67 matches
-
25.101 milioane, 30,5% în decembrie 2006 Biserica Neo-Apostolică- 400.000 Baptiști - 300.000-380.000 (preponderent din fosta Uniune Sovietică) Evanghelicii liberi - 232.000 Baptiști - 86.500 Metodiști - 65.638 Frații puritani - 45.000 Penticostali - 50.000 Biserica Evanghelică Metodistă - 38.000 Biserica Evanghelică-Luterană Independentă - 36.000 Menoniți - 39.414 Biserica Adventistă de ziua a 7-a - 36.000 Apostolii lui Iisus - 20.000 Reformați - 13.000 Biserica Daneză - 6.500 Gemeinde der Christen ("Comunitatea creștinior") Ecclesia - 4.000 Biserica
Demografia Germaniei () [Corola-website/Science/319533_a_320862]
-
Braziliană. Constituția garantează libertatea absolută a religiei. Peste 70% din totalul populației și-a declarat la recesământul din anul 2002 apartenența la Biserica Romano-Catolică. Cu toate acestea, există multe alte religii în Brazilia. Câteva din acestea sunt: protestantismul, penticostalismul, episcopală, metodistă, luteranismul și baptismul. Sunt peste un milion și jumătate de adepți ai spiritismului, care urmează doctrinele lui Allan Kardec. Există de asemenea adepți ai Biserica lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă, minorități de musulmani, evrei, budiști și numeroși
Religia în Brazilia () [Corola-website/Science/319493_a_320822]
-
Macedonene și lezarea sentimentelor religioase ale cetățenilor localnici” prin distribuirea de calendare religioase și broșuri ale Bisericii Ortodoxe Sârbe. Există și o mică comunitate protestantă. Cel mai cunoscut protestant din țară este fostul președinte Boris Trajkovski. El provine din comunitatea metodistă, cea mai mare și cea mai veche biserică protestantă din Republică, datând de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Începând cu anii 1980, comunitatea protestantă a crescut, primind ajutor misionar din exterior. Comunitatea evreiască, care se ridica la aproximativ 7.200
Republica Macedonia () [Corola-website/Science/298120_a_299449]
-
a doua comunitate bisericească ca mărime după cea romano-catolică și cea mai mare confesiune protestantă. Este urmată de Biserica Anglicană care a fost Biserica de stat a Irlandei până când a fost destituită în secolul al XIX -lea. În 2002 Biserica Metodistă din Irlanda , tot mai mică,a semnat un acord pentru o mai bună cooperare și posibilitate de uniune finală cu Biserica din Irlanda. Biserica lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă numără aproximativ 5334 de membrii în Irlanda de Nord. Acesta
Demografia Irlandei de Nord () [Corola-website/Science/319614_a_320943]
-
realizării de emisiuni radiofonice pentru Radio Canada. Gould s-a născut în 1932 la Toronto, Ontario, ca unic copil al părinților săi.Numele său la naștere era Glen Herbert Gold.Tatăl său, Russell Herbert („Bert”) Gold, provenea dintr-o familie metodistă cu rădăcini engleze și scoțiene. Mama sa, Florence („Flora”) Emma, născută Greig, cu zece ani mai vârstnică decât soțul ei, era de origine scoțiană și de rit presbiterian. Bunicul ei era văr cu compozitorul norvegian Edvard Grieg, prin ramura scoțiană
Glenn Gould () [Corola-website/Science/304003_a_305332]
-
is also a large Roman Catholic population, particularly in the southern part of the state. Cele mai mari culte, după numărul de membri, erau, în anul 2000: Biserica Romano-Catolică - 1.382.603, Convenția Baptistă de Sud - 868.587 și Biserica Metodistă Unită - 160.153 Cum francezii au fost primii care au întemeiat așezări aici, primii conducători și plantatori, au fost în mod tradițional bine reprezentați în politică. De exemplu, mulți dintre primii guvernatori au fost francezi catolici. Deși astăzi catolicii nu
Louisiana () [Corola-website/Science/303868_a_305197]
-
oficială a bisericii romano-catolice, precum și a celei ortodoxe, este aceea că Maria a fost pururea fecioară; această credință a fost deasemenea păstrată de către mulți din fondatorii protestantismului, inclusiv Luther și Zwingli, ca și de către John Wesley, un lider al bisericii metodiste din secolul XVIII. Într-adevăr se pare că majoritatea credincioșilor din perioada de început a creștinismului nu au pus la indoială această doctrină. Biserica romano catolică, citând pe Ieronim, susține că "adelphoi", erau verii lui Isus, dar biserica ortodoxă de
Frații lui Isus din Nazaret () [Corola-website/Science/327994_a_329323]
-
imprimând cantități mari de bancnotă inconvertibilă (Harling 1996: 10). De fapt, costul ridicat al guvernului a expus grupul conducător la acuzația de acceptare de mită pe cheltuiala publică. Critica parlamentară s-a întețit, iar în unele părți ale țării biserica metodistă în special a devenit un punct de întâlnire al nemulțumirii oamenilor care, alimentată de oratori radicali, a ajuns să constituie o amenințare politică autentică. În consecință, Marea Britanie a atins punctul crucial, atât de des necesar în vederea controlării corupției, în care
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Administrative/932_a_2440]
-
la 1688, au publicat „Protestul din Germantown”, În care atât sclavia, cât și comerțul cu sclavi erau În mod clar denunțate. La mijlocul secolului al XVIII-lea, renașterea evanghelică engleză, suscitată de predicile lui John Wesley și ducând la crearea Bisericii Metodiste, a condamnat fără echivoc sclavia. Mai târziu, credincioșii care au luat partea sclavilor sau, astăzi, a descendenților lor au făcut acest lucru mai mult În numele unor valori umaniste decât În calitatea lor de membri ai vreunei Biserici. Așa s-a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Hugo, ca ieșită dintr-un film despre o epocă istorică deosebit de întunecată. —Dumneavoastră trebuie să fiți asistenta Harris, a spus Hugo, sperând că femeia o să-l contrazică și-o să se dovedească a fi cineva de la consiliul local sau de la biserica metodistă din zonă. Cu toate astea, spre dezamăgirea lui, tipa a dat rapid din cap în semn de confirmare. Pieptul asistentei Harris era, într-adevăr, uriaș, dar avea aspectul butucănos și lipsit de forme al unui braț de canapea. Altfel, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
o privire în treacăt, în timp ce mergea din încăpere în încăpere, aprinzând pretutindeni luminile. Pe măsură ce înainta se lăsa înfiorată de un straniu simțământ superstițios, care se îmbina însă cu un fel de voluptate a singurătății. Alex dăduse de mult uitării religia metodistă care-i hrănise copilăria, dar persista în ea un simț religios, convertit într-o obsesie animistă. Adam poseda o asemenea viziune asupra lumii, numai că la el era vorba de un panteism inocent, aparținând poate acelei inocențe primare care i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
comentarii sau detalii.) Pe vremea când era „un tânăr strălucit“, John Robert era un sceptic, un reducționist, un analist lingvistic, adică ceea ce se numește (incorect, pare-se, în acest context) un „pozitivist logic“ de cea mai strictă tendință, antimetafizică. Educația metodistă pe care o primise pare să se fi volastilizat pe nesimțite din structura lui sau să se fi sublimat, cu o certă naturalețe, într-un soi de ateism metodic. A fost și a rămas un profund puritan. În America și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Tom aproape toate monumentele importante din Ennistone: Institutul, cupola aurită a Sălii Mari, turnul cenușiu, retezat, al bisericii St. Olaf, turla vărgată a bisericii St. Paul („prăvălia“ părintelui Bernard), turla subțire a „bisericii de tinichea“ catolice din Burkestown, masiva biserică metodistă din Druisdale, Casa de Reuniuni a „Prietenilor“, magazinul universal Bowcock, uzina de gaz, fabrica de mănuși (o clădire de cărămizi, din secolul al XIX-lea, cu aspect de castel) și noul edificiu al controversatei Școli de Politehnică, dincolo de islazul comunal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
urmă de credință dogmatică, și nici nu-l indispunea absența acesteia; propria lui morală avea un simplism (unii ar spune o naivitate) de care, în mod cert, filozofia lui nu dădea dovadă. Fusese marcat profund, pe vecie, de copilăria lui metodistă. Așa cum observau de pe acum, în articolele lor „perceptive“, viitorii săi biografi, care roiau ca hienele în jurul lui așteptându-l să moară, metodismul făcuse din el un puritan cu un obsesiv simț al adevărului, marcat de sentimentul culpabilității originare, în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
sunet șuierat, conspirativ) și tresări. Era prea devreme ca să-i fi sosit musafirul așteptat. Se ridică și privi prin perdelele de dantelă. La ușă se afla George McCaffrey. John Robert se trase brusc îndărăt. Nu obișnuia să înjure, educația lui metodistă nu i-ar fi permis asemenea vulgaritate. Se încruntă ușor și își clătină capul dintr-o parte în alta. Nu-i trecu nici o clipă prin minte să nu răspundă la sonerie. Ar fi însemnat o minciună sau un subterfugiu. Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
în biserica mea. Acest mic discurs cam complicat păru să-l intereseze pe Rozanov. Îl cumpăni câteva clipe în minte și păru satisfăcut — Mulțumesc. Nu v-ați închinat niciodată în această biserică, după câte știu? — Nu, am primit o educație metodistă. — Sunteți încă un credincios? — Nu. Urmă un moment de tăcere. Părintele Bernard simțea o arzătoare anxietate. Ce voia de la el această stranie creatură și, pe de altă parte, cum să facă să-l rețină? Un gând ciudat. Dar și mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Mama lui apăru și-i ceru s-o vadă. Când o scoase din buzunar, observă cu groază că era încă vie și se chinuia îngrozitor. Dimineața se sculase devreme și ieșise să facă o plimbare. Aruncase o privire în biserica metodistă, mare, luminoasă, curată, unde fusese dus în copilărie, ca să se roage. Nu mai fusese acolo de multă vreme și încercase un șoc bizar când recunoscuse numerele imnurilor. După aceea vizitase micuța capelă romano-catolică, din tablă ondulată, despre care maică-sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
dacă-ți dai seama cât de rar e? Nu... da... dar... Și vreau ca nepoata mea să fie fericită. Da, se-nțelege, dar... Pari să fii un tânăr cu o viață curată. În tonul acestei afirmații răsunau ecouri ale educației metodiste din copilăria lui John Robert și ale unor campusuri universitare americane. Tom avu senzația că ecourile se reverberează și în ființa lui, ceea ce, în context era absolut ridicol. Dar am avut legături cu femei. O oarecare experiență e de dorit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
la bucătărie ca să-l usuce. Uitase să-i spună unde se găsea Hattie. John Robert, care nu mai călcase pragul Papucului din ziua când o sărutase pentru prima oară pe Linda Brent, într-o cameră de la etaj, în timpul unei serbări metodiste, cu cincizeci de ani în urmă, se uită puțin nedumerit în jur, apoi privi pe ușa deschisă a camerei de zi și o văzu pe Hattie. În aceeași secundă, Pearl veni alergând, cu un prosop în mână. Ce-i asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
să erodeze raționalismul triumfător al Secolului Luminilor. Apare inconștientul, rolul major al visului, forța iraționalului, a misticului, atotputernicia omului, evoluția ideii de supraom. Către sfârșitul secolului al XIX-lea apar curentele „personaliste”, de inspirație religioasă. La Școala din Boston, Bisericii Metodiste Americane, Bowne (1847-1910Ă dezvoltă un personalism protestant, în cadrul căruia s-au mai remarcat Brighton și Knudsen. Ulterior, prin Renouvier se afirmă personalismul catolic francez. Varianta franceză va avea cea mai lungă existență, atât în perspectivă creștină (prin Maritain, Marcelă, cât
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
obligatoriu (Todoran, Zăgrean, 2003). În literatura de specialitate au fost descrise mai multe forme ale conducerii bisericești: episcopală, prezbiteriană, congregațională și modelul absenței conducerii. Forma episcopală are drept caracteristică faptul că autoritatea aparține episcopului. Numărul verigilor episcopale poate varia, Biserica metodistă are un singur nivel, Biserica anglicană este ceva mai dezvoltată, în timp ce Biserica romano-catolică are cel mai complex sistem ierarhic, autoritatea aparținând papei. Episcopii au puterea de a ordina slujitori sau preoți, de a repartiza păstorii, de a face disciplină în cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
au încercat să găsească ceva mai adânc. Să dea un sens mai profund vieții..."5. Au ajuns, cu alte cuvinte, la religie. Cea dominantă creștină, în varii ipostaze nu-i mulțumea pe deplin. De exemplu, religia lui Iisus în versiune metodistă era pentru ei supărător de rigoristă. Nu le oferea răspunsuri satisfăcătoare cu privire la tehnicile spirituale de accedere la absolut, la eternitatea ființei spirituale a omului și la posibilitatea ispășirii de rău. Mai atrăgătoare și convingătoare li se păreau a fi religiile
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
unui manifest „postsecular”2 este John Milbank. Format la Oxford către sfârșitul anilor 1970 sub îndrumarea directă a lui Rowan Williams 1, John Alaisdair Milbank a decis relativ devreme pentru apartenența sa confesională în cadrul Bisericii Anglicane (aripa „High-Church”), abandonând tradiția metodistă primită din familie. Este o opțiune care explică simpatia cu care tânărul J. Milbank a îmbrățișat de la bun început proiectul catolic al lui Henri de Lubac (la nouvelle théologie). În rezumat, aceasta se vroia agentul unei transformări a teologiei Bisericii
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
planul de carieră. Motivând ,,pedagogic" că sunt prea ,,sensibilă" pentru o meseria precum aceea de avocat, directorul școlii a tras linie peste facultatea de drept, ,,corectând" recomandarea pentru filozofie. M-a anunțat, totodată, că a decis titularizarea mea ca învățătoare metodistă la Școala de aplicație a Liceului Pedagogic. Se înțelege că în concurența acerbă pentru învățământul superior, schimbarea profilului cu numai o lună înaintea examenului, transformase reușita într-o iluzie. Părinții mei au respirat însă ușurați: misiunea lor se încheiase. 13
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
multă muzică de cameră, după care am avut posibilitatea să plec la Dallas, să studiez cu marele pianist spaniol Joaquin Azucaro, acolo am studiat doi ani. Între timp, am redescoperit iubirea pentru operă, care a reânviat în mine. La Universitatea Metodistă de Sud din Dallas am lucrat foarte mult cu departamentul de operă. Este o universitate foarte bună, cu o școală de artă bine apreciată în Statele Unite. Am lucrat la multe producții: lucrări de Kurt Weil, de Aaron Copland, "L'enfant
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]