92 matches
-
închinare aceluiași demon, incub, care chinuiește creatorul, tendința spre perfecțiune. Sunt în volum creații de certă valoare artistică, într-un limbaj propriu autoarei, rod al unui travaliu îndelungat sau al unui puseu de inspirație cu totul excepțional. Iată câteva mostre: Metopă // Înlănțuite în piatră,/ febrile,/stele de mare-/ mâini albe,/ căutătoare în abisuri/ ostile -,/ ursitoare-n oglinzi/ cu chip de cocori/ sfâșiind falsa cortină/ de sori,/ a zidi - zidire/ a muri - murire/ cu fiece bocet/ de neiubire. Sau, Toamnă în derivă
O MARE ONOARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358075_a_359404]
-
Toate Articolele Autorului Religie Dor nestins, mamă - zvon de zefir deschizând uși la altar Osuar hieratic Parfum de stele sub așternut de stele sălaș de oase Acuarelă Umbra fantomei chinuită de mister văzduh descărnat Autodafe Secunde suind dinspre crug de metopă timp incendiat Referință Bibliografică: stare de spirit / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 245, Anul I, 02 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
STARE DE SPIRIT de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359291_a_360620]
-
pafta ornamentala la care era atașată sabia. Diverse izvoare iconografice și surse literare ajunse pînă în zilele noastre, permit reconstituirea unei imagini veridice despre costumul strămoșilor noștri daci. Cele mai importante surse de studiere a costumului dacilor rămîn a fi metopele monumentului triumfal de la Adamclisi (Dobrogea), basoreliefurile Columnei lui Traian (Romă) precum și fragmente de stele funerare descoperite pe teritoriul Daciei, cum sunt cele de la Costești-Blidaru, din cimitirul de la Densuș, la care adăugăm uimitoarele descoperiri din ultimii ani în apropiere de Sibiu
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
-urile care urmeaza! Costumul purtat de femei Este înfățișat pe Columna lui Traian că o ținută elegantă chiar pentru zilele noastre, se compunea dintr-o rochie-tunică lungă, peste care era drapata ingenios o mantie largă, în timp ce îmbrăcămintea comună, reprezentată în metopele și basoreliefurile de la Adamclisi, era alcătuită dintr-o cămașă de pînză încrețita la gît, de o formă purtată pînă azi în Moldova, peste care este încinsă de la brîu în jos o bucată de țesătura asemeni catrinței. Ținută vestimentară populară femeiasca
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
pe trireme - Marea Ospitaliera - vechi renume! COLONIZAREA GREACĂ Histria, Tomis, Callatis, Odessos, Heracleea Pontica, Sinope, Colonizarea greacă, în sincope, Messembria, Phanagoria, Chersones, Trapezunt, Phasis, Dionysopolis, Cu băi la care n-ai mai fost, Esope, Dar ne-au rămas până acum metope: Kimmerike, Panticapaion și Tyras. Parthenopolis și Apollonia Făcut-au Pontul ospitalier Și să mai frângă-n vremi din dihonia Ăstui pământ pe post de vechi străjer Ce trage-se din vechea Omonia Ca să ne fie azuriu lăicer. BOTEZUL MĂRII NEGRE
SONETELE MĂRII NEGRE (1) de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343187_a_344516]
-
liniște nu se împăca deloc cu neastâmpărul meu și cu durerea de a-mi vedea sfărâmate ultimele iluzii radiofonice. Studiourile de radio teritoriale fuseseră desființate dintr-o toană a cuplului prezidențial. O luasem de la începutul începuturilor, de la primele înscrisuri de pe metope, de la descoperirea pe teritoriul țării a primului corn celtic, trecând apoi în revistă, cronologic, toți compozitorii români care scriseseră pagini muzicale - indiferent de gen -, consacrate unor evenimente istorice (prezentând și opera), până în zilele noastre (de atunci). M-am cufundat în
DE VORBA CU MARIANA CRISTESCU, AUTOAREA ISTORIEI ROMANIEI IN PAGINI MUZICALE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343183_a_344512]
-
de sclavi, care traumatizau sufletele sclavilor. Astăzi mă cutremur când mă gândesc ce simțeau acele ființe omenești ajunse în această stare, fără nicio perspectivă de schimbare în decursul vieții lor. Și sufletul meu se întristează de fiecare dată când privesc metopele de pe columna traiană, unde dacii și femeile dace au fost duși la Roma și vânduți ca sclavi...Ce au simțit ei, când au trăit în această stare? Artiștii vremii au redat acest fenomen istoric, dar piatra metopelor nu a redat
STAREA DE SCLAVIE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372262_a_373591]
-
dată când privesc metopele de pe columna traiană, unde dacii și femeile dace au fost duși la Roma și vânduți ca sclavi...Ce au simțit ei, când au trăit în această stare? Artiștii vremii au redat acest fenomen istoric, dar piatra metopelor nu a redat trăirile strămoșilor noștri. Poate că sufletele lor nu au fost atât de zbuciumate și nici simțămintele nu le-au fost atât de dramatice, cum ne-am închipui noi astăzi, știind că acele precepte ale credinței zamolxiene le
STAREA DE SCLAVIE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372262_a_373591]
-
cirenaici însă, nimic... Astfel încât reputația - deplorabilă, bineînțeles... - a anihilat dorința și voința de a face dreptate, care presupun lectura fragmentelor, mersul la sursă. Desigur, edificiul cirenaic evocă șantierele arheologice grecești din ziua de azi: resturi de recipiente risipite, triglife și metope pe jumătate îngropate în pământ, scări prăbușite, pietre desprinse din zid și împrăștiate, țărână și ierburi pârjolite acoperă ceea ce a fost splendoare și măreție altădată, iar acum seamănă cu un câmp de ruine, cu un puzzle din care unele piese
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Scara lui Iacob, Oradea, 1998; Această pierdere, București, 1992; Făt-Frumos din lacrimă, I-II, București, 1994-1996; Augusta nostalgie a sângelui - Auguste nostalgie du sang, ed. bilingvă, Oradea, 1997; Solitudinea lui Eros, București, 1998; Ceea ce sferele gândesc despre noi, Iași, 1999; Metopă, pref. Ioan Țepelea, Timișoara, 2001; Ioana d’Arc, Botoșani, 2001; Povestea deviaționistului, I, Iași, 2003. Traduceri: Poeți francezi din secolul al XVI-lea, București, 2000; G. Bacovia, Plumb-Plomb, ed. bilingvă, Iași, 2001; Comment lire Eminescu en français, București, 2001; Mircea
KIROPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287716_a_289045]
-
de Balzac, Émile Zola, Anita Loos ș.a. SCRIERI: Steaua lui Horn, București, 1966; Vis cosmic, București, 1968; Eroi de epopee, București, 1977; Zări străbune, București, 1978; Secundele clepsidrei, cu ilustrații de Vasile Socoliuc, București, 1979; Cântece pentru tata, București, 1980; Metopele neamului, postfață Radu Vulpe, București, 1980; Scrisori din infinit, cu ilustrații de Done Stan, București, 1981; La poarta necunoscutului, București, 1983; Moștenire pentru fiica mea, București, 1983; Printre străbuni, București, 1983; Geneza luminii, București, 1984; Elegii din infinit, București, 1985
VADUVA-POENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290404_a_291733]
-
mele arheologice, altfel se prăpădesc, mi le iau copiii. Poate găsesc pe cineva care să le cumpere, un om de carte, să le păzească cum le-am păzit și eu. Hagienuș desfăcu pachetul și scoase la iveală un fragment de metopă ce reprezenta pe Perseu tăind cu cuțitul capul G. Călinescu Meduzei, care semăna cu o mască comică. Îndărăt se zărea capul unei babe, nu alta decât Minerva. - Le cumpăr eu! zise Ioanide. - Faci o faptă bună, pe dumnezeul meu, domnule
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cirenaici însă, nimic... Astfel încât reputația - deplorabilă, bineînțeles... - a anihilat dorința și voința de a face dreptate, care presupun lectura fragmentelor, mersul la sursă. Desigur, edificiul cirenaic evocă șantierele arheologice grecești din ziua de azi: resturi de recipiente risipite, triglife și metope pe jumătate îngropate în pământ, scări prăbușite, pietre desprinse din zid și împrăștiate, țărână și ierburi pârjolite acoperă ceea ce altădată a fost splendoare și măreție, iar acum seamănă cu un câmp de ruine, cu un puzzle din care unele piese
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
lotus, în fața unui templu antic, ca și cum ar celebra un cult plin de mister. Am putea spune că țigăncile artistei noastre, prin linia lor suplă și grațioasă, prin sobrietatea, puritatea și profunzimea lor de gândire, cheamă o lume arhaică, scoasă de sub metopele unui templu. Ele par răsărite din misterul secolelor, ducând taina criptelor și a templelor egiptene și hinduse, înălțându-se ca un imn închinat permanenței feminine"524. Léon Thévenin sesizează într-o serie de picturi decorative și influența picturii bizantine, care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lui Franz von Stück, pe care cei doi artiști, Cecilia-Cuțescu și Frederic, avuseseră prilejul s-o viziteze la München. În același timp, modelul construcției este anglo-normand, în stil Tudor, cu bârne aparente. În zid sunt încastrate o serie de mici metope, fragmente de basorelief sau de friză. Cele din spatele casei sunt adăugate ulterior construcției și fac parte din colecția Kalinderu. Arcada intrării principale este decorată cu struguri și viță de vie într-o perfectă dispunere simetrică, însă decorațiunile capitelurilor celor două
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
anumită sacralitate, iar aceștia se supuseră, cuprinși de aceeași emoție misterioasă. Ma-ne-djet se afla lângă punte, pustie, fără lumini. Luna nu se ridicase încă de după buza craterului, dar lumina cerul. Marea corabie de aur îi capta reflexul pe dale, balustrade, metopele în formă de animale, suprafața netedă a coloanelor, basoreliefuri și statui. Din grădina vilei o puteai vedea ivindu-se puțin câte puțin, ca și cum ar fi apărut solemn din apă. — Privește, îi spuse Împăratul Miloniei, parcă un zeu ar crea-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
un „inspirat” din familia celor cu ascendenți în lumea anonimilor prelucrători ai lemnului.... Faptul artistic produs prin confruntarea dintre suprafața strălucitoare, dar rezistentă a lemnului și spiritul neliniștit care o sculptează se dovedește a fi autentic. Starea poetică a micilor „metope” și „rond-bossuri” („Balerina”, „Chiromanție”) născătoare de magice spații, vorbește despre puritate, talent, despre infinita posibilitate de care arta descoperirii lumii din arbore o oferă celui chemat de a servi, prin astfel de lucrări, Omului. Costică Iftinchi este unul dintre aceștia
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
un „inspirat” din familia celor cu ascendenți în lumea anonimilor prelucrători ai lemnului.... Faptul artistic produs prin confruntarea dintre suprafața strălucitoare, dar rezistentă a lemnului și spiritul neliniștit care o sculptează se dovedește a fi autentic. Starea poetică a micilor „metope” și „rond-bossuri” („Balerina”, „Chiromanție”) născătoare de magice spații, vorbește despre puritate, talent, despre infinita posibilitate de care arta descoperirii lumii din arbore o oferă celui chemat de a servi, prin astfel de lucrări, Omului. Costică Iftinchi este unul dintre aceștia
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
fragment neclar care conține un comentariu al unui pasaj din Germania lui Tacitus.18 În cadrul analizei imaginilor figurate pe Monumentul triumfal de la Adamclisi 19, sarmații sunt identificați fără probleme, după „caftanele lor lungi îmblănite, asemănătoare șubelor căzăcești”, însă absența de pe metopele care îi redau pe combatanți a cataphractarilor, „din care nu vedem nici măcar un exemplar de leac apărând pe monument”, pe de o parte, și repartizarea scenelor cu barbari purtători de caftane doar pe creneluri, nu și pe metope, pe de
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
absența de pe metopele care îi redau pe combatanți a cataphractarilor, „din care nu vedem nici măcar un exemplar de leac apărând pe monument”, pe de o parte, și repartizarea scenelor cu barbari purtători de caftane doar pe creneluri, nu și pe metope, pe de altă parte, îl conduc pe pătrunzătorul istoric la concluzia că acești sarmați, pe care îi localizează în câmpia munteană, nu sunt reprezentați în ansamblul arhitectural în cauză într-o ipostază beligerantă, ci doar ca o populație supusă fără
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
Gurghiului, merindar, avangarda calcă puntea dintre folclor și biserică, șerpar de Valea Mureșului, șerpar de Tîrnave, pieptar femeiesc, pieptar, glugă, suman sărăduit de Valea Gurghiului, marca "Unitatea și continuitatea portului popular", marca CFR, femeile dace poartă cămașa încrețită la gît, metopa de la Adamclisi, gîturile de tip ~ , soba zveltă verde, inelele de mire din Călimani, prîsnele discuri solare pentru decorarea chimirului, parchet tăcerea sobei verde buretos, infrastructura de muzeu prinde exponatele, am adus și cruci de lemn din cimitir, decorativ pe colțuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
și mitologia popoarelor cucerite. Așa, de exemplu, pe cele două monumente triumfale, Columna de la Roma și Tropaeum Traiani de la Adam Klissi din Dobrogea, apar elemente arhitecturale din mitologia dacă. „În basoreliefurile Tropheului de la Adam Klissi sunt înfățișate sub metope un brâu de blocuri - frize - unice în arhitectura trofeelor romane, reprezentând frunze de acant în spirală terminate cu capete de lupi cu gurile deschise, însemne totemice dace” . Beneficiarii istoriei glorioase a geto-dacilor nu au rămas, cum ar fi fost firesc
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Reșița Jud. Caraș-Severin Telefon 0355 / 808615 Mobil 0729052232 Costel Iftinchi Sculptor, pictor, fotograf „Faptul artistic produs prin confruntarea dintre suprafața strălucitoare, dar rezistentă a lemnului și spiritul neliniștit care o sculptează se dovedește a fi autentic. Starea poetică a micilor ,,metope” și rond-bossuri ( „Balerina”, „Chiromanție”) născătoare de magice spații, vorbește despre puritate, talent, despre infinita posibilitate de care arta descoperirii lumii din arbore o oferă celui chemat de a servi, prin astfel de lucrări, Omului. Costel Iftinchi este unul dintre aceștia
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
ordinea de bătaie a campaniei, l-ar fi cunoscut mai bine sub Înfățișarea lui neprietenoasă și ursurză. Coborât - să te tot minunezi! - În mijlocul nostru, ca din vremuri legendare, cu isprăvi de eroism personal, colonelul Voiculescu părea când rupt dintr-o metopă cu chipuri În piatră de legionari ai Romei, porniți la cucerirea lumii În sandale, tunică, scut și tesac și cu un pumn de măsline În mână; când rătăcit printre noi din vreun pâlc de aspri călăreți medievali, crescuți pe cai
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
diferit ca abordare. SCRIERI: De-o vârstă cu țara, București, 1960; Inima și timpul, București, 1962; Umbre de copil, București, 1963; Chipuri în soare, București, 1965; Orfeu trece punțile, București, 1966; Apoca[ta]stază, București, 1968; Rădvanele copilăriei, București, 1969; Metope, București, 1972; Întoarcerea la Circe, București, 1974; Plaiuri, București, 1974; Sarea nesomnului, București, 1975; Păcatul fluviului, I, București, 1975; Rosturile străjii, București, 1976; Mugurii vederii, București, 1977; Rânduirea porților, București, 1978; Osiile cuprinderii, București, 1980; Bobuleț mereu drumeț, București, 1981
GORUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287320_a_288649]