173 matches
-
impactul mutual al politicilor de tot felul, pe scurt, timpul real în care trăiește astăzi planeta noastră, de la nordul extrem la sudul extrem și de la soare răsare la soare apune, ne îndrumă irevocabil spre o societate globală și spre un metisaj inevitabil. Cum poate fi, în aceste condiții, prezervată identitatea națională? Prin cultură, pretind optimiștii. Dar deja, în accepția largă a termenului de cultură, globalizarea și-a produs efectele: ne îmbrăcăm, mâncăm etc. aproape la fel. Diferențele încep să fie resimțite
Vai, metisajul cultural este inevitabil by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5033_a_6358]
-
oare mai putem conta pe specificul culturilor noastre? Deja cea ce numim cultură de masă sau de consum a devenit un bun mondial. Ne rămâne cultura de elită, pe care o blestemă atâția tineri în zilele noastre. Va rezista ea metisajului și până când? Vă rog să citiți cu atenție următoarea statistică: à la rentrée din toamna lui 2011 în Franța, 70% din romanele tipărite erau traduceri din americană. Nu m-aș mira să aflu că la Gaudeamus traducerile au depășit originalele
Vai, metisajul cultural este inevitabil by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5033_a_6358]
-
care se întrevede un un complicat complex identitar în al cărui câmp de forțe se manifestă tensiunea dintre Occidentă și Orient. O serie de clișee atât negative, cât și pozitive prezidează atracția pentru acest mediu eteroclit, viu colorat, al unor metisaje culturale și etnice tulbură toare: arhaicitatea combinată deopotrivă cu o anumită relaxare a moravurilor, dar și un conservatorism radical, o anumită senzualitate care face casă bună cu cruzimea, un neastâmpăr revolutionar arzând mocnit sub aparentul calm al administrațiilor imperiale în
Cu Orient Expressul prin Balcania by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4955_a_6280]
-
nuanțată dintr-o perspectivă a cărei noutate îi subliniază valențele ideologice deopotrivă cu cele filmice. Ca și în cazul lui Cristian Tudor Popescu, schimbarea „lentilei” readuce coerența imaginii de ansamblu pe un alt plan, cu un alt cadru. Conflictele etnice, metisajul, folclorul balcanic și variile epopei ale țiganilor, expresie a unei libertăți inconceptibile pentru regimurile totalitare, sunt mai mult decât teme, ele devin tot atâtea articulații ale unui spațiu subîntins de aceleași vise care se transformă adeseori în coșmaruri. Remarcabil este
Cu Orient Expressul prin Balcania by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4955_a_6280]
-
rândul său o impresionantă creație a lui Vasile Gorduz), ar fi lipsit spațiul românesc tradițional, modern și actual, de apartenența sa la latinitate, la acest prim universalism deja european, în sensul construcției angajate și proiectate ca imperiu deschis absorbției culturale, metisajelor de idei și stiluri, sub forța expansivă a aculturației romane. Reprezentarea lupoaicei reia aluziv forma stindardului dacic, ca o voalată indicare la un universalism arhaic, din care s-au individualizat cele două civilizații în conflict. Reacțiile vehemente, față de acest pachet
Retorica artei și retorica străzii () [Corola-journal/Journalistic/4591_a_5916]
-
ea descrie doar un cerc uriaș în care/ ne cuprinde pe toți privind/ cu atenție undeva drept în sus// la sfârșit împing căruciorul înspre pronaos/ ea apleacă ușor capul/ apropie fața de icoană/ și spune timid:/ bună seara!” (p. 63). Metisajul acesta dă rezultate, cum se vede, extraordinare. În centrul acestei cărți cu titlu straniu pentru că spontan (așa se recomandă, abia revenită la viață, mama convalescentă), se află de fapt limbajul. Nu unul care s-ar cuveni recreat, ci unul care
Pe vremea când nu mă gândeam la moarte by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4564_a_5889]
-
gastronomie, care frapează prin voința de a fugi de promiscuitate. Meniurile nu conțin combinații sisifice de ingrediente exotice, ci doar elemente pure, servite ca atare. Amestecul înseamnă impuritate, corcitură, așadar tentă trivială, tot ce poate fi mai antipatic sufletului nipon. Metisajul rețetelor din obsesia inovației culinare îi e tot atît de străină ca și îngăduința față de un teatru de persoane, în dauna celui cu măști. Ideea că artiștii trebuie să apară pe scenă cu propria înfățișare spre a fi adulați pentru
Țîrîitul insectelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3444_a_4769]
-
care fantasmele tale călare pe armăsari albi zac îngropate în picioare cu toate podoabele preistorice psalmodiind autocompasiunea celor care cerșesc în temple cu toata șmecheria lirico epica a saltimbancilor din spațiul stepobalcanicopontic stoarsa că un vîrtos vin țărănesc la teascurile metisajului precenegavargetodaciclatino-grectigănescsisciticoslav care încă le mai dă ghes felcerilor autohtoni să privească în savantele lor eprubete "puritatea" precipitatului... încotro? cînd bine te-ai întrebat odată dacă există viață înainte de moarte și te-a surprins uluirea propriei tale îndrăzneli văzînd că din
Poezii by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/16449_a_17774]
-
o ascendență ilustră: un dialog occidental, scris în latină (Dialogus Mortis cum Homine sau De Morte prologus), pe urmă tradus în germana medievală și, mai apoi, în slavonă, formă sub care infiltrează spațiul estic. Aici, întîlnește influența bizantină, prilej de metisaj între surse. Ajunsă pe teren croat, tema recîștigă ceva din tradiția vestică, alunecînd în canonul "judecății" la care se cîntăresc virtuți și vicii, bune și rele. Răspîndit în mai toate literaturile medievale (de la, să zicem, turnirul dintre Carnaval și Păresimi
Urechea păcătosului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10760_a_12085]
-
în România. Experiența latinoamericană, pe fondul nonconformismului funciar al scriitorului, îi modelează viziunea și personalitatea în sensul unei mai mari deschideri, ce îl va determina cu atât mai mult să excludă convenționalismul și rigiditatea în abordarea problematicii identitare, să prețuiască metisajul lingvistic și artistic din America Latină ca expresie a bogăției și diversității culturii hispanice. În repetate rânduri, chiar și în interviul acordat după ce a fost anunțată hotărârea juriului, Caballero Bonald și-a reafirmat apartenența spirituală, nu la una, ci la “mai
Premiul Cervantes 2012 – José Manuel Caballero Bonald by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3972_a_5297]
-
construiesc identități avatarice pe Internet, nickname-uri fantastice, aflate la granița monstruozității, călătoresc prin diferite epoci, se disimulează și trăiesc emoția corporală și identitară a travestiului, poartă măști vii care li se identifică în mod organic cu chipul. Lumea virtuală, un metisaj între transcendent și profan, între imaterial și material, se relevă ca un spectacol corporal, când ridicol, când tragic, când visceral când cerebral. De asemenea, în Chemarea lui Matei de Florina Ilis, personajul se confruntă cu o pendulare între realitatea fizică
Un manifest al virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Imaginative/10458_a_11783]
-
un british pur sânge. Asta pentru că... deși se născuse aici în urmă cu 40 de ani (după cum spunea Domnia Sa), unul din părinți era cu siguranță venit de prin Africa, mai ales că pielea îl dădea de gol, prezentând semne de metisaj, cu tentă maronie, de la pigmentul natural adus de undeva dintr-o țară de rasă neagră. Pe deasupra îl trăda și părul... așa că ar fi trebuit să tacă din gură... La un moment dat, șoferul revoltat, nu a mai vrut să pornească
JURNAL LONDONEZ (14) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 603 din 25 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/362435_a_363764]
-
termen: "manea". Cuvântul "manea"vine de la "mani", care înseamnă "a improviza". Maneaua este un gen extraordinar, care n-are nici o legătură cu ceea ce fac "cântăreții"ăștia care apar pe bandă rulantă. Ei nu cântă manele. Ei lălăie niște cântece de metisaj: ritmul din Bulgaria, textul din România și totul pus într-un sos oriental. În altă ordine de idei, "manelizarea"a apărut de mult în muzica populară românească. De exemplu, orchestrele de muzică populară de dimensiuni "simfonice"și ansamblurile folclorice din
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
că “mani” înseamnă a improviza. Manelele adevărate presupun talent, improvizație. Manelele mă duc cu gândul la cântecul arabo-persan și la horea lungă din Maramureș sau din Oltenia. - Dar astea cărora le spunem noi manele? - Asta este o muzică amestecată de metisaj. Le-au pus ritmuri din Turcia, ritmuri de rock, de rap și peste ele fac o improvizație. Ei zic că ar cânta manea, dar ei nu cântă manea adevărată. Există și un joc privat în Orient în care femeile își
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
în care se repetă aceleași forme de existență: „Privește marginile închise”(Margini închise), „Așteaptă vei fi iar la început” (Margini închise), „Un început așteaptă iarăși/ Semnalul zilei ce va fi.” (Începutul pentru sfârșit), „Lumina stinsă va fi iarăși la început” (Metisaj). E un univers arid în care „Nimic în jur nu încolțește” (Resemnare), materie și spirit sunt supuse aceluiași proces de scufundare, prăbușire, cădere: „Căderea își lasă aripile atât de aproape” (Vânător), „ultimul bocet căzut,” „E atât de cald și lumea
EUGEN DULBABA – PIRUETE ÎN LABIRINT de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1151 din 24 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343484_a_344813]
-
să-l simt alături: Fie-n momentele de sclipitoare genialitate când lamina ca nimeni altul aurul limbii române până la deplina lui valoare în carate, fie și-n sentimental-glumețele noastre relaxări de gen retro, adică din epoca anterioară manelelor cu mult metisaj de neamuri proaste, când el își permitea doar refrenul pur-sânge țigănesc: „Ce ne facem noi țiganii/ Dacă vine americanii?!”... Și iată că el răspunde dorului acestuia și-mi revine dinainte din când în când parafrazându-se pe sine însuși. În
DORUL DE FĂNUŞ... SAU DESPRE MICIMEA ÎNALTEI PORŢI de CORNELIU LEU în ediţia nr. 685 din 15 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344764_a_346093]
-
lor e o stafidă, o conservă a strugurelui zemos de altădată”; “...mi-ar trebui ceva simplu, ca nesfârșitul oceanului, care te cuprinde și te pierde”; “Singurătatea, glob vidat de dușmani”; Gândurile astea colcăind de râme” etc. etc.). Acest mixaj (acest metisaj, acest puzzle) este inițiat, manevrat, condus cu o evidentă dexteritate, dar și cu detașare, cu un soi de sarcasm, cu un sentiment al absolutei relativități, al nimicniciei, în care autoarea învăluie, deopotrivă, genuri, specii, referent, semn, eu narativ, eu empiric
EUGEN DORCESCU, PROZA UNEI LUMI INTERMEDIARE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374703_a_376032]
-
democratice”. Inspirându-se din perindarea neîntreruptă a oamenilor de culoare prin fața terasei la care eram așezați, vorbea amestecând previziunile apocaliptice și speranța într-o Europă regenerată de sângele tânăr al barbarilor, promisiunile unui război interetnic total și încrederea într-un metisaj universal... Subiectul îl pasiona. Se simțea, probabil, când de partea Occidentului muribund, căci piela lui era prea albă, iar cultura lui era europeană, când de partea noilor huni. „Nu, puteți să spuneți tot ce vreți, totuși, sunt prea mulți venetici
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
și pe cel al unui furnizor de condiții eugenice Îmbunătățite pentru cetățenii săi. Cu toate acestea, Banu nu avea vederi socialiste. El dorea În continuare să limiteze toate măsurile propuse la populația de etnie română și se opunea căsătoriilor interetnice (metisajului), pe care le considera disgenice. Cu toate acestea, el era mai sensibil decât Moldovan la acțiunea factorilor practici, de mediu, care puteau să influențeze sănătatea națiunii prezente și viitoare, precum și la realitățile sociale și economice ale unei țări În curs
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Carol cel Mare, apoi la Marea Schismă și la cruciada din 1204, fapt ce continuă a produce și azi ,,cartografii mentale” sau ,,rupturi” de civilizație de tipul ,,spațiului Schengen” sau cel al războiului din Kosovo. O atare ideologie - a ,,evitării metisajului” Est-Vest - Înseamnă, În fond, tocmai ,,amnezia trecutului metisat” al Occidentului, amenințând cu o ,,mortifiere” a societății vest-europene. Departe de a fi barbară”, scrie Mesnil, ,,cealaltă Europă este moștenitoare a 2 000 de ani de istorie”, cu un ,,model de societate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
identității aculturate. Gounongbé descrie mai multe mecanisme de control pe care le pune în legătură cu unele dintre mecanismele de apărare cunoscute în psihopatologie. Astfel, el stabilește corespondențe între: - scotomizarea și negarea atitudinii ostile față de negri / refuzul și anularea; - iertarea, fraternizarea și metisajul / formația de compromis și negarea realității; - denunțarea, denigrarea și demistificarea / proiecția; - idealizarea metropolei / identificarea cu agresorul; - procesul / reparația. Originalitatea acestui demers constă tocmai în punerea în relație a mecanismelor specifice situației de aculturație cu mecanismele psihice de apărare. Astfel, mecanismele
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
și negarea realității; - denunțarea, denigrarea și demistificarea / proiecția; - idealizarea metropolei / identificarea cu agresorul; - procesul / reparația. Originalitatea acestui demers constă tocmai în punerea în relație a mecanismelor specifice situației de aculturație cu mecanismele psihice de apărare. Astfel, mecanismele iertării, fraternizării și metisajului se leagă de unificarea și integrarea celor doi termeni ai clivajului identității aculturale prin intermediul formației de compromis și al negării realității. Alte trei mecanisme - denunțarea, denigrarea, demistificarea - ajung la același rezultat, dar prin intermediul proiecției, „aruncând în afara individului acele aspecte ale
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
a tehnologiilor. O învățare dincolo de discipline, de rigiditatea canoanelor academice tradiționale poate fi mai profitabilă din perspectiva nevoilor omului contemporan. 1.4. Interculturalitateatc "1.4. Interculturalitatea" „Descoperirea altora înseamnă descoperirea relațiilor, și nu a barierelor.” Claude Lévi-Strauss „Între situațiile de metisaj și acelea în care se manifestă cu virulență închiderea în sine se caută căile de afirmare a diferitelor culturi și se joacă destinul întâlnirii conflictuale dintre particular și universal.” A. Mattelart, Noua ideologie globalitară Interculturalitatea poate fi considerată, dintr-o
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
lui par a fi traduse din franțuzește. Și în aceste cărți, ce admirabilă oglindă a moravurilor portugheze, ce neiertătoare critică a burgheziei și Bisericii, ce cumplită caricaturizare a tot ceea ce reprezenta, între 1870-1890, spiritul "constituționalist", cu creațiile sale hibride, cu metisajul său grotesc de valori, cu fundamentala sa mediocritate! Fără îndoială că opera lui Eça de Queiroz, privită în implicațiile sale sociale - și autorul a ținut întotdeauna seamă de aceste implicații - reprezintă un important moment în acțiunea de distrugere a societății
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
văzu, paznicul oftă și-și dădu ochii peste cap. Și eu, de colo, nu știu de ce mai Întreb, zise el. Cine putea fi, la ora asta? Isaac era Înveșmîntat cu ceva ce mi s-a părut a fi un straniu metisaj Între un capot, un halat de baie și o manta din armata rusă. Papucii matlasați se asortau la perfecție cu o beretă din lînă, cadrilată, cu ciucure și baretă. — Sper că nu te-am scos din pat, am zis eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]