o galerie
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
și un polemist acerb ca Mircea Mihăieș, prilejuindu-i criticului una dintre formulările sale norocoase: "cei scăpați sunt doar cei cărora nu le-a venit încă rândul". Un capitol aparte, și mai suculent, al acestei lumi în mișcare, infra- și metaliterare, îl constituie ardelenii, portretizați memorabil de Al. Cistelecan. Virgil Podoabă, Aurel Pantea și Alexandru Vlad, balansați între bibliografie și biografia strictă, devin adevărate personaje, proiectate și exploatate ca atare. Iar Nicoleta Sălcudeanu, cu cronicile ei rele, de fapt "galante", cu
Marca inteligenței by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8675_a_10000]
-
un bon chef contable Euridice: să-ți prind ochii cu ace de siguranță te rog până aici fără aluzii matematice Euridice mă duc să mă culc. Inversată („Euridice mă duc să mă culc / Te rog...” etc.), „strofa” comunică același mesaj... metaliterar: atrage, de fapt, atenția asupra redundanței parazitare a „poeziei”, demascată ca simplu bavardaj superficial. Pe aceeași pagină, alte texte trimit în chip și mai evident la futurista „distrugere a sintaxei” ori la rețeta oferită de Tristan Tzara „pentru a face
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]