KorAP: Find »[drukola/base=metisaj & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 ...7 >

173 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259

Între 1904 și 1918). TODOROV Tzvetan (1989), Nous et les autres. La réflexion française sur la diversité humaine, Paris, Seuil. ZEA Leopoldo (1987), „Métamorphose métisse”, Le Courrier de l’UNESCO, nr. 9, septembrie, pp. 34-35. Φ ALTERITATE, COLONIALISM, DIVERSITATE, Exotism, Metisaj, Sincretism Asentiment (gramatica Î)tc "Asentiment (gramatica ~)" Φ Dialog (principiul Î) Asimilaretc "Asimilare" Φ CETĂȚENIE (codul Î), Cosmopolitism, DREPTURILE OMULUI, INTEGRARE Asociațietc "Asociație" Asociația este o formă specifică de grupare a indivizilor, care presupune un acord liber consimțit al unor

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
și neînțelegerile dintre cele mai diverse sunt inevitabile. Asemenea spații nu pot fi bricolate, nici măcar cu toată bunăvoința din lume, așa cum se bricolează un proiect de vacanță sau chiar o Întoarcere la propriile „rădăcini”. Fără a duce neapărat la un metisaj care să nu fie decât o etichetă comodă lipită pe niște produse destinate unei piețe În plină expansiune, multiculturalismul se bazează pe un bricolaj al tranzacțiilor Între societatea-gazdă și societatea-oaspete (mai mult sau mai puțin bine primită, În funcție de originile sale

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
1955, prima publicare parțială a mai multor texte scrise Între 1904 și 1918). VALIERE Michel (2002), Ethnographie de la France. Histoire et enjeux contemporains des approches du patrimoine ethnologique, Paris, Armand Colin. Φ ALTERITATE, APARTENENȚĂ (grup de Î), Cosmopolitism, STRĂIN, Exotism, Metisaj Centru/periferie (analizele Î)tc "Centru/periferie (analizele ~)" Φ COLONIALISM, DOMINAȚIE, MONDIALIZARE, NAȚIONALISM Cetățenietc "CetĂȚenie" Condiție și produs al democrației, cetățenia este ceea ce caracterizează acțiunea politică a cetățeanului, fiind În același timp calitatea celui considerat cetățean. Această ambiguitate trimite la

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
este o colonie a Franței? Multe state nu au o asemenea continuitate teritorială: Filipine este un stat alcătuit din 7 000 de insule! Atunci, să fie un teritoriu a cărui populație nu are aceeași cultură? Să ne gândim Însă la metisajele culturale seculare dintre cuceritori și cuceriți: locuitorii din Martinica nu sunt oare francezi? Și apoi, de unde Începe și unde se sfârșește o „cultură”? Întrebări fără răspuns! Și totuși: Senegal era un teritoriu străin pentru statul colonialist francez, Congo era un

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
vom face confuzia Între cosmopolitism și imigrație, chiar dacă În doxa contemporană cele două se suprapun Într-o anumită măsură. Amestecul de indivizi sau de populații antrenează, În unele cazuri, un amestec al culturilor, celebrat de gândirea postmodernă sub numele de „metisaj”, cu excepția cazurilor În care se Încearcă Împiedicarea unor asemenea contacte, cum s-a Întâmplat În Japonia Înaintea erei Meiji (1867), când negustorii europeni erau ținuți la distanță. Teama de amestec (mixofobia) este legată de obsesia creată de tema degenerescenței, fundamentală

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
imagine-acțiune universalistă, cuprinzând atât o componentă juridico-morală, cât și o dimensiune culturală. Prima se traduce prin absolutizarea drepturilor omului, continuată prin proclamarea, de dată recentă, a „dreptului de ingerință”. Cea de-a doua se prezintă sub forma unei glorificări a metisajului, privit ca o sursă de Îmbogățire a culturilor singulare prin fecundarea lor reciprocă și spontană. Știm Însă că, paradox al consecințelor, această concepție poate duce la anumite replieri comunitariste. Ideea că planeta Terra este un sat global e Întărită de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
et enquêtes, Paris, Giard et Brière. SIMMEL Georg (2002), Sociologie, Paris, PUF (prima ediție germană: 1908). WINOCK Michel (1990), Nationalisme, antisémitisme et fascisme en France, Paris, Seuil. WOLTON Dominique (2000), Internet, et après?, Paris, Flammarion. Φ CETĂȚENIE, DREPTURILE OMULUI, HIBRIDITATE, Metisaj, MONDIALIZARE, NAȚIONALISM, NAȚIUNE, POPOR, Rasă, Sincretism, STRĂIN Cotetc "Cote" Cota desemnează numărul sau proporția elementelor dintr-un ansamblu care pot sau trebuie cuprinse Într-o acțiune. Acest dispozitiv admite așadar o definire foarte largă și este prezent În diferite domenii

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
Locul acesta este Întotdeauna singular, deschis și Închis În același timp. El conține un cod de selecție și de evoluție propriu: În acest sens, este dinamic. Spre deosebire de culturalism, „știința” acestor locuri este o abordare dinamică, deoarece gândește mișcarea, complexitatea și metisajul cultural. Din acest punct de vedere, spre deosebire de ceea ce afirmă economismul modern, nici o dimensiune a existenței umane nu poate fi complet separată de celelalte. Credințele, conceptele și comportamentele se articulează În jurul unui sens specific și determină astfel o mare relativitate a

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
lor diversitate și prin omniprezența unei hibridizări legate de drumul parcurs, de traiectorie și de Împrumuturile din spații foarte diferite, inclusiv din cel al globalizării, societățile locale și naționale care răsar dintre ruinele mondializării dezvăluie fără putință de Îndoială un metisaj. Decriptarea lui presupune o concepție mult mai hibridă și, În același timp, măsurată asupra imperativelor impuse de gândirea unică. Date fiind Înmulțirea și mărirea riscurilor aduse de tehno-știință, trebuie să predomine prudența. Scepticismul se substituie certitudinii argumentelor economice clasice și

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
Berkeley, University of California Press. RENARD Jean-Bruno (1999), Rumeurs et légendes urbaines, Paris, PUF. ROGERS Everett și SCHOEMAKER Floyd (1971), Communication of Innovations, Glencoe, The Free Press. SCHMITT Wilhelm și KOPPERS Walter (1924), Völker und Kulturen, Regensburg, Habbel. Φ Cultură, Metisaj Discriminaretc "Discriminare" În conformitate cu regulile logicii și Într-o primă aproximare, ne vom ocupa aici de descrierea versantului abrupt al practicilor cărora le dau naștere prejudecățile și stereotipurile, noțiuni abordate și ele În lucrarea de față. Însă raționalitate nu există În

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
deja. Pe de altă parte, diferențele mari nu trebuie să ne facă să uităm de masa de similitudini sau de caractere identice care constituie patrimoniul genetic comun al Întregii umanități. De la Începuturile preistoriei, neîncetatele amestecuri de populații au dus la metisaje constante. Singurele constatări pe care le putem face subliniază importanța hibridității, care este regula generală. Atunci când o comunitate umană (aceleași observații sunt valabile, În condiții identice, și pentru comunitățile de animale) Încetează să mai fie supusă, pe o perioadă suficient

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
circa o sută de persoane care se trag din răsculații de pe Bounty și din câteva femei tahitiene, comunitatea fiind instalată aici din 1790. În măsura În care putem Întrevedea marile linii istorice ale hibridării umane, distingem perioade de mișcări de populații și de metisaj, urmate de perioade de stabilitate demografică. În general, rasismul atribuie diferențelor reale sau imaginare, fizice sau mentale, o importanță ce rezultă din modul privilegiat de a vedea anumite trăsături și din ocultarea tuturor celorlalte. Constantîn atitudinea rasistă este faptul că

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
și PORTER Richard (coordonatori), Intercultural Communication. A Reader, Belmont (Ca.), Wadsworth Publishing Company, pp. 382-392. USUNIER Jean-Claude (1992), Commerce entre cultures. Une approche culturelle du marketing international, 2 vol., Paris, PUF. Φ Comunitate, Diferență (dreptul la Î), Difuziune/difuzionism, HIBRIDITATE, Metisaj, MULTICULTURALISM Dogmatismtc "Dogmatism" Φ Prejudecată Dominațietc "Dominație" Viața socială nu este posibilă decât datorită faptului că indivizii stabilesc Între ei relații previzibile și durabile. Or, aceste relații nu ar putea fi astfel dacă partenerii ar putea decide, În orice moment

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
SEGALEN Victor (1978), Essai sur l’exotisme. Une esthétique du divers, urmată de Textes sur Gauguin et l’Océanie, Montpellier, Fata Morgana (În 1955, prima publicare parțială a mai multor texte scrise Între 1904 și 1918). Φ ALTERITATE, CĂLĂTORIE, Etnocentrism, Metisaj, STRĂIN Ftc "F" Fraternitatetc "Fraternitate" Fraternitatea pare incontestabilă, universală, iar prestigiul său se datorează tocmai acestei demnități. Întotdeauna mai mult sau mai puțin conciliabile ori discutate, libertatea și egalitatea, care completează deviza republicană franceză, nu se bucură de același privilegiu

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
ideii unei integrități străvechi, care trebuie cu orice preț păstrată și transmisă, protejând-o de orice pericol, ba chiar de orice contact, se exprimă pozitiv printr-o dorință de omogenitate, imaginară, dar reprezentată ca reală, și negativ prin teama de metisaj și de contacte, percepute ca dramatice și distructive. Concepția cu privire la igiena rasială aflată la originea genocidurilor comise de naziști este edificatoare. Știm că regimul hitlerist, de exemplu, a alunecat rapid de la sterilizare și eutanasie, practicate la Început asupra bolnavilor, iar

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
p. 317 și urm.) și atunci când vorbește despre cauzele naturale pe care dezvoltarea ulterioară a științei le va confirma În mare măsură. Hibridare și rasism Tehnic vorbind, atunci când este vorba despre Încrucișarea unor varietăți ale aceleiași specii, utilizăm termenul de „metisaj”, dacă este vorba despre oameni, și de „hibridare”, dacă este vorba despre plante sau animale. Caracterele proprii sunt, bineînțeles, „moștenite” de toți indivizii speciei (cu excepția anomaliilor). Variațiile intraspecifice sunt transmise unei părți a descendenței În conformitate cu o serie de legi genetice

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
părinți care provin și unul, și celălalt din grupuri relativ omogene, vor avea tendința să constituie ei Înșiși un grup relativ omogen și să se stabilizeze la rangul ce le va fi atribuit În cadrul acelei societăți. În societățile (neo)coloniale, metisajul nu a dus niciodată la o fuziune idilică a membrilor componenți. Regula generală este segregarea, astfel că metișii constituie adesea o clasă aparte, un criteriu extern sau altul (de obicei, culoarea pielii) servind drept bază pentru o ierarhizare În conformitate cu niște

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
dintre albi și negri, negri și asiatici, asiatici și albi. În vreme ce, de mii de ani, omul practică hibridarea În vederea ameliorării varietăților animale și vegetale utile alimentației sale, În privința propriei specii adoptă atitudinea inversă. Astfel, numeroși sunt cei care cred că metisajul duce la pierderea caracterelor „pozitive” atribuite În mod tradițional (deși adesea fără bază reală!) fiecăreia dintre ascendențe și că nu lasă să subziste decât trăsăturile originare „negative”. Fiind asimilat adesea cu o degenerare, generalizarea sa ar constitui o amenințare serioasă

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
acestea se adaugă eventual și inconvenientele legate de respingerea metișilor de către un grup și/sau celălalt (Shapiro, 1954). Invers, În afara observațiilor genetice pe care se bazează dintotdeauna creșterea animalelor și agricultura, constatăm că toate marile civilizații sunt rezultatul unor continue metisaje, În măsura În care acestea se produc totuși cu asentimentul general al unor societăți În care diversitatea nu este sinonimă cu ierarhizarea. Dată fiind importanța factorilor ecologici, ceea ce rămâne determinant este calitatea relațiilor dintre elementele constitutive. Este adesea dificil, dacă nu chiar imposibil

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
sa radicală. Un factor non-genetic și care intervine totuși puternic În hibridare este sistemul ecologic În care aceasta se produce. Acest sistem include, evident, condițiile fizice (geografice, climaterice etc.), dar și pe cele culturale. Așa cum nu există societate umană fără metisaje (cele câteva exemple de societăți complet izolate sunt rare, limitate și relativ recente), nu există nici cultură care să nu fi fost supusă la nici un fel de influențe. Fenomenele de transculturație și de aculturație repun În discuție identitatea individului sau

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
mai târziu Începuturile marilor imperii), amestecurile au devenit mai limitate pentru o lungă perioadă de timp, respectiv până În epoca Renașterii. O dată cu marile descoperiri geografice care au inaugurat era colonială, amestecurile de populații s-au Înmulțit din nou. Însăși noțiunea de „metisaj” s-a născut din situația colonială În care păstrarea privilegiilor unora era presupusă a fi consecința unor diferențe prezentate ca „obiective”. Într-o societate diversificată În care trăsăturile exterioare se traduc prin poziții ierarhice, o astfel de configurație perturbă ordinea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
africane, creștine sau musulmane, nici China imperială, și nici imperiile amerindiene nu au cunoscut noțiunea de metis. Chiar dacă anumite căsătorii exogame erau dezaprobate sau interzise, copiii proveniți din astfel de Încrucișări nu au constituit niciodată o categorie etnică bazată pe metisaj. Dimpotrivă, societățile create prin colonizare În cele două Americi perpetuează adesea și astăzi distincții care nu mai există oficial. Astfel, În Brazilia, unde au avut loc toate amestecurile posibile, culoarea pielii rămâne un indice statistic al nivelului socio-economic al populației

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
al expunerilor prin bâlciuri. Ștergând temporar frontiera „naturală” dintre ființele vii (Poliakov, coordonator, 1975; Kappler, 1980), acestea readuc În memorie, foarte oportun, prescripțiile morale și religioase referitoare, pozitiv, la respectarea normelor și a ierarhiilor identitare și, negativ, la proscrierea oricărui metisaj. G. J. & BUICAN Denis (1988), Lyssenko et le lyssenkisme, Paris, PUF. CLAPIER-VALLADON Simone și MANNONI Pierre (1991), „Psychologie des relations interculturelles”, in POIRIER Jean (coordonator), Histoire des mœurs, t. 3: Thèmes et systèmes culturels, Paris, Gallimard, pp. 547-597. DARWIN Charles

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
monstres sont-ils bons à penser symboliquement?”, L’Homme, vol. 15, nr. 2, aprilie-iunie, pp. 5-24. WURM Stephen (1995), „Route de la soie et langues hybrides du nord-ouest de la Chine”, Diogène, nr. 171, iulie-septembrie, pp. 57-67. Φ Bricolaj, CREOLITATE, DIVERSITATE, Melting pot, Metisaj, NEGRITUDINE, Patrimoniu cultural, Rasă, RASISM, Sincretism, STRĂIN I ă Îtc "I ă Î" Identități culturaletc "IdentitĂȚi culturale" Concept polimorf, care se regăsește atât În abordările științifice, cât și În cunoștințele obișnuite, identitatea este un dat dificil de Înțeles, din cauza multidisciplinarității

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
populației a loialității față de conducători. Însă acest melting pot național poate uneori să devină exploziv și să ducă la războaie civile. În orice creuzet se observă fierberi, reziduuri care nu se pot amesteca, dar și fuziuni sau, În registrul uman, metisaje. C. R. & GRAFMEYER Yves și JOSEPH Isaac (1979), L’Ecole de Chicago. Naissance de l’écologie urbaine, Paris, Aubier. NOIRIEL Gérard (1988), Le Creuset français. Histoire de l’immigration. XIXe-XXe siècles, Paris, Seuil. RAULIN Anne (2001), Anthropologie urbaine, Paris, Armand Colin

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]