51 matches
-
separa literatura de viață. În țesătura scrierilor începe să-și facă loc reflecția asupra literaturii; literatură și manifest, lirism și autodescriere sunt de aci înainte inseparabile. Cărțile scrise în anii războiului, după experiența pariziană, sunt asemenea texte în care literatura, metaliteratura și discursul programatic coexistă. Volumele Un lup văzut printr-o lupă și Inventatorul iubirii. Parcurg imposibilul. Moartea moartă, ambele tipărite în 1945, sunt sonde aruncate în profunzimea temelor suprarealiste: hazardul obiectiv, iubirea, visul, conștientul și inconștientul, natura, imaginea poetică. Obiectivul
LUCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287859_a_289188]
-
Micu opinând, de pildă, că proza lui S. conține „poate mai mult dadaism decât întreaga presă românească de avangardă”. Pe de altă parte, prozatorul e unul din primii autori români contemporani care au practicat textualismul. Literatură în mare parte autospeculară, metaliteratură de fapt, scrisul lui, postmodernist avant la lettre în contextul românesc, se distinge de postmodernismul radical prin faptul că păstrează o aură nostalgică și sentimentală, o moderație a deconstrucției, un filon „umanist”. Aparent paradoxal - în condițiile dinamitării ostentative a mai
SIMIONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
propune înnoirea vechilor „descoperiri”, precum și altele noi, proprii. Strict vorbind, unele - cunoscutele deja „vaporizări”, „stilamancii” și „fumaje” ori proaspăt inventatele „grafii colorate”, „grafomanii entoptice”, „pantografii”, „mișcări hipnagogice” - aparțin, în fapt, artelor plastice, în timp ce altele - „oniromanciile obsesionale” - trimit la literatură și metaliteratură. Dar primele sunt descrise în cuvinte, textele parvenind la condiția poeziei (La Connaissance des temps) sau la aceea de manifest, de discurs teoretizant, iar celelalte sunt ori ilustrate, ori dau impresia de experimente „aplastice”. Notă aparte fac Le Plaisir de
TROST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290276_a_291605]
-
carte originală atât ca formulă editorială, cât și ca mod de abordare a subiectelor. Într-un Prolog în versuri, câteva personaje pun în discuție ideea de artă literară și improvizează experimental o scurtă poveste, totul constituindu-se într-o spirituală metaliteratură, unde P. anticipează o modă estetică de peste decenii. Gluma se îngroașă când trece la „judecarea zeilor”, nu numai demitizând pe fondatorii unor mari religii - Buda, Moise, Hristos -, dar încercând să „probeze” și falsitatea învățăturilor acestora. S-ar putea spune că
PORSENNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288976_a_290305]
-
romantic, așa cum n-o avem nici În materie de roman realist sau naturalist, noi fiind În esență parodiști ai unor genuri pe care, cu puține excepții, n-am știut să le cream. Am fost Întotdeauna mai talentați În a face metaliteratură, intertextualitate, post-roman, post-nuvelă, considerând că a te Înscrie Într-un gen limpede este, din start, un soi de demodare, de cădere În ridicol, de spirit comercial sau, În cel mai bun caz, de naivitate. De aceea, autorul recunoaște, fără complexe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
maestrul lui Pallady!) la Alexandr Archipenko. Procedeele metapoetice apar, în aceeași perioadă, în manuscrisele tînărului Tristan Tzara și, mai puțin la Ion Vinea. Teatralismul ironic este însă trăsătura definitorie a liricii tînărului Maniu, ca și imagismul fauve, iar elementele de metaliteratură au o funcție polemică. În mod oarecum straniu, după acest foc de artificii antiacademist va trece treptat în prim-plan o „autohtonizare” expresionistă, primitivistă, folclorizantă și bizantinizantă, oarecum în linia picturii lui Francisc Șirato. Ea se va accentua după război
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
scurt medalion unde rezumă plat judecățile călinesciene, adăugîndu-le doar calificativul de „precursor mondial al literaturii absurdului”... Capacitatea inovativă a autorului față de G. Călinescu se vede și din titlul cărții, unde „origini” e înlocuit de „început”, iar „prezent” de „azi”... Antiliteratură, metaliteratură, literatură. Urmuz „romancier” Considerat inițial drept „poet” de către unii avangardiști, Urmuz rămîne autorul unei literaturi greu clasabile generic. Capitolul pe care i-l dedică Ov.S. Crohmălniceanu în volumul I din Literatura română între cele două războaie mondiale (E.P.L., București, 1967
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
parodia capătă funcție existențială. Într-un text din 1976 reluat în prefața volumului-restituire Un spectacol ratat al avangardistului rus interbelic Daniil Harms (Ed. Paidea, București, 1997), Dan Culcer stabilește o paralelă între Urmuz și Harms, văzînd în ei „autori de metaliteratură”. În 1983, odată cu apariția celui de-al treilea volum din Arca lui Noe, Urmuz e consacrat ca... romancier — întîiul nostru romancier de tip „corintic”. Ideea unui Urmuz-autor-de-romane fusese deja enunțată de către Mihai Zamfir în studiul despre Poemul românesc în proză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
perspectivă - ca sinteză barocă între realism și modernism, am putea considera „metatranzitivitatea” definitorie pentru acest spirit sintetic. Cu atât mai mult cu cât conceptul oferă, la rigoare, o soluție sui-generis de reconciliere între tentația repezentării iconice a realității și seducția metaliteraturii. 2.LIMBAJUL POETIC ȘI DINAMICA GENURILOR LITERARE (RECATEGORIZARE SAU HIBRIDIZARE?)tc "2.LIMBAJUL POETIC ȘI DINAMICA GENURILOR LITERARE (RECATEGORIZARE SAU HIBRIDIZARE?)" După cum îndeobște se cunoaște, unul dintre aspectele fundamentale ale literaturii contemporane constă în tendința de a „renegocia” clasificarea propusă
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
să spui?“, „Ce înțe legi tu prin...?“ etc.). Comunicarea artistică poate apela și ea funcția metalingvistică, orientată însă nu numai spre coduri lingvistice, ci și spre coduri culturale/estetice. Astfel, artele poetice fa cilitează decodarea semnificațiilor, oferind „chei de lectură“. Metaliteratura activează această func ție prin autoreferențialitate, prin discursul textualist al postmoderniștilor, prin proce deul intertextualității, al parodierii etc., care impun coduri de lectură și de interpretare spe cifice, în relație cu „pretextul“ și cu „arhitextul“ (Julia Kristeva). FUNCȚIA FATICĂ denotă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
să spui?“, „Ce înțe legi tu prin...?“ etc.). Comunicarea artistică poate apela și ea funcția metalingvistică, orientată însă nu numai spre coduri lingvistice, ci și spre coduri culturale/estetice. Astfel, artele poetice fa cilitează decodarea semnificațiilor, oferind „chei de lectură“. Metaliteratura activează această func ție prin autoreferențialitate, prin discursul textualist al postmoderniștilor, prin proce deul intertextualității, al parodierii etc., care impun coduri de lectură și de interpretare spe cifice, în relație cu „pretextul“ și cu „arhitextul“ (Julia Kristeva). FUNCȚIA FATICĂ denotă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
siècle, Bordas, Paris, ț.2, p.1851-1891 PRUNER, Michel, L'analyse du texte de théâtre, Nathan, Paris, 2001 PRUS, Elenă, Dimensiunea socială a imaginarului urban, în Caietele Echinox, Dacia, Cluj, 2002, Nr.3, p.59-61 PRUS, Elenă, Homo urbanus, în Metaliteratura, Analele facultății de filologie, Editura UPS "Ion Creangă", Chișinău, vol.6, p.109-119 RAMOND, F. C., Leș Personnages des Rougon-Macquart, Burt Franklin, New York, 1970 RANK, Otto, Le mythe de la naissance du héros, Payot, Paris, 1983 REIZOV, B., L'esthétique de Zola
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de tipul celor imitate satiric de Caragiale în Magnum Mophtologicum, și diverse stiluri și tipologii din literatura serioasă, dar pare a avea o țintă mult mai reprobabilă: aberanta și vasta carte a dosarelor securității. O parodie a literaturii și a metaliteraturii 9, organizată tot pe principiul listei este și Bibliografia generală cea de-a doua parte a ingenioasei tetralogii, în care întreprinde o meticuloasă înregistrare lexicografică a unor opere fictive. Procedeul este recurent și în Paltonul de vară, volumul "zăpezilor și
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
2. Teoria și critica literară Conceptul de literatură se modifică substanțial în acest secol, remodelarea sa este pusă în evidență, deopotrivă, de teoriile literare (de la estetica receptării și pragmatică, până la istoria mentalităților și a imaginarului), de literatura propriu-zisă (prin dezvoltarea metaliteraturii) și de critica literară. Un nou și ultim reducționism al epocii îl constituie asimilarea literaturii în critică. Secolul XX se distinge prin enorma proliferare a criticii și teoriei literare, care tind să „înghită” și să se substituie tot mai mult
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
odată definiția literaturii. Critica literară tinde tot mai mult să transforme literatura în critică. Aceasta se mută chiar în interiorul literaturii care începe tot mai mult să și pună în discuție limitele, validitatea, obiectul, esența și chiar existența. Vorbim astfel de metaliteratură, literatura devine în felul acesta un arhitext. Literatura este text în măsura în care este și metatext, iar de metaliteratură este responsabil criticul. Sub impulsul „noii critici”, pe lângă lectura „simplă”, „liberă”, „naivă”, putem vorbi și de o „lectură critică”. Prin urmare, în literatură
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
chiar în interiorul literaturii care începe tot mai mult să și pună în discuție limitele, validitatea, obiectul, esența și chiar existența. Vorbim astfel de metaliteratură, literatura devine în felul acesta un arhitext. Literatura este text în măsura în care este și metatext, iar de metaliteratură este responsabil criticul. Sub impulsul „noii critici”, pe lângă lectura „simplă”, „liberă”, „naivă”, putem vorbi și de o „lectură critică”. Prin urmare, în literatură nu putem vorbi de arhitecturi definitive. Această nouă paradigmă re valorizează rolul și statutul criticului și istoricului
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
și pune în față principiul subiectivității, aservit unor interese ideologice. Se prea poate că asemenea lucruri se întâmplă atunci când e vorba de niște personalități doar considerate și nu realmente situate în prim-planul unui oarecare domeniu social, cultural sau politic. "Metaliteratură", nr. 1-4, 2010 Constantin CUBLEȘAN Cum trebuie și cum nu trebuie scrisă o istorie a literaturii române Poate niciodată literatura noastră n-a fost mai scindată ca acum (nu atât literatura în sine cât cei care fac literatură) în grupuri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și comentată de Theodor Codreanu în ultima secțiune a Polemicilor sale: "Omul nu este niciodată victima lui Dumnezeu, Dumnezeu este totdeauna victima omului". E ceea ce spune și Părintele Savatie Baștovoi cu un titlu recent de carte: Diavolul este corect politic. "Metaliteratură", nr. 3-4, 2011 Ion BELDEANU " A nu polemiza cu ură" Nu ezităm a afirma că în aceste pagini, Theodor Codreanu își creionează direcțiile de acțiune ale strategiei sale precizând, între altele, că în disputele existente în presa literară se află
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
caută cercul infinit de rotund,/ împarte circumferința la rază// și te convinge că trei întregi și patru/ spre zecele// e formula sanscritică/ a infinitului neînceput/ din care pornește caldul și recele/ unei imaginații de care încă nu s-a știut". "Metaliteratură", nr. 1-2, 2012 Ion CIOCANU În așteptarea unei exegeze propriu-zise Nu se poate spune că activitatea literară a lui Victor Teleucă a fost ignorată de critica noastră. E suficient să parcurgem cuprinsul culegerii colective Victor Teleucă un heraclitean transmodern (Chișinău
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
mod, de altfel, de a sugera o nouă ontologie. Aparenta ingratitudine a postmodernismului față de realitate se întemeiază, în fapt, tocmai pe refacerea lucidă în text a unei lumi disperate și degradate. Forma simbolică a acestei demiurgii este, cum am zis, metaliteratura. Atitudinea ironică a autorului tocmai de aici vine, din asumarea acestei imanențe goale. În text, lumea se vede mai coerentă, însă din colțul lui un diavol ascuns îi face semn că dincolo de oglindă e neantul"244. Poezia nu mai comunică
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
siècle, Bordas, Paris, ț.2, p.1851-1891 PRUNER, Michel, L'analyse du texte de théâtre, Nathan, Paris, 2001 PRUS, Elenă, Dimensiunea socială a imaginarului urban, în Caietele Echinox, Dacia, Cluj, 2002, Nr.3, p.59-61 PRUS, Elenă, Homo urbanus, în Metaliteratura, Analele facultății de filologie, Editura UPS "Ion Creangă", Chișinău, vol.6, p.109-119 RAMOND, F. C., Leș Personnages des Rougon-Macquart, Burt Franklin, New York, 1970 RANK, Otto, Le mythe de la naissance du héros, Payot, Paris, 1983 REIZOV, B., L'esthétique de Zola
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
A vrut să desființeze subiectul pentru a-l Înlocui cu spirite animale și s-a Înnobilat astfel cu titlul de “cavaler al autonomiei”, conform sintagmei lui Rorty aplicată lui Foucault. Cred că există, În altă parte decît În literatură și metaliteratură, o tematică „modern”-„postmodernă” comună În Franța și Statele Unite. Greu de numit acest discurs, Întrucît cei care-l produc se intitulează geografi, dar pot fi tot atît de bine sociologi, În măsura În care geografia zilelor noastre a devenit o știință umană. Noua
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
secolului XX. În scurta introducere, autorul crede că specificitatea romanului ultimei sute de ani se regăsește În “interogațiile asupra sensului, pertinenței și legitimității sale”. Romanul de secol XX devine un “roman critic”, introspectiv. Literatura, cu alte cuvinte, este dublată de metaliteratură, fiecare gest scriptural apare Însoțit de notația rezonanței lui, În conștiința individuală a scriitorului, În cea colectivă a “cititorului”, În extremitatea În construcție a istoriei literaturii. Criticul francez confirmă, În avatarurile romanului francez de secol XX, manifestarea unei crize a
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
o nostalgică imagine a "salcâmului din Bugeac". Adina Enăchescu Iubire neterminată, București, Editura Societății Scriitorilor Români, 2004, 68 p. Versificații autobiografice. Elena Călugăru Baciu Aripă frântă. Roman..., București, Editura Amurg Sentimental, 2004, 248 p. Text cu percepții turistice. Ioan RĂDUCEA Metaliteratura. Analele Facultății de filologie a Universității pedagogice de stat "Ion Creangă" Chișinău. Volumul sosit la redacție este dedicat profesorului Eugen Coșeriu, începând cu lucrarea lui Mihai Cimpoi privind limbajul poetic ca limbaj absolut. Se dezvoltă concepția savantului privitoare la delimitarea
Cărți primite la redacție. In: Curierul „Ginta latină” by Gligor Popi () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2351]
-
Bucovina în presa vremii, Cernăuți 1811-2004", Editura Edict, Iași, 2004. CHIȚIMIA 1979: Ioan C. Chițimia / Alexandru Dima / Mircea Anghelescu, in "Dicționar cronologic. Literatura română", București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1979. CIMPOI 2008: Mihai Cimpoi, Ștefan Petică și revoluționarismul simbolist, în „Metaliteratură”, Revistă științifică trimestrială a Institutului de Filologie al A.Ș.M. și a Facultății de Filologie a U.P.S. „Ion Creangă”, Anul VIII, nr. 5-6 (19), 2008 (serie nouă), pp. 8-11. CIOCULESCU 1970: Șerban Cioculescu, "Ștefan Petică, poet neadaptat al
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]