KorAP: Find »[drukola/base=metronomic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 3 >

52 matches

Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153

de anexare specifică secvențelor cinematografice. De asemenea, frecventele modificări ale indicelui agogic, inserate adeseori la distanțe extrem de reduse (2 măsuri), dețin o funcție structurală în procesul de delimitare a secțiunilor micro-formale. La nivel interpretativ, respectarea cu strictețe a acestor indicații metronomice reprezintă condiția esențială în evidențierea configurației arhitecturale. Circumstanța poliritmică expusă în fragmentul măsurilor 14 - 15 impune execuția cu o precizie ritmică perfectă, în contextul în care prezența abundentă a apogiaturilor duble poate crea reale dificultăți în realizarea acestei calități interpretative

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
a fi purtătoare de profunde semnificații metaforice în demersul de proiectare a acestor timpuri îndepărtate. Printr-o logică firească a unității de limbaj, expresia tempo-ului Lent et grave, doux et soutenu (lent și grav, blând și susținut purtând recomandarea metronomică indicată de compozitor ), se asociază celorlalte elemente constitutive ale discursului muzical, subordonându-se în mod imperativ concepției determinante și întregind imaginea de austeră solemnitate a tabloului supus imaginației. Cu referire la concretizarea indicației agogice notate în introducerea preludiului, Marguerite Long

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
constitutive ale discursului muzical, subordonându-se în mod imperativ concepției determinante și întregind imaginea de austeră solemnitate a tabloului supus imaginației. Cu referire la concretizarea indicației agogice notate în introducerea preludiului, Marguerite Long sublinia rigurozitatea ritmică, de o exactitate aproape metronomică ce o remarcase în mod excepțional în interpretarea lui Claude Debussy (prezentarea în primă audiție a acestui preludiu a avut loc la Societatea Națională, la 25 mai 1910). Renumita simetrie plastică a artei grecești o descoperim reflectată într-o scriitură

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
o structură formală tripartită: A (măsurile 1 - 41), B (măsurile 42 - 47), Av (măsurile 48 64). La nivel interpretativ, indicația de tempo Modéré Dans un rythme sans rigueur et caressant (Moderat - într-un ritm fără rigoare și mângâietor), purtând recomandarea metronomică originală de , se va reflecta într-o redare liberă cu aspect improvizatoric, ale cărei discrete fluctuații (ce alternează ușoare tensiuni cu relaxări imediate) par adecvate concepției ce stă sub semnul imprevizibilului, a nestatorniciei vântului și a apei, sau (de ce nu

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
una dintre poveștile lui Hans Christian Andersen Grădina raiului. La nivel morfologic, se observă o remarcabilă corelare între tipologia discursului și dimensiunea cadrului agogic Animé et tumultueux (animat și tumultuos), indicat a fi redat la nivel interpretativ în limitele valorii metronomice de . Astfel, alături de aportul esențial al pedalei de rezonanță, tempo-ul rapid asigură condiția optimă în obținerea intenției de verticalizare a orizontalului, de amplă fuzionare sonoră a discursului. Pe de altă parte, atributul recurenței în cazul formulelor ostinato, al figurațiilor

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
evocând recitativul sau inflexiunile vocale ale cantei jondo apar însoțite de termeni agogici precum Librement sau rubato. Dacă în ceea ce privește tempo-ul inițial, Marguerite Long atrăgea atenția asupra unei frecvente tendințe de supraevaluare a nivelului său (recomandat în limitele unor valori metronomice de ), indicațiile vizând abordarea liberă presupun o serie de implicații cu mult mai complexe în planul înțelegerii și ulterior, a redării interpretative. Astfel, măsura tălmăcirii acestor semne, ce dețin un înalt grad de imprecizie în ceea ce privește limitele de referință, depinde în

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
o evoluție variabilă a diferitelor valori de tempo, fapt care profilează cu fidelitate acele atitudini instabile emoțional ale personajelor de circ sau music-hall supuse evocării. Indicația introductivă Modéré, nerveux et avec humour (Moderat, nervos și cu umor, cu o recomandare metronomică de ) va contrabalansa tendința de rubato, difuzată de imaginea lirică a episodului ulterior, în care motivul cromatic în acorduri de cvintă mărită, proiectat într-un atac legato, cu un sens predominant descendent - metaforă a unui sentiment de „înșelătoare” întristare, și

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
parfumurilor lui Baudelaire. Deloc întâmplătoare este alegerea unei figuri motivice cu sens descendent, care să asigure fundalul sonor al apatiei, permanent dominate de obsesia „căderii”. Tempo-ul Modéré - extrêmement égal et léger ar trebui să se încadreze între limitele indicației metronomice de , în scopul realizării unei interpretări adecvate caracterului muzicii, în spiritul imaginilor supuse evocării. La același nivel interpretativ, planul inferior al discursului ce desfășoară ideea tematică a preludiului, va respecta indicația compozitorului la main gauche un peu en valeur sur

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
evocă acea stare interioară de liniște, efect al tristeții înăbușite sau al unei resemnate împăcări. Relativ corespondentă celei anterioare (în scopul de a realiza acel transfer de stare), mișcarea de avansare a discursului ar trebui să nu depășească limitele indicației metronomice de , luând în considerare și modificarea agogică (un peu plus allant - puțin mai cursiv) ce survine în contextul secțiunii mediane. Astfel, raportat tempo-ului introductiv, nivelul acestei mișcări supuse accelerării ar trebui să permită menținerea atmosferei grave, de solemnă austeritate

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
de ansamblu, ci și evoluția fiecărui parametru de limbaj, remarcând opoziții la nivelul dinamicii ( f / p ), tempo ului (strict / rubato), registrelor (acut/grav) sau armoniei (tonal/modal). La nivel interpretativ, tempo-ul ar trebui să se încadreze în limitele indicației metronomice de , respectând astfel mișcarea lentă a habanerei, care, alături de măsura binară ( ) și ritmul specific, reprezintă trăsăturile caracteristice ale acestui dans cubanez (de origine spaniolă). Însoțite aproape continuu de ostinato-ul ritmului de habaneră, melodiile însuflețite de pasiune, dar și cele

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
își va afla corespondența sonoră în opțiunea pentru tempo Rapide et léger, care, asociat ritmului uniform , va asigura cadrul optim al „demonstrațiilor de virtuozitate” ale personajelor invocate. La nivel interpretativ, tempo-ul ar trebui să se încadreze în limitele indicației metronomice de , creându-se astfel un flux sonor perpetuu ce emană vioiciune și prospețime. Caracterul efervescent al inspirației sonore ce iradiază vitalitate marchează o schimbare evidentă de atmosferă, aspect ce va trebui redat la nivelul execuției prin delimitarea acestor pagini de

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
stării de contemplație a unui peisaj en plein air. Atmosfera meditativă astfel creată ne surprinde cufundați într-o explorare introspectivă ce investighează fără tulburare labirintul propriului Eu. Într-un tempo lent Calme, Doucement expressif (Calm, blând expresiv) ce poartă indicația metronomică originală de , aspectul fluctuant determinat de alternanța ritmurilor variate va reflecta cu o remarcabilă plasticitate acele mișcări unduitoare ce apleacă firele de iarbă în adierile calde ale brizei. Simplitatea și prospețimea monodiei de debut, precum și structura cvasi-pentatonică a acesteia (generată

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
această solicitare prin natura actelor de pantomimă ce simulau rigiditatea păpușii de lemn și stângăcia cu care aceasta își executa exercițiile de „echilibristică”. Compozitorul îndemna la moderarea nivelului de tempo pentru a evita deformarea caracterului inspirației sonore. Astfel, limitele indicației metronomice ar trebui să se încadreze între , prevenind interpretările accelerate în mod neadecvat. Preludiul explorează modalitatea discontinuă de prezentare a materialelor tematice (întâlnită deopotrivă în preludii, precum La sérénade interrompue, Minstrels, La Puerta del Vino sau Hommage à S. Pickwick Esq

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
realizează prin aceeași contribuție esențială a factorului agogic, ale cărui modificări operate la nivelul secțiunii mediane produc o ușoară precipitare a tempo-ului (Un peu animé sau En animant peu à peu), raportată mișcării inițiale a debutului (Lent). Limitele indicației metronomice ar trebui să se încadreze între , excesul nivelului agogic manifestat de ambele părți riscând animarea improprie a arabescurilor melodice, precum și pierderea fluidității de avansare a discursului. Articulația tematică a preludiului expune o configurație structurală complexă prin combinația inedită a unor

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
și B). Astfel, imaginile sonore ale acestora vor întruchipa deopotrivă acea ființă temperamentală a Ondinei ce trăiește pentru o clipă experiența unei vieți pământene, precum și figura misterioasă, senzuală, dar inaccesibilă, aparținând lumii apelor. Într-un tempo Scherzando (având recomandarea limitelor metronomice de ), descrierea mediului acvatic supus evocării, precum și sugestia caracterului instabil al acestuia, își află proiecția sonoră în opțiuni de limbaj ce confirmă adecvarea cu viziunea conceptuală determinantă (introducerea acordurilor de septimă, asocierea cvartei mărite și perfecte în suprapunere sau succesiune

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
materialului tematic principal pune în valoare coeziunea elementelor de limbaj componente în edificarea aceleiași concepții directoare și a caracterului său impunător: utilizarea unui ritm desfășurat cu preponderență în valori mari de durată ( ); expresia tempo ului lent Grave (cu recomandarea nivelului metronomic de ); mersul treptat al liniei melodice principale, proiectată într-o dinamică de f sonore, în spațiul rezonant al registrului grav; suprapunerea acordurilor masive din planul superior al discursului; amplificarea progresivă a țesăturii sonore până la coexistența a patru linii evolutive distincte

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
limbajului decurge din aspectul monoritmic al debutului și spațiul restrâns al scării pentatonice descrise de linia melodică superioară a acordurilor, care avansează în acalmia unei mișcări lente (Très calme et doucement triste - foarte calm și ușor trist cu recomandarea nivelului metronomic de ). Instabilitatea evoluției armonice determinată de frecventa pendulare între modal și tonal (re minor și re dorian) accentuează nuanța misterului și atmosfera ambiguă a acelei lumi pierdute în trecut. Modalismul ce derivă în mod constant din alterarea sunetelor () împrumută muzicii

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
fluxului melodic, generată de procedarea la o evidentă diminuare a pregnanței tematice, ce se risipește astfel într-un „tot” sonor indivizibil, în care mișcarea pare să devină scop în sine. Tempo-ul introductiv Modérément animé (moderat animat cu recomandarea indicației metronomice de ) va fi ulterior supus unei ușoare accelerări care conduce la stabilizarea tempo-ului principal de discurs (Un peu plus animé ), varierea revenind, din acel moment în exclusivitate, planurilor dinamice. Structura formală corespunde unei construcții ternare A - B - A’, cu

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
printr-un efect de ecou ce se stabilește între finalul în do major al Terțelor și începutul bitonal al Focurilor de artificii. Tempo-ul inițial Modérément animé léger, égal et lointain (moderat animat - lejer, egal și îndepărtat), cu recomandarea indicației metronomice de , supus ulterior unor multiple modificări agogice cu implicații descriptive, statornicește legături intime cu viziunea mișcării libere a aerului. Dintr-o rumoare îndepărtată a mulțimii ce se apropie, își face apariția o linie melodică în octave cu salturi expuse în

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176

epoca sa; aceeași remarcă și în privința lucrărilor lui Bach concepute pentru clavecin etc. Dacă dorim să interpretăm ceea ce au scris Mozart, Beethoven și ceilalți clasici, trebuie să evităm edițiile „revăzute”, „adaptate”, care aduc nuanțe noi, frazări diferite, accente și mișcări metronomice „originale”. Există în prezent un număr mare de ediții „Urtext” pentru clasici: Henle, (1948), Schott (1970), Universal sau Weiner Urtext Edition (1901) pentru Haydn, Mozart și Beethoven, Bärenreiter (1924) pentru Schubert, ediții care reproduc sursele cele mai fidele și semnalează

Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871

deosebit. Curios și dornic să afle tot ce se întâmplă în împărăția lui, s-a apropiat și mai mult pentru o mai deplină și exactă cunoaștere a situației. Valurile de căldură unduitoare, de un metru înălțime, se succedau cu regularitate metronomică, unindu-și coamele aburinde sub linia orizontului, într-un amalgam nedefinit. Ard în lumina zilei de parcă uit că n-am Decât un drum în viață, un singur drum și-o poartă Prin care voi pătrunde ca luna-ncet prin geam

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
sentimente. Cu ochii înecați în lacrimi, nemaivăzând nimic în fața lor, căutau cu disperare un punct de sprijin, de mângâiere. Și mângâierea a venit tot cu ajutorul Sfântului Duh sub forma inegalabilei agheasme de Zăvoaia, care se evapora din pahare cu regularitate metronomică. Plângeau înduioșător. Și, în absența exemplarelor de sex opus, ținându-se strâns unul de gâtul altuia, a început între ei o răpăială de țocăituri dubioase, băloase și lipicioase care l-ar fi entuziasmat pe sir Elton John, primindu-i cu

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
Corola-website/Science/296903_a_298232

5. Între consoana și vocala unei more normale se poate intercala semivocala y. 6. Prin alungirea vocalei se poate obține o moră dublă. Fiecare moră pronunțată durează aproximativ același interval de timp, ceea ce a adus limbii japoneze epitetul de limbă metronomică. Vocale: În limba japoneză există cinci vocale, foarte asemănătoare cu cele din limba română sau limba italiană. Acestea sînt (în ordine): a, i, u, e, o. Ele sînt practic identice cu echivalentele lor din limba română, mai puțin u, care

Limba japoneză (2017) [Corola-website/Science/296903_a_298232]
Corola-website/Science/326977_a_328306

lărgit, direcția culturală urmată de Igor Ursenco este mai aproape de experiența a ceea ce se numește metamodernism. Lumina alienatoare a „lămpii lui Ilici” nu a făcut decît să-i accelereze accesul precoce în lumea culturală, pentru că Igor Ursenco își va consuma metronomic întreaga sa activitate între austera „lampă a lui Diogene” și exuberanta „lampă a lui Aladin”. Fiind elev în clasele primare, avea să expedieze pe adresa publicației centrale „Scînteia leninistă” (actualmente revista „Noi”,Chișinău) două poezii care au pretextat și motivul

Igor Ursenco (2017) [Corola-website/Science/326977_a_328306]
Corola-website/Journalistic/5650_a_6975

prozodice: endecasilabul, de exemplu, împlinea de la început o funcție „nobilă”, fiind utilizat în contexte mai mult sau mai puțin solemne. Ieșirea poeziei lui Goga din schemă prozodică fixă nu va însemna însă, din păcate, și un cîștig de valoare. Cadența metronomică a versului prezintă o primă consecință vizibilă: muzicalitatea, chiar dacă sub formă simplă (ca și în cazul lui Coșbuc, poezii de Goga au fost puse pe muzică sub forma unor romanțe). Dar sensul ultim al obsesiei ritmice rămîne altul: construindu- și

Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir (2011) [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]