219 matches
-
vârful cozii - un smoc. Culoarea părului este foarte variată. Dimorfismul sexual este de obicei bine pronunțat. Cu puține excepții ("Tragulidae"), toate rumegătoarele au numeroase glande cutanate specifice pe cap, în regiunea inghinală și pe picioare: glande carpiene, glande tarsiene, glande metatarsiene, glande preorbitale etc. În afară de glandele sudoripare și sebacee, rumegătoarele au diferite glande odorante. Mirosul răspândit de secrețiile glandelor odorante este caracteristic pentru fiecare specie și joacă un rol important în atragerea sexelor, în recunoașterea indivizilor și în marcarea teritoriului. Glandele
Rumegătoare () [Corola-website/Science/308838_a_310167]
-
de la picioarele anterioare se află glande carpiene, iar între degetele de la picioarele posterioare - glande tarsiene. Căprioarele, lama și elanul au și ele glande tarsiene. Produsul lor unge copita și lasă urme mirositoare pe pământ. La unele antilope se întâlnesc glande metatarsiene. La capra neagră și muflon înapoia bazei coarnelor se află glande retrocornale; căprioarele au niște glande asemănătoare așezate între coarne, iar muntiacii ("Muntiacus") - pe frunte. Majoritatea rumegătoarelor au glande inguinale și glande codale. Moscul ("Moschus moschiferus") mascul are atașată la
Rumegătoare () [Corola-website/Science/308838_a_310167]
-
V-lea), când piciorul este tetradactil, se află înapoia degetelor III și IV și sunt mai mici, și, de obicei, nu ating pământul când animalul merge; acestea lipsesc complet la girafe, cămile și lame. Degetul I absent. Oasele metacarpiene, respectiv metatarsiene III și IV de pe degetelor laterale ale picioarelor tetradactile la majoritatea speciilor sunt puternic reduse și sunt sudate într-un singur os, numi os canon. Tragulidele ("Tragulidae") au degetele II și V destul de bine dezvoltate, iar metacarpienele, respectiv metatarsienele III
Rumegătoare () [Corola-website/Science/308838_a_310167]
-
respectiv metatarsiene III și IV de pe degetelor laterale ale picioarelor tetradactile la majoritatea speciilor sunt puternic reduse și sunt sudate într-un singur os, numi os canon. Tragulidele ("Tragulidae") au degetele II și V destul de bine dezvoltate, iar metacarpienele, respectiv metatarsienele III și IV sunt sudate într-un singur os canon (numai la "Hyemoschus" din "Tragulidae" este absent). Ulna este puternic redusă în părțile distale și mijlocii și de multe ori se sudează cu radiusul (la "Tragulus" ea nu este redusă
Rumegătoare () [Corola-website/Science/308838_a_310167]
-
absorbția de la locul aplicării topice este nesemnificativă , nu s- au efectuat studii de carcinogeneză și de toxicitate a funcției de reproducere cu REGRANEX la om . Într- un studiu preclinic conceput să determine efectele PDGF pe osul expus , șobolanii injectați în metatarsiene cu 3 sau 10 μg/ loc ( concentrații de 30 sau 100 μg/ ml și loc ) de becaplermin la fiecare două zile , timp de 13 zile , au evidențiat modificări histologice care indică remodelare osoasă accelerată , constând în hiperplazie periostală și resorbție
Ro_891 () [Corola-website/Science/291650_a_292979]
-
la vârsta de cinci ani, la clubul SC Vier- und Marschlande. La începutul anului 2006, el s-a alăturat echipei secunde a celor de la Werder Bremen, jucând în Regionalliga Nord, cea de-a treia divizie germană. Din cauza ruperii unui os metatarsian, Harnik a ratat prima parte a anului 2007. La începutul sezonului 2007-08, atacantul a fost promovat la prima echipă, cu care a semnat un contract pe trei ani până în 2010. La data de 15 august 2007, Marin Harnik a debutat
Martin Harnik () [Corola-website/Science/336417_a_337746]
-
pe partea laterală a piciorului. Are șase fețe: superioară, posterioară, inferioară, anterioară, medială, laterală. Sunt trei oase de formă prismatic triunghiulară: Ele contribuie la edificarea boltții transversale a piciorului. Ocupă spațiul dintre cuboid si navicular. Este format din cinci oase metatarsiene. Numerotarea lor se face dinspre marginea mediala spre cea laterala a piciorului, de la I la V. Metatarsienii sunt oase lungi și perechi. Prezintă un corp, o bază și un cap. Metatarsianul I este cel mai scurt și cel mai gros
Picior (anatomie) () [Corola-website/Science/322944_a_324273]
-
de formă prismatic triunghiulară: Ele contribuie la edificarea boltții transversale a piciorului. Ocupă spațiul dintre cuboid si navicular. Este format din cinci oase metatarsiene. Numerotarea lor se face dinspre marginea mediala spre cea laterala a piciorului, de la I la V. Metatarsienii sunt oase lungi și perechi. Prezintă un corp, o bază și un cap. Metatarsianul I este cel mai scurt și cel mai gros. Baza osului se articulează cu cuneiformul medial și cu metatarsianul II. Pe bază se găsește o tuberozitate
Picior (anatomie) () [Corola-website/Science/322944_a_324273]
-
dintre cuboid si navicular. Este format din cinci oase metatarsiene. Numerotarea lor se face dinspre marginea mediala spre cea laterala a piciorului, de la I la V. Metatarsienii sunt oase lungi și perechi. Prezintă un corp, o bază și un cap. Metatarsianul I este cel mai scurt și cel mai gros. Baza osului se articulează cu cuneiformul medial și cu metatarsianul II. Pe bază se găsește o tuberozitate care se poate explora prin palpare, pe ea se însera mușchiul peronier lung. Metatarsianul
Picior (anatomie) () [Corola-website/Science/322944_a_324273]
-
laterala a piciorului, de la I la V. Metatarsienii sunt oase lungi și perechi. Prezintă un corp, o bază și un cap. Metatarsianul I este cel mai scurt și cel mai gros. Baza osului se articulează cu cuneiformul medial și cu metatarsianul II. Pe bază se găsește o tuberozitate care se poate explora prin palpare, pe ea se însera mușchiul peronier lung. Metatarsianul II este cel mai lung. Baza lui se articulează cu toate cele trei cuneiforme, respectiv cu metatarsianul I și
Picior (anatomie) () [Corola-website/Science/322944_a_324273]
-
Metatarsianul I este cel mai scurt și cel mai gros. Baza osului se articulează cu cuneiformul medial și cu metatarsianul II. Pe bază se găsește o tuberozitate care se poate explora prin palpare, pe ea se însera mușchiul peronier lung. Metatarsianul II este cel mai lung. Baza lui se articulează cu toate cele trei cuneiforme, respectiv cu metatarsianul I și III. Metatarsianul III. Bază se articulează cu cuboidul și cu cuneiformul lateral, respectiv cu metatarsianele II și V. Metatarsianul IV. Bază
Picior (anatomie) () [Corola-website/Science/322944_a_324273]
-
și cu metatarsianul II. Pe bază se găsește o tuberozitate care se poate explora prin palpare, pe ea se însera mușchiul peronier lung. Metatarsianul II este cel mai lung. Baza lui se articulează cu toate cele trei cuneiforme, respectiv cu metatarsianul I și III. Metatarsianul III. Bază se articulează cu cuboidul și cu cuneiformul lateral, respectiv cu metatarsianele II și V. Metatarsianul IV. Bază se articulează cu cuboidul și cu cuneiformul lateral, respectiv metatarsienele III și V. Metatarsianul V. Bază se
Picior (anatomie) () [Corola-website/Science/322944_a_324273]
-
Pe bază se găsește o tuberozitate care se poate explora prin palpare, pe ea se însera mușchiul peronier lung. Metatarsianul II este cel mai lung. Baza lui se articulează cu toate cele trei cuneiforme, respectiv cu metatarsianul I și III. Metatarsianul III. Bază se articulează cu cuboidul și cu cuneiformul lateral, respectiv cu metatarsianele II și V. Metatarsianul IV. Bază se articulează cu cuboidul și cu cuneiformul lateral, respectiv metatarsienele III și V. Metatarsianul V. Bază se articulează cu cuboidul și
Picior (anatomie) () [Corola-website/Science/322944_a_324273]
-
peronier lung. Metatarsianul II este cel mai lung. Baza lui se articulează cu toate cele trei cuneiforme, respectiv cu metatarsianul I și III. Metatarsianul III. Bază se articulează cu cuboidul și cu cuneiformul lateral, respectiv cu metatarsianele II și V. Metatarsianul IV. Bază se articulează cu cuboidul și cu cuneiformul lateral, respectiv metatarsienele III și V. Metatarsianul V. Bază se articulează cu cuboidul și cu metatarsianul IV. Baza prezintă lateral o tuberozitate ce se poate palpa sub piele. Degetele sunt în
Picior (anatomie) () [Corola-website/Science/322944_a_324273]
-
cu toate cele trei cuneiforme, respectiv cu metatarsianul I și III. Metatarsianul III. Bază se articulează cu cuboidul și cu cuneiformul lateral, respectiv cu metatarsianele II și V. Metatarsianul IV. Bază se articulează cu cuboidul și cu cuneiformul lateral, respectiv metatarsienele III și V. Metatarsianul V. Bază se articulează cu cuboidul și cu metatarsianul IV. Baza prezintă lateral o tuberozitate ce se poate palpa sub piele. Degetele sunt în număr de cinci, numerotate de la I la V, de la marginea medială spre
Picior (anatomie) () [Corola-website/Science/322944_a_324273]
-
cuneiforme, respectiv cu metatarsianul I și III. Metatarsianul III. Bază se articulează cu cuboidul și cu cuneiformul lateral, respectiv cu metatarsianele II și V. Metatarsianul IV. Bază se articulează cu cuboidul și cu cuneiformul lateral, respectiv metatarsienele III și V. Metatarsianul V. Bază se articulează cu cuboidul și cu metatarsianul IV. Baza prezintă lateral o tuberozitate ce se poate palpa sub piele. Degetele sunt în număr de cinci, numerotate de la I la V, de la marginea medială spre cea laterală a piciorului
Picior (anatomie) () [Corola-website/Science/322944_a_324273]
-
Bază se articulează cu cuboidul și cu cuneiformul lateral, respectiv cu metatarsianele II și V. Metatarsianul IV. Bază se articulează cu cuboidul și cu cuneiformul lateral, respectiv metatarsienele III și V. Metatarsianul V. Bază se articulează cu cuboidul și cu metatarsianul IV. Baza prezintă lateral o tuberozitate ce se poate palpa sub piele. Degetele sunt în număr de cinci, numerotate de la I la V, de la marginea medială spre cea laterală a piciorului. Degetul I poartă numele încă de haluce, iar degetul
Picior (anatomie) () [Corola-website/Science/322944_a_324273]
-
în dimensiune. În acest fel fiecare falangă prezintă un corp, o bază sau extremitate posterioară și un cap sau extremitate anterioară. Falangele halucelui sunt deosebit de puternice. Falanga proximală este turtită transversal, prezintă și suprafață ovalară, concavă, pentru articularea cu capul metatarsianului corespunzător. Falanga mijlocie este scurtă, fiind formată aproape numai din bază și cap. Falanga distală este de dimensiuni reduse. Capul este turtit. Pe fața plantară are o rugozitate numită tuberozitatea falangei distale în raport cu pulpa degetului, în fața dorsală susține unghia. Se
Picior (anatomie) () [Corola-website/Science/322944_a_324273]
-
Guta (numită și podagră atunci când afectează degetul mare de la picior) este o boală definită de obicei prin atacuri repetate de artrită inflamatorie acută — o încheietură umflată, roșie, moale și febrilă. Articulația dintre metatarsiene și falange de la baza degetului mare este cel mai des afectată (în aproximativ 50% din cazuri). Totuși, guta se poate prezenta și ca depozite de urați, calculi renali sau nefropatie urică. Este produsă de nivelurile ridicate de acid uric în
Gută () [Corola-website/Science/321436_a_322765]
-
în alimentație. Guta era cunoscută în trecut drept "boala regilor" sau "boala oamenilor bogați". Guta se poate manifesta în mai multe feluri, deși de obicei se manifestă ca artrită inflamatorie acută (o încheietură umflată, roșie, moale și febrilă). Articulația dintre metatarsiene și falange de la baza degetului mare de la picior este cea mai des afectată, în circa jumătate din cazurile de gută. Alte articulații, cu ar fi călcâiele, genunchii, articulațiile mâinii și degetelor pot fi de asemenea afectate. Durerile articulare încep de la
Gută () [Corola-website/Science/321436_a_322765]
-
cu formația sa, care se întindea pe o durată de patru ani. În sezonul 2006-2007, Davies a devenit căpitanul lui West Brom, însă evoluțiile bune au fost oprite la data de 14 martie 2007, când a suferit o fractură de metatarsiene în partida cu Crystal Palace. Din păcate, accidentarea avea să îl țină departe de gazon până la finele sezonului. Cu toate acestea, a fost inclus în echipa sezonului de Football Championship. În vara anului 2007, Davies a fost aproape de mai multe
Curtis Davies () [Corola-website/Science/310915_a_312244]
-
Norvegiei. Până în 2007, el a fost selecționat de 3 ori la naționala de tineret, din acest an nemaifiind eligibil datorită vârstei care depășise 21 de ani. A ratat partida Anglia U21 - Italia U21, prima de pe noul Wembley, datorită accidentării la metatarsiene. O dată cu venirea la națională a antrenorului italian Fabio Capello, Curtis a fost inclus pe lista lărgită a jucătorilor selecționați la echipa națională, însă până acum nu a reușit să debuteze pentru naționala mare.
Curtis Davies () [Corola-website/Science/310915_a_312244]
-
la nivelul degetelor, fie mai extinsă, foarte dureroasă și caracteristică vârstnicilor (care se putea produce însă și în absența diabetului!) și infecțiile grave, rapid evolutive care complicau ulcerațiile plantare ("mal perforant du pied"), mai ales la nivelul extremităților distale ale metatarsienelor și care erau, în mod caracteristic, nedureroase și care afectau diabeticii tineri. Atitudinea terapeutică era adaptată acestor două “categorii”, însemnând temporizare și antialgice în cazul gangrenei uscate (uneori până la producerea „autoamputației”) și inciziile profunde pentru drenaj, care se vindecau foarte
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
normal temperatura cutanată la nivelul plantei este distribuită sub formă de fluture, cu valorile cele mai mari medio-plantar, de 25,7-27,2 ±2,1 0 C (45). În cazul stress-ului repetiti temperatura crește, mai ales la nivelul extremității distale a metatarsienelor și acest fapt s-a corelat cu incidența ulcerațiilor intr-un studiu prospectiv (46). Este de menționat 20 însă faptul că interpretarea modificărilor de temperatură la nivelul piciorului la pacienții cu diabet trebuie făcută cu precauție, având în vedere faptul
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
fi mai sugestivă (fig. 2.4) Fig 2.4. Calea spre ulcerație. 31 Un alt mod de a ilustra conceptul cauzelor concomitente ia în considerare așa zișii factori structurali, care influențează presiunea „de vârf” la nivelul plantei (epifizele distale ale metatarsienelor proeminente, migrarea anterioară a țesutului subcutanat plantar, prăbușirea boltei plantare), factorii funcționali, care influențează durata contactului plantei cu solul (capacitatea aerobică, dureri articulare, debilitatea generală, forța în membrele inferioare), factorii care țin de încălțăminte, și facorii care țin de stilul
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]