76 matches
-
Parisul mai face acest lucru, publicând și lansându-și nu numai propriile-i progenituri literare, dar și pe «dubioșii străini», mai ales pe cei veniți din zone ingrate culturale, din Europa de Est sau de aiurea!” Și ofeream nume de astfel de „meteci” precum Ionescu, Brâncuși, Cioran, dar și un Kadare, un Marquez sau Llosa, toți sosiți „incognito” În orașul luminilor și care, după ani lungi de anonimat și de viață „fermecătoare și mizerabilă” pe malurile Senei, au fost observați de criticii și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
când Céline și alți „moderniști” „stricau” - de fapt, Îmbogățeau - limba literară cu cea orală și, mai ales, cu argoul!Ă, dar, cred eu, mai ales, a surprins și apoi a sedus, a uimit dezabuzatul lector francez, față cu textul unui „metec” venit de pe undeva din Estul vag geografic și cultural al Europei, un autor ce mânuia cu atâta dezinvoltură, cu atâta „cinism” tropi ai gândirii și judecăți intens provocatoare, călcând nu rareori În picioare acel „bun-simț” pe care au dansat, un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
prin indiferența regală față de tot ce este „barbar” - o indiferență care ucide mai ales prin acea inimitabilă eleganță a unei curtoazii ce nu spune nimic, a unei amabilități ce nu este decât o formă a unui genealogic respect de sine! -, „metecul” Cioran s-a Închis În sine iremediabil, „ejectând” apoi, cu intermitențe, texte-metafore, texte-alegorii, texte-capcană, texte Încifrate. Vai de cei care se grăbesc a le interpreta la „primul nivel”, cum o spuneam; astfel, pentru a da un unic exemplu, „ura sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Cuvânt rostit la Plenara Consiliului Național al Frontului Democrației și Unității Socialiste“, Scînteia, 1 decembrie 1988) POANTĂ Petru „Am vrut să arătăm că din totdeauna a existat disprețul oamenilor, respectiv al spiritului uman, față de condiția de transfug (grecii îl numeau meteci pe acești «inadaptabili»), față de trădători, că adevărata libertate nu o poți avea decât la tine acasă și că esența ei a fost simțită întotdeauna de oamenii veritabili, superiori, așa cum o trăim noi: ca necesitate înțeleasă. Cu atât mai jalnică și
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
adevărata libertate nu o poți avea decât la tine acasă și că esența ei a fost simțită întotdeauna de oamenii veritabili, superiori, așa cum o trăim noi: ca necesitate înțeleasă. Cu atât mai jalnică și odioasă ni se pare astăzi situația metecilor și a sicofanților literari, a celor care sfidând legile și libertățile țării lor își demonstrează în fond lipsa oricărei virtuți.“ (Tribuna, 19 mai 1977) „În corpusul de idei, indicații și orientări privind rolul și funcțiile literaturii și artei, desprins de
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
și răceala de care dă dovadă scriitoarea contrazic atacurile. Invectivele vin din România și nu invers, iar ascultătorul învață în timp să se detașeze de ele. Un exemplu din Jurnal: În România literară ne atacă Căprariu pe o întreagă pagină: "Metecii". Au dat probabil ordin României literare să ne atace pentru că noi spunem că e cea mai bună revistă. Dacă cred că vom cădea într-o capcană atât de grosolană, se înșală"145. "Cățea", "Mata-Hari cu mustăți", "papă al exilului", "meteci
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Metecii". Au dat probabil ordin României literare să ne atace pentru că noi spunem că e cea mai bună revistă. Dacă cred că vom cădea într-o capcană atât de grosolană, se înșală"145. "Cățea", "Mata-Hari cu mustăți", "papă al exilului", "meteci", "haidamaci" sunt doar câteva din injuriile adunate de la Arthur Silvestri, Eugen Barbu, Lăncrănjan, Căprariu. Curtenii își fac un nume când atacă personalitățile din exil. Dacă adaugă la activitatea lor texte de preamărire, atunci succesul le este garantat. Oricine se poate
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
cu secolul al V-lea î.e.n., în special sub guvernarea lui Pericle. Se dezvoltau arhitectura, sculptura, științele, artele și filosofia. Atena era o cetate democratică, dar la treburile cetății participau doar cetățenii, nu și sclavii. De anumite libertăți se bucurau metecii (străinii), din rândul lor detașându-se sofiștii. În societatea ateniană, poziția filosofului nu era prea bună; dacă pentru un cetățean obișnuit nu era permis să facă aprecieri oriunde și oricând, pentru un filosof tratamentul era cu atât mai rigid cu
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
elanul epic al autorului ce nuanțează tipologii simptomatice până la reversul lor tragic. Croh, în viziunea lui S. Damian, este fugarul constrâns să se acomodeze sub perpetua național-comunista sabie a lui Damocles, ostilă față cu tot ce ține de simbologia "străinului, metecului, invadatorului alogen". Același romanesc dezlegător de enigme nu pregetă să vorbească de o imagologie a xenofobiei, Croh, ca evreu, lăsându-se prins într-o celaniană "pneumatică încercuire". Și totuși Croh, acest "nabab al cugetului", nu se bucură de o amnistie
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
anticomunist scrie două romane despre viața în exil, Agonie fără moarte și Cîinii. Iar V.V. Stanciu, cel care pledase în procesul de pornografie intentat lui Geo Bogza, criminolog și pionier în victimologie, înainte de a fi publicat la Paris Carnetul unui metec, a scris și publicat în țară Altă lume. Însemnări dintr-o călătorie în America (1927), prefațată de Radu A. Rosetti, care precede cu zece ani Instantanee braziliene, cît și textul conferinței Pledoarii pentru criminalii în literatură (1938).
Monumentalitatea epică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15424_a_16749]
-
e greu de intrat în ea - cum nu poți pătrunde în orizont. ŤLocalniciť de origine sau veniți din depărtări, puțini autori par a fi siguri de locul lor în acest Ťmicrocosmosť - care e poate mai vast decît îl întrevăd eu".Metecul e discriminat: Aș fi poate în drept să spun că spațiul literar francez te condamnă la un statut de Ťamatorť și e greu de suportat cînd ai fost un profesionist recunoscut al scrisului". Și o sesizantă comparație: "Mă simțeam, intelectual
Clasicul romantic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8141_a_9466]
-
iar autorul cărții notează și ecourile acestei luări de poziție în presa naționalistă, unde se vorbește despre "balega dadaistă", adăugându-se că "nu se poate pretinde românului Tzara bum bum să se exprime altfel" și se denunță "dadaismul, negrii și metecii"... (La rândul său, Aragon nu e mai clement cu "frivolitatea" dadaistului, iar Breton și grupul său se vor mai manifesta o dată, violent, cu ocazia unei noi reprezentații cu piesa lui Tzara, Le Coeur à gaz în iulie 1923, încheiată cu
O biografie a lui Tristan Tzara by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/14556_a_15881]
-
pe Tolkien pentru obsesia lui pentru limbile nordice și pentru că ar fi lăsat să se înțeleagă o preferință pentru rasa albă și blondă, ceea ce, pricepeți dv. ce semnifică. Doar că nu toți elfii lui Tolkien sunt blonzi și nici toți metecii, răi. Ca să nu spunem că sonoritățile limbii lui Werst duc cu gândul la arabă. Și apoi, Tolkien a fost, înainte de toate, un lingvist excepțional, ceea ce nu se poate spune despre Werst. Arsène Lupin, gentleman cambrioleur Am mai scris în această
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2513_a_3838]
-
a trăi sufocat într-un anume loc, a trezit natural opoziția omului demn din el. S-a întîlnit acolo cu o mentalitate, cel puțin în parte, străină vederilor sale. Nu se știe dacă a fost primit în Craiova ca un metec, dar el s-a simțit tratat astfel. (Același sentiment l-a trăit Goga la București.) I se părea că e trimis anume într-un oraș din care intelectualii autentici pleacă și nu vin, chiar dacă nu era așa cum spunea Caragiale". De
Un spirit captiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16945_a_18270]
-
o educație habsburgică în spirit latinist și catolic. într-un cuvînt, pe sol românesc, "capetele cele mai prestigioase politice sau literare au fost capete conservatoare. Liberalii și progresiștii, desțărații și revoluționarii s-au recrutat dintre munteni și de predilecție dintre meteci". Așadar nu se cuvin exagerate simpatiile de stînga pe care le-a manifestat la un moment dat generosul intelectual, care n-a căzut niciodată în capcana comunismului plat, ignobil, cu al său corolar trivial-propagandistic... Ca avocat, Pandrea a pledat, e
Glose la Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12756_a_14081]
-
gândește deja la un titlu pe invers: Am ales dictatura!) vorbesc despre ce se întâmplă dincolo de Cortina de Fier, gazdele amabile - fie ei universitari, editori, jurnaliști sau funcționari culturali - încep a-i privi cu ochi străini și goi. Deoarece acești meteci au nesuferitul obicei de a le vorbi prost limba și a le risipi iluzia internaționalismului umanist-socialist. Dreapta fiind complet discreditată în Franța postbelică și apres de Gaulle, nimic nu se mai poate întreprinde și câștiga de pe pozițiile ei. Un gauchism
Imposibila întoarcere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8886_a_10211]
-
evreu și român), atinge și alte teme sau direcții ale gîndirii cioraniene, sau ale vieții sale. Astfel, discuția despre specificul francez o generează inevitabil pe aceea a situării lui Cioran față de țara și limba sa de adopție (poziția sa de metec), Spania aduce subiectul misticii, Germania pe acela al filosofiei și universității, Ungaria pe cel al xenofobiei și relațiilor lui Cioran cu Codrescu, evident specificul evreiesc duce la discutarea presupusului (sau controversatului) antisemitism al lui Cioran. Toate aceste popoare reprezintă fascinații
Cioran și discuția despre specificul națiunilor by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/12630_a_13955]
-
ambivalentă, invidiosdispreț uitoare, a lui Cioran cu personalitatea lui Scott Fitzgerald, ironizat superior ca „romancier” și încă „american” dar, cu toate acestea, „admirat” pentru „experiența pascaliană” din psihedelicul eseu confesiv Crack-up sunt mici bijuterii de spirit, ca și cele despre „metecii” Cioran și Beckett flanînd prin Paris și evocîndu-l pe Swift (un alt „calomniator al cărnii”, ca de altfel și „misoginul” Eliade, analizat de Ilina Gregori în volumul din 2002...). Cu un atașament deloc comun (și cu atît mai puțin la
Paleontologie cioraniană by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3903_a_5228]
-
satului și deșteptul satului apare acum, parcă pentru prima oară, snobul, anticonformistul, diferitul, veneticul". Aș adăuga numai un element la această foarte exactă (ne)încadrare: dacă Jul e, în Băltești, veneticul, el devine în orașul Câmpeni, unde merge la liceu, metecul. Snob la țară, în lumea de extracție, scârbit de foștii tovarăși care fac liceul industrial și au rămas, cu gusturile lor muzicale, sub nivelul decenței, chitaristul din trupa Sacru întâmpină reale probleme de adaptare în lumea citadină. Orice ar face
Unde fugim de-acasă? by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10805_a_12130]
-
o îndepărtată provincie, în termeni ce n-ar fi displăcut regimului ceaușist, tot mai atras de naționalism, dacă ultimul Baconsky ar mai fi fost dispus a-l sluji: "Și Ionescu și Cioran și Beckett sunt de fapt niște tolerați, niște meteci, cum le zice Sartre, care s-a năpustit recent asupra lor, într-un text de un șovinism furibund. Și totuși ei scriu cea mai valoroasă franceză contemporană. Dar naționalismul francez, exacerbat după război, promovează o politică provincială, în cultură, cu
Printre amintiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8354_a_9679]
-
o figură notorie, intens mediatizată: profesor universitar fără să fi terminat el însuși nici o facultate și membru al Academiei Române, instituție unde, în ochii literaților, trecea drept mare savant, iar în cei ai filologilor și istoricilor - mare scriitor. Exact ca Odobescu! "Metecul" pogorît din cer la Iași ajunsese la 33 de ani marea figură națională a momentului. O evidentă impostură se află la baza sintagmei "Hasdeu - mare scriitor", ca și a celei de "Hasdeu - mare savant": era rezultatul unei operațiuni de marketing
Poliglotul literat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7668_a_8993]
-
în care copilărise și în mediile în care trăise ulterior mereu ca „multiplu minoritar”. Citim în cuvântul înainte: „Bunicii și părinții mei au fost evrei de proveniență austro-ungară. Vorbeau maghiara și, ajutător, germana. În copilărie, adolescență, tinerețe, am fost un metec, un alogen, un multiplu minoritar pentru majoritarii dimprejur. Limba mea maternă era maghiara, știam germana și, defectuos, româna; am învățat rusa. Janina, bucureșteancă prin naștere și destin, mi-a schimbat traiectoria. Am optat pentru limba română : la universitate, în publicistică
O viață și o epocă (I) by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4207_a_5532]
-
Cioran, încă din primii lui ani de exil în Franța". Drama depeizării și a naturalizării într-o țară străină se reflectă în măștile englezilor pur sînge și - mai încape îndoială? - "patrioți", care practică o discriminare a minorităților, disprețuindu-i pe meteci. Bunăoară Pompierul din Pietonul aerului dă glas unui "principiu" ce fixează condescendența britanicilor neaoși față de "naturalizați": "naturalizații au dreptul să aibă case, dar nu au dreptul să le stingă dacă iau foc"! Dar jocul de-a alienarea e atît obiectiv
O perspectivă asupra lui Eugène Ionesco (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14108_a_15433]
-
în mod polemic în Franța o dată cu afacerea Dreyfus și cu crearea ligilor reunite în "Action française" a lui Charles Maurras. O definiție care a făcut o lungă carieră internațională, bazată pe excluderea a patru "inamici interni": protestanții, evreii, masonii și metecii. Cel puțin așa îi sistematizează Michel Winock, autor al mai multor studii pe această temă. În fond, neidentitarii se reduc la o singură categorie: străinii. Fie de neam, fie de religie. Evreul devine ținta principală a excluderii fiindcă e considerat
Ce este identitatea națională? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6614_a_7939]
-
de amintiri la care toată lumea începe să fie, datorită globalizării, părtașă: "dimineața când mă trezesc/ hotelul de imigranți scârțâie ca o corabie beată/ vecinii se ceartă într-o limbă necunoscută/ tipul de la trei se dă iar cu capul de pereți/ metecul își scoate progeniturile la plimbare/ indianca împușcată în frunte vine de la cumpărături/ au trecut cinci luni de când florence aubenas și interpretul ei/ au fost răpiți în irak pe cinci ianuarie/ ziua de când n-am mai văzut-o nici eu pe
"Ciocnirea civilizațiilor" și poezia by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9083_a_10408]