128 matches
-
am grijit”. Vorba ceea, părinte: ai stăpâni, ai și necazuri! De unde până unde ai dat-o pe zicale: Așa s-a întâmplat cu mănăstirea Copou, fiindcă satul Rufeni, după cum se știe, era în stăpânirea acestei mănăstiri, dar după ce a devenit metoc al Trei Sfetitelor aceasta a pus mâna pe satul Rufeni. La ieșirea de sub ascultare însă nu a primit și satul înapoi. Așa se face că la 27 iulie 1702 (7210) Constantin Duca voievod trebuie să aducă lucrurile la matca lor
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
luat o gură de aer curat, cred că ar fi bine să ne retragem în târgul Iașilor, unde ne vom întâlni cu “Io Costantin Moghila voievod, domn al Țării Moldovei”, care la 21 decembrie 1610 spune povestea mănăstirii Sfânta Paraschiva (Metocul Maicilor) din Iași. Te-aș ruga să descâlcești spusa lui vodă despre vechimea acestei mănăstiri și ce s-a mai întâmplat cu ea. ― Apoi, s-o luăm pe îndelete, părinte. Iaca ce spune vodă: “Au venit înaintea noastră... ctitorii bătrâni
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
făcut milostivirea lui <biserică> de piatră care este acum în ființă, iar biserica de lemn a mutat-o în Târgul Nou, în Iași, și a sfințit-o cu hramul Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul. Și după ce a zidit această... biserică...(Metocul Maicilor) a cumpărat împrejurimea ei... pentru lărgirea locului,... cu locuri de dughene”. Ei, da’ lucrurile nu rămân aici, fiindcă spune vodă mai departe: “Au venit înaintea domniei mele călugării de la sfânta mănăstire a Muntelui Sinai”, care “au căzut cu fețele
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
cu toate câte trebuiesc în ea, și cu dughenile, și cu toate câte se văd, și cu viile și cu satele și vitele și cu toate câte trebuiesc unei sfinte mănăstiri”... ― Din acest document deducem că pe locul actualei biserici Metocul Maicilor s-a aflat altă biserică, mai veche, făcută din lemn de către Samson. Mai aflăm că “Biserica de lemn (Nistor Ureche) a mutat-o în Târgul Nou, în Iași, și a sfințit-o cu hramul Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
ros de invidie. Terminase pentru vodă în țară minunea aceea, biserica mânăstirii Cotroceni, venise aici să se învoiască cu arhimandriții ca să se facă pe moșia lui de sub Piatra Arsă, acolo unde Peleșul se aruncă vijelios în Prahova, o altă mânăstire, metocul acesteia de aici; el era doar marele spătar, cel care ca ispravnic de construcții știa să se tocmească și să aducă din lume cei mai iscusiți meșteri, dar... Oare Iustinian cucerise locurile acestea, stânca aceasta pe care nu plouă aproape
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Laviniei, „ciulise urechile”. E treaba lui Dinu acum să le facă și să le desfacă. Despre testamentul doamnei Ilinca i se părea că nu-i treaba lui, vodă o să-l lase în pace să-și ridice ctitoria de sub Piatra Arsă, metoc al mănăstirii din Sinai. Cu asta se termină toată treaba lui, că părințeii mereu pe drum între Palestina și metocul din Valahia vor ciuli și ei urechile și-i vor mulțumi cu vești pe vodă și pe Dinu. El își
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
se părea că nu-i treaba lui, vodă o să-l lase în pace să-și ridice ctitoria de sub Piatra Arsă, metoc al mănăstirii din Sinai. Cu asta se termină toată treaba lui, că părințeii mereu pe drum între Palestina și metocul din Valahia vor ciuli și ei urechile și-i vor mulțumi cu vești pe vodă și pe Dinu. El își va cere partea lui din moșii, își va ține dregătoria la curte și-și va ridica ctitoriile. Vise, vise, știa
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
tu, Constantine, ce o să spui, că doar ai fost martor când și-a făcut maica testamentul? — Știu eu? Îmi pare doar rău că, dacă nu le dă partea lor lui naș Dinu și unchiului Mihai, n-o să se mai ridice metocul mânăstirii de la Sinai. N-o să ne mai vină părinții cu care vorbi unchiul pe unde a umblat. Și uite așa cade în baltă toată urzeala. Hai, Marico. Mă gândeam să aducem dascăli noi, să-nvețe coconii carte bună, schimbă el
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
va pune stăpânire pe averea lăsată de părinți, se angaja în gând să-l sprijine pe fiul Stancăi, vodă Constantin. Primul lucru pe care îl va face era să-și țină în sfârșit legământul făcut în Țara Sfântă, va ridica metocul mânăstirii de la Muntele Sinai. O să vorbească domnitorului să-l aducă pe monahul acela din mânăstirea Ivir de la Athos, ca să întărească, aci în Valahia, rețeaua. Egumenul de la Sfânta Ecaterina îi spusese că vizirul îl cumpărase pe acela ca rob de mic
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și nici el nu știe de unde îi veneau știrile, doar Hamie, dar acum s-a rupt firul. — Crezi? — Așa se pare. — Știi, egumenul de la mânăstirea Sfânta Ecaterina s a ținut de vorbă, mi-a trimis un om, un călugăr, pentru metocul Sinaia. — Antim? — Da. Îl cunoști? — Nu este bun pentru metoc. Nu e făcut să stea în pustietăți. Are școală multă. S-a călugărit la Sfântul Munte, la mânăstirea Ivir. E o poveste lungă cu el. Dacă-i poveste... Chiar vrei
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Hamie, dar acum s-a rupt firul. — Crezi? — Așa se pare. — Știi, egumenul de la mânăstirea Sfânta Ecaterina s a ținut de vorbă, mi-a trimis un om, un călugăr, pentru metocul Sinaia. — Antim? — Da. Îl cunoști? — Nu este bun pentru metoc. Nu e făcut să stea în pustietăți. Are școală multă. S-a călugărit la Sfântul Munte, la mânăstirea Ivir. E o poveste lungă cu el. Dacă-i poveste... Chiar vrei s-o auzi? Atunci să intrăm în casă, că s-
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
să se lupte iar ei să tragă foloasele. Având rădăcinile înfipte în politică, neînțelegerea cu Ierusalimul a fost dureroasă și pentru noi și pentru vodă. Preafericitul Hrisant, simțind că nu i se urmează politica, s-a declarat deplin stăpânitor al metocurilor mânăstirești din Țara Românească. Nu ai aflat de asta de la egumenul ctitoriei Sinaia? Deci mânăstirile și schiturile închinate Ierusalimului și Sinaiului (cred că știi că toate au egumeni greci) ar dori patriarhul să nu dea nici un fel de dare nici
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
unui fecior să aducă apă proaspătă, destrămând astfel vraja amintirilor. — Neică Mihai, noi trebuie să ne grăbim spre București, se scuză el. Stanca De două zile băteau clopotele la toate bisericile și mânăstirile Bucureștiului, băteau chiar și la schituri și metocuri, băteau într-o dungă de pătrundea jalea lui Io Constantin Voievod în toate inimile, în toate sufletele. Era frig și lapoviță iar prin Slobozie umbla vorba că nu este semn bun ca tocmai de Alexe Caldu să fie frig. Băteau
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
pe timpul mazilirii sale (1667), construcția bisericii a fost reluată în anul 1669, la revenirea în scaun a Domnitorului. Întregul complex a fost terminat la 10 iulie 1670. Doar pictura din interior a mai rămas neexecutată, până în anul 1672. A fost metoc subordonat bisericii de la sfântul Mormânt din Ierusalim.O inscripție în limba greacă, aflată deasupra ușii de intrare confirmă numele ctitorului și anul de ctitorire (1672), adăugând că a fost zidită pe timpul patriarhului Ierusalimului, Dosoftei. Dedesubt, se află stema țării, un
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
nevoilor spirituale din zonă, credincioșii ortodocși având aici loc de recreație și închinăciune. 27. BISERICA MITOCUL MAICILOR Pe Bulevardul Independenței, pe un teren situat peste drum de Statuia Independenței, se află o sfântă biserică cunoscută sub numele de Mitocul (sau Metocul) Maicilor, care își sărbătorește hramul de ziua Cuvioasei Parascheva (14 octombrie). Nu se cunoaște nici anul fundării și nici numele ctitorului. S-ar putea să se fi zidită, în jurul anului 1700, de către Logofătul Ureche, dacă interpretarea documentelor vremii nu fac
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
nu este cel mai potrivit pentru o astfel de sălășluire, dă un hrisov la 1 septembrie 1803 prin care trimite la Mănăstirea Agapia pe toate maicile din așezarea respectivă a orașului, iar în locul caselor din ogradă să rămână doar un metoc. Măicuțele au plecat, dar bisericii i-a rămas spre amintire numele sub care este cunoscută, mai mult dacât după numele hramului ei. Arhitectura clădiri acestei biserici este în formă de cruce (treflată) cu pridvorul așezat pe partea de miazăzi a
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
Constantin Voevod, cu Doamna sa Maria; Care este hramul Sfântului Ioan Zlataust, vito 7191 și s-au zidit în 30 zile". Biserica a fost închinată de la început unei mănăstiri din Rumelia (provincie a Turciei europene cu capitala Filipopole). Avea ca metoc (sucursală) schitul Hlincea. Un document de danie din 1592 menționează existența pe acest loc a unei alte ctitorii mai vechi, anume "Biserica lui Ștefan Vodă" ce se numea "Zlataust", construită din lemn, pe temelie de piatră, în anul 1562 de
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
locuitorii urbei, plină de viață și la fel de animată ca în vremurile ei de glorie, din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Ca parte integrantă a centrului istoric a orașului, grupând clădiri de patrimoniu (Muzeul Unirii, biserica „Banu”, biserica „Metocul Maicilor”), strada Lăpușneanu devine o piesă esențială în dezvoltarea turismului ieșean. La finalizarea proiectului, strada ar trebui să capete coerență istorică, atractivitate, să redevină demnă de poziția strategică în contextul orașului. Astfel, pentru ca situl să-și recapete unitatea, demnitatea
IA?IUL din perspectiva regener?rii urbane by Anca Mihaela Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/83081_a_84406]
-
din comuna Giurgeni, actuala comuna Valea Ursului , inițial județul Roman - raionul Negrești, actual județul Neamț , a fost la început schit de călugări, înființat , după documente aflate în arhivele statului din București și Iași, la începutul secolului al XVIII-lea ca metoc al Episcopiei Romanului. Unul din intemeietorii comunei Valea Ursului a fost banul Dimitrie Draghici, proprietar al moșiei Valea Ursului. Se considera însă că un anume boier pe nume Giurgiu a fost întemeietorul satului Giurgeni, drept pentru care îi poartă și
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
1844, la 14 februarie, În Moldova, a fost votată legea prin care romii domnești deveneau liberi, având aceleași drepturi ca și țăranii? - În anul 1847, la 11 februarie, „se desrobeau, fără Îndemnitate toți țiganii mitropoliei, ai episcopiilor, ai mănăstirilor și metocurilor, ai bisericilor și ai oricărui alt așezământ public fără deosebire, câte se află pe cuprinsul Țării Românești “ (I.C.Filitti, Domniile sub Regulamentul Organic, București, 1915:86). - În anul 1861 au fost dezrobiți rromii din Basarabia? - În ziua de 8 octombrie
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Sturdza răspunde. Alecsandri citește o poezie. Defilare a trupelor, apoi mare dejun la Seminar, 200 persoane, toasturi. Promenadă la biserică. Ora 2 la Biserica Domnească și la școală. Orele 4-5 plimbare cu trăsura peste podul de pe Argeș, la episcop în metoc, și el la biserică pentru a lua Evangheliarul. Acolo ovații. Înapoi în oraș. Ora 5½ întregul cler cu mitropolitul etc. ne-au mulțumit pentru sărbătoare. Ora 7 dineu, 40 persoane, apoi vin toți miniștrii, miniștrii plenipotențiari și notabilitățile, care au
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
în construcții și pe baza normelor metodologice de aplicare a acesteia. 5.1.2. Date de plan general: - integrarea în localitate/sit; - prezentarea numărului de familii sau de credincioși arondați la unitatea de cult, numărul viețuitorilor (în cazul mănăstirilor, schiturilor, metocurilor) și sursa acestei informații; - prezentarea specificului multiculturalitatii în localitate; - prezentarea spațiului eclezial (parohial); - prezentarea patrimoniului eclezial existent aparținând cultului sau organizației religioase; - indicatorii teritoriali pe parcela, corelați cu cei de zonă (din PUG); - prezentarea amenajărilor peisagistice. 5.1.3. Arhitectură
REGULAMENT din 2 mai 2001 privind organizarea şi funcţionarea Comisiei de Avizare a Lacasurilor de Cult. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134640_a_135969]
-
de documente, Începând din 1933, când a publicat, În “Cercetări istorice”, “Opt documente moldovenești Înainte de Ștefan cel Mare” și până azi, domnia sa a pus În circulație peste 1000 de documente slave și românești, originale și copii, cele mai multe descoperite În arhiva metocului Sf. Mormânt din Constantinopol, unde a fost cel dintâi roman care a izbutit să facă cercetări, altele găsite În Bulgaria, la Muntele Athos, În Grecia, precum și un mare număr de acte aflate În țară. Mai multe studii și articole a
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
la capătul drumului. Din stânga însă ne privesc curioase câteva rămășițe de ziduri. Printre acestea, un impresionant fronton așezat pe o arcadă de intrare într-o pivniță, care te duce cu gândul la strășnicia butoaielor din străfundurile ei. Aici a fost Metocul Bucium, care a servit călugărilor de la Muntele Athos. Acum, iubite prieten, pregătește-te de o vizită - imaginară, se înțelege - pe care o vom face maestrului Theodor Pallady...Casa este așeztă pe un tăpșan în ușoară pantă. O scară înaltă din
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
de analiză a muncii la CAP-ul din localitate, "stimate tovarș secretar, iubiți mitocani", spre hazul întregii adunări și spre eterna dinamitare a atmosferei scorțos-tovărășești a ședinței. Nu, mitocanul vine de la țăranii care locuiau în afara zidurilor unei mănăstiri fortificate, numită "metoc", și care lucrau pământul acesteia fiind, funcție de ocârmuire, liberi sau înfeudați. De altfel, este un spectru mai mare de termeni peiorativi derivați de la țăran, el însuși azi cu o conotație negativă, din diversele limbi care au circulat la noi, de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]