KorAP: Find »[drukola/base=metodică & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 ...115 >

2,856 matches

Corola-journal/Journalistic/27391_a_28716

mai 1965 și a absolvit Liceul Militar "Ștefan cel Mare" din Câmpulung Moldovenesc, după care a urmat cursurile Școlii Militare de Ofițeri de Aviație "Aurel Vlaicu" și a devenit pilot militar. Între anii 2005-2008, a îndeplinit funcția de șef secție metodica pregătirii de zbor în Statul Major al Forțelor Aeriene. În aprilie 2008, a fost numit comandant al Bazei 95 Aeriene, iar în septembrie, același an, comandant al Bazei (Flotilei) 90 Transport Aerian. A obținut succesiv calificările de pilot și instructor

Vezi cine este noul şef al Statului Major General (2010) [Corola-journal/Journalistic/27391_a_28716]
Corola-journal/Journalistic/25802_a_27127

preuniversitar de stat se face pe bază de concurs cu probe scrise, cu subiecte elaborate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, conform programelor specifice pentru concurs la specialitatea postului didactic. Proba scrisă cuprinde subiecte mixte din specialitate și din metodica predării specialității respective. Pentru proba scrisă, MECTS elaborează minimum trei variante de subiecte, din care se alege prin tragere la sorți numărul variantei pentru proba scrisă și al variantei de rezervă. Securizarea lucrărilor, în vederea evaluării acestora, se face prin cod

MECTS: 30.064 de candidaţi înscrişi la titularizare, 4.237 dintre ei sunt din promoţia 2011 (2011) [Corola-journal/Journalistic/25802_a_27127]
Corola-blog/BlogPost/93232_a_94524

Sportiv Școlar „Viitorul” București. Grație calităților sale manageriale a ocupat și funcția de secretar al Clubului. Între anii 1965 și 1967 a fost cercetător în cadrul Centrului de Cercetări Științifice, apoi metodist la Universitatea de Cultură Fizică și Sport (UCFS) Secția Metodica „Sport de înaltă peformanta” (1967-1972). După ce între 1972 și 1976 a fost instructor de specialitate la Centrul Național de Educație Fizică și Sport (CNEFS) - Direcția Tehnică, între 1976 și 1983 a ocupat funcția de secretar general adjunct al Federației Române

Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93232_a_94524]
Corola-journal/Journalistic/83214_a_84539

cursurile de măiestrie dirijorală, maestrul Petre Crăciun a definit un sistem dirijoral coerent și actual, stabilind un vocabular propriu pentru limbajul non-verbal, pe care l-a transmis atât studenților cât și membrilor Catedrei de Dirijat, generând o nouă orientare în metodica predării la nivel universitar în Conservatorul bucureștean. Pornind de la semiotica saussuriană, lingvistica lui L. Hjelmslev și R. Jakobson, fenomenologia husserliană, adâncind mecanismul conștiinței, al intenționalității, a noesei și noemei, maestrul Crăciun s-a angajat în cercetările sale de tip semiotic

G?ndirea aforistic? a Maestrului Petre Cr?ciun by Ioan Golcea (2013) [Corola-journal/Journalistic/83214_a_84539]
Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639

Condiția de fezabilitate Mins în-parcurs pretinde o foarte bună însușire/asumare a datului formal dpc, fie prin repetiții (ca metodă de adâncire a unor reflexe de instrumentare raportate exclusiv dpc), fie printr-o formidabilă intuiție (empatizare). Odată probat-legitimat (clasicizat), modul/metodica de instrumentare propriu-zisă se conservă și șlefuiește (readaptează) ca valoare, în și prin forța/veghea (memorialitatea) unei tradiții culturale. Cum însă sunt de parcurs și forme auctoriale, nereferite cu totul unei tradiții, este necesară instrumentarea acestora prin interfețe netede sau

Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz (2013) [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
Corola-journal/Journalistic/284859_a_286188

baze de date, Internet și e-mail). Particularitatea acestui curs este dată, pe de o parte, de abordarea interdisciplinară a activităților, punctul de plecare al fiecărei activități fiind curriculumul național, iar pe de altă parte, de accentul pus pe partea de metodică. La finalul cursului, după promovarea examenului de evaluare, se eliberează Atestatul de formare continuă a personalului didactic, prin care titularul dobândește un număr de 30 de credite transferabile. Tot în cadrul EOS mai pot fi urmate cursuri de inițiere în operare

Agenda2006-11-06-scoala (2006) [Corola-journal/Journalistic/284859_a_286188]
Corola-journal/Journalistic/284953_a_286282

dr. Maria Țenchea, decanul Facultății de Litere, prof. dr. Hortensia Pârlog, șeful Catedrei de Engleză și secretar al European Society for the Study of English. Conferința se desfășoară pe secțiuni - literatura britanică, literatura americană, studii culturale, studii de gen, lingvistică, metodica predării -, iar prelegerile în plen vor fi susținute de către prof. Margaret Higonnet, University of Connecticut din Storrs ( S.U.A. ) - „Women Picture World War I“ -, prof. Tamás Bényei, Universitatea din Debrecen (Ungaria) - „Metamorphosis and Representation“ -, și prof. Isil Bas, Universitatea Bogaziçi din

Agenda2006-20-06-general 5 (2006) [Corola-journal/Journalistic/284953_a_286282]
Corola-journal/Journalistic/284961_a_286290

succesori pentru dascălii ale căror nume sunt rostite cu venerație de toți cei a căror viață a fost sau este legată de activitatea Catedrei de germanistică. Pentru perioada până în decembrie 1989, se cuvin menționați ca mentori dr. Johann Wolf (dialectologie, metodică, literatură germană), prof. univ. dr. Stefan Binder (lingvistica germană), prof. univ. dr. Yvonne Lucuța (teoria și practica traducerii, lingvistică contrastivă, semantică și lexicologie), dr. Eva Marschang (literatură germană, stilistică), dr. Herbert Bockel și dr. Walter Engel (literatura germană din Banat

Agenda2006-20-06-senzational 2 (2006) [Corola-journal/Journalistic/284961_a_286290]
univ. dr. Stefan Binder (lingvistica germană), prof. univ. dr. Yvonne Lucuța (teoria și practica traducerii, lingvistică contrastivă, semantică și lexicologie), dr. Eva Marschang (literatură germană, stilistică), dr. Herbert Bockel și dr. Walter Engel (literatura germană din Banat), dr. Franziska Itu (metodică), lect. univ. dr. Peter Kottler (dialectologie, interferențe lingvistice). O serie de absolvenți au fost cooptați de-a lungul anilor în colectivul catedrei, remarcându-se ca germaniști: dr. Herbert Bockel, Edith del Mondo-Jenter, Remus Zamfir, dr. Maria Berceanu, Radegunde Tauber, dr.

Agenda2006-20-06-senzational 2 (2006) [Corola-journal/Journalistic/284961_a_286290]
Corola-journal/Journalistic/9146_a_10471

foarte clar de ce acest copil reprezintă o miză atît de serioasă pentru a i se dori moartea cu orice preț. Explicația oferită în film mi se pare destul de inconsistentă și artificioasă. Odată pornit, Mr. Smith lichidează absolut orice cu o metodică aproape contabilă pentru ca în final să rămînă fericitul posesor al unui nou-născut alături de renăscuta sa iubită într-un rol matern, prostituata Dairy Queen. Un ultim schimb de focuri are loc în chiar snack-ul unde ea lucra în formulă casnică

Pistoliada: foc cu foc by Angelo Mitchievici (2007) [Corola-journal/Journalistic/9146_a_10471]
Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875

mișiunii ce o avea de îndeplinit fiecare, pentru că economia era în plină dezvoltare și avea nevoie de oameni bine pregătiți care trebuiau formați de cadre didactice cât mai bine pregătite în instituții speciale unde aveau posibiliatea să studieze pedagogia și metodica și să facă aplicații pentru a se desprinde cu predarea. Procesul plămădirii politici școlare, a concretizării formelor de învățământ organizatorice și cuprinderea acestora în legi, regulamente și instrucțiuni a fost rezultatul gândirii cadrelor didactice în primul rând la care au

Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin (2014) [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
Corola-journal/Journalistic/9486_a_10811

-i faciliteze absolventului o inserție rapidă pe piața muncii. Drept care învățămîntul dispensat de Universitate ia - cel mai adesea - forma unui algoritm minimal a cărui aplicare mecanică ar garanta cu necesitate succesul. În consecință, programele sînt asaltate de tot soiul de "metodici", "metodologii", "tehnologii" și "legislații domeniale" a căror menire e aceea de a deprinde studentul cu niște scheme menite a cadra orice tip de realitate. Însă asemenea "metode" de educație nu formează, ci "formatează" oameni închiși, fără nici o flexibilitate, reduși la

Învățămăntul universitar by Mihai Maci (2007) [Corola-journal/Journalistic/9486_a_10811]
Corola-journal/Journalistic/9542_a_10867

pe cursul existențial, emblemă a unui "filosof al vieții". După cum arată Dilthey, în Esența filosofiei, "această specie de literatură este vecină cu discursul antic al sofiștilor și retorilor pe care Platon îi alunga din spațiul filosofic, deoarece, în demonstrația lor metodică (din scrierile lor), se găsește și persuasiunea (...). Privirea lor rămîne orientată spre misterul vieții, dar încearcă să-l rezolve printr-o metafizică universal validă; viața trebuie să fie explicată pe baza ei însăși - acesta e marele principiu care-i leagă

Profil Nietzsche by Gheorghe Grigurcu (2007) [Corola-journal/Journalistic/9542_a_10867]
Corola-journal/Journalistic/9625_a_10950

Catedră de Lingvistică Romanica. Limbi și Literaturi Iberoromanice, cuprinde patru specializări diferențiate net: spaniolă, portugheză, catalana și lingvistică romanica. Temele au acoperit, în toate trei zilele manifestării, subiecte ample, de la economie și societate până la teoria literaturii, lingvistică hispanica, traductologie sau metodica. O selecție incompletă a invitaților la colocviu ar fi, de bună seama, injusta. O simplă lista, inoperanta. Totuși, rigoarea ne obligă: Alexandra Cornilescu, Ioan Pânzaru (Rectorul Universității din București), Pablo Garcia-Berdoy (Ambasadorul Spaniei în România), Joaquin Garrigos (Directorul Institutului Cervantes

50 de ani de hispanistică în România by Cosmin Ciotloș (2007) [Corola-journal/Journalistic/9625_a_10950]
Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876

a elaborat o lucrare de sinteză referitoare la bibliografii și informații despre fenomenul literar românesc - Bibliografia literară română (1932). Cursul de bibliologie (1946) predat de el a fost publicat structurat fiind pe părțile de bibliografie, de organizare a activității intelectuale (Metodica intelectuală. Idei generale în industrii tehnice, 1947), de istorie a scrisului și a cărții (Scris și carte. Istorie, tehnică, semnificație, 1948). A rămas în istoria bibliologiei românești ca editorul periodicului Scriptum. Buletin bibliologic (1943-1944), a înființat (1929) secția de bibliologie

BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097

sportivă. Cluj Napoca: Risoprint, 2000, p. 11-82. 18. Colibaba E. D. Proiectarea didactică științifică și implementarea ei în activitatea sportivă de performanță. În: Știința Sportului, București, nr. 12, 1996, p. 12-20. 19. Consiliul național pentru educație fizică și sport. Conținutul și metodica antrenamentului sportiv. București: Stadion, 1971. 445 p. 20. Demeter A. Fiziologia educației fizice și sportului. București: Stadion, 1970, p. 5-67. 21. Diacikov V. Antrenament și refacere. În: Sportul de performanță, nr. 164, București: CNEFS, 1978, p. 22-24. 22. Dobrescu T.

CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta (2014) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
specialitate. Iași: Pim, 2007, p. 5-105. 26. Dobrescu T. Estetica - o filosofie de viață. Iași: Pim, 2008. 128 p. 27. Dobrescu T. Creativitatea - dimensiune în procesul de formare. Iași: Pim, 2008, p. 125-152. 28. Dragnea A. Antrenamentul sportiv - Teoria și metodică - vol. 1. București: Școala Națională de Antrenori, 1990, p. 49-165. 29. Dragnea A. Antrenamentul sportiv. București: Didactică și Pedagogică, 1994, p. 31-120. 30. Dragnea A. Antrenamentul sportiv. București: Didactică și Pedagogică, 1996, p. 20-81. 31. Dragnea A. Teoria educației fizice

CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta (2014) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
Craiova: Universitaria, 2007, p. 196-232. 44. Filoteanu N., Marian D. Educația plastică. București: Sigma, 2000, p. 22 - 45. 45. Gagea A. Metodologia cercetării științifice în educație fizică. București: Fundația „România de mâine, 1999. 377 p. 46. Georgescu M. Conținutul și metodica antrenamentului sportiv. București: Consiliul Național pentru Educație Fizică și Sport, 1971, p. 50-52, 231-240. 47. Giulea V., Susceanu V. Tratat de teorie a muzicii. București: Muzicală a uniunii compozitorilor, 1963, p. 56-64. 48. Gheorghe D. Teoria antrenamentului sportiv. București: Fundației

CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta (2014) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
p. 50-52, 231-240. 47. Giulea V., Susceanu V. Tratat de teorie a muzicii. București: Muzicală a uniunii compozitorilor, 1963, p. 56-64. 48. Gheorghe D. Teoria antrenamentului sportiv. București: Fundației „România de mâine”, 2005, p. 8-72. 49. Ghibu E. Conținutul și metodica antrenamentului sportiv contemporan. Craiova: Uniunea de cultură fizică și sport, 1967, p. 34-156. 115 50. Gogoncea D., Stan Z. Mișcarea și muzica. Conferința internațională de comunicări și referate în domeniul educației fizice și sportului. Galați: Fundația universitară „Dunărea de Jos

CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta (2014) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
performanță. București: ANEFS, 2002. 76 p. 64. Grigore V. Gimnastica. Manual pentru cursul de bază. București: Bren, 2003, p. 5-43. 65. Grimalschi T. Curs universitar de gimnastică. Chișinău: Universitas, 1999, p. 42- 67. 66. Grimalschi T. Simion G. Gimnastica - îndrumar metodico - terminologic. Pitești: Ed. Universității, 1999, p. 5-48. 67. Grimalschi T. Modele de proiecte didactice. Chișinău: INEFS, 2001, p. 3-41. 68. Hahn E. Antrenamentul sportiv la copii. București: CCPS, 1996, p. 2530, traducere. 69. Harre D. Teoria antrenamentului sportiv. București: Stadion

CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta (2014) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
Harvas B. Exerciții de bază în dansul clasic. București: Ed. de stat pentru imprimare și publicații, 1957, p. 15-56. 106. Manno R. Bazele teoretice ale antrenamentului sportiv. București: CCPS, 1996, p. 10-47. 120 107. Matveev L.P., Novikov A. D. Teoria și metodica educației fizice. București: Sport - Turism, 1980, p. 5-120. 108. Mociani V. Gimnastica ritmică sportivă. București: Sport - Turism, 1985, p. 5-86. 109. Munteanu G. Metodica educației muzicale pentru gimnaziu și liceu. București: Sigma, 1999, p. 5-57. 110. Munteanu G., Aldea G.

CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta (2014) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
ale antrenamentului sportiv. București: CCPS, 1996, p. 10-47. 120 107. Matveev L.P., Novikov A. D. Teoria și metodica educației fizice. București: Sport - Turism, 1980, p. 5-120. 108. Mociani V. Gimnastica ritmică sportivă. București: Sport - Turism, 1985, p. 5-86. 109. Munteanu G. Metodica educației muzicale pentru gimnaziu și liceu. București: Sigma, 1999, p. 5-57. 110. Munteanu G., Aldea G. Didactica educației muzicale în învățământul primar. București: EDP, 2001, p. 12-61. 111. Muraru A. Pedagogia Sportului - compendiu. Constanța: Ex Ponto, 2000, p. 29-50. 112

CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta (2014) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
2000, p. 62-66. 114. Nanu L., Gogoncea D. Gimnastica ritmică. Galați: Fundația Universitară “Dunărea de Jos”, 2001, p. 22-84. 115. Nanu L. Curs de gimnastică. Galați: Fundației Universitare “Dunărea de Jos”, 2003, p. 11 40. 116. Nanu L. Tehnica și metodica mișcărilor în gimnastica ritmică. Galați: Șoimu, 2006, p. 5-90. 117. Nanu L. Elaborarea conținutului pregătirii fizice și tehnice a gimnastelor de 11 - 12 ani în cadrul antrenamentului sportiv: Teză de doctor în pedagogie. Chișinău, 2009. 201 p. 118. Neacșu. Gh. Transpunere

CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta (2014) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
31-52. 124. Novicov A. D. Teoria educației fizice. București: Uniunii de cultură fizică, 1961, p. 21- 53. 125. Nicola I, Farcaș D. Teoria educației și noțiuni de cercetare pedagogică. București: Didactică și Pedagogică R.A., 1998. 136 p. 126. Ozolin N. G. Metodica antrenamentului sportiv. București: Stadion, 1972, p. 15-91. 127. Păcuraru Al. Teoria antrenamentului sportiv. Vol. II. Galați: Fundația universitară „Dunărea de Jos”, 2001, p. 85-115. 128. Petroman L. Locul și rolul muzicii în organizarea și desfășurarea acțiunilor de educație fizică și

CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta (2014) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
Bedo C. Gimnastica.Târgoviște: Dom Impex, 1996, p. 12-103. 123 145. Stoenescu G. Gimnastică ritmică modernă. București: Sport - Turism, 1978, p. 5- 115. 146. Stoenescu G. Tinerețe, sănătate, frumusețe. București: Sport - Turism, 1990, p. 63-65. 147. Stroescu A. Tehnica și metodica mișcărilor în gimnastica sportivă. București: Didactică și Pedagogică, 1962, p. 110-170. 148. Stroescu A., Podlaha R. Terminologia gimnasticii. București: Stadion, 1974, p. 9-15; 53- 136; 190-197. 149. Șerban M. Umbra campionului. București: Sport - Turism, 1982, p. 51-117. 150. Șiclovan I.

CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta (2014) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]