145 matches
-
Andrei Moisoiu (Google) Ultimele clipe din viața lui Marian Mezdrea, bărbatul în vârstă de 23 de ani care a murit într-un club din Mamaia, s-au derulat prin fața ochilor lui edilului Radu Mazăre, care se afla în același club. Drama lui Marian Mezdrea, bărbatul care a murit la 23
Marian Mezdrea a murit sub ochii lui Radu Mazăre by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/78859_a_80184]
-
Ultimele clipe din viața lui Marian Mezdrea, bărbatul în vârstă de 23 de ani care a murit într-un club din Mamaia, s-au derulat prin fața ochilor lui edilului Radu Mazăre, care se afla în același club. Drama lui Marian Mezdrea, bărbatul care a murit la 23 de ani într-un club din Mamaia, s-a derulat exact sub ochii lui Radu Mazăre. Edilul Constanței se afla în același local cu tânărul și a asistat la momentele în care acesta era
Marian Mezdrea a murit sub ochii lui Radu Mazăre by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/78859_a_80184]
-
încă mai cred că o carte te poate învăța multe lucruri folositoare și în același timp poate să constituie o evadare din rutina zilnică”, se arată într-o scrisoare de mulțumire adresată EUB de primarul Comunei Poiana Stampei, ing. Viluț Mezdrea. EUB se poate astfel mândri că, pe lângă acordarea constantă de donații din fondul mai vechi de carte, în sistemul de premiere pentru cumpărături (,,Cumpărând, primiți o carte gratuit”) derulat pe parcursul popasurilor Caravanei EUB, aduce cartea și lângă cei care, deși
Caravana EUB, mai aproape de cititori prin donații de carte by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/78071_a_79396]
-
lor. Le trezești la viață amintindu-ți de ele. În schimb, a nu le invoca înseamnă a le îneca în curgerea uitării. Dintre editorii care și-au făcut un merit din a smulge intelectuali interbelici din sorbul amneziei, numele Dorei Mezdrea trebuie pomenit cu precădere. Sunt cel puțin trei filozofi cărora cercetătoarea noastră le-a scos numele din neant: Vasile Băncilă, Simion Mehedinți și Dumitru Cristian Amzăr. Dar marele ei merit e legat de Nae Ionescu. E îndeajuns să ne amintim
Cărturarul din exil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7538_a_8863]
-
Dar marele ei merit e legat de Nae Ionescu. E îndeajuns să ne amintim de monografia pe care i-a dedicat-o profesorului, un document impresionant ca putere de cuprindere a informației, ca să ne facem o idee despre anvergura Dorei Mezdrea. Numai că, scotocind în arhive publice sau private, în vrafuri de corespondență și în ziare de epocă, doamna Mezdrea a ales să fie genul de cercetătoare prin excelență invizibilă. N-o veți vedea luînd cuvîntul la mese rotunde, la lansări
Cărturarul din exil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7538_a_8863]
-
a dedicat-o profesorului, un document impresionant ca putere de cuprindere a informației, ca să ne facem o idee despre anvergura Dorei Mezdrea. Numai că, scotocind în arhive publice sau private, în vrafuri de corespondență și în ziare de epocă, doamna Mezdrea a ales să fie genul de cercetătoare prin excelență invizibilă. N-o veți vedea luînd cuvîntul la mese rotunde, la lansări de carte sau la întruniri mondene, și asta nu pentru că și-ar fi făcut din modestia ostentativă un paravan
Cărturarul din exil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7538_a_8863]
-
sinea ei își raportează munca la o instanță în a cărei rază nu încap onorurile publice și răsplățile obișnuite. Pe scurt, e o apariție neobișnuită într-o lume dominată de veleitari cu patalama. În ultima vreme, filozoful asupra căruia Dora Mezdrea s-a aplecat cu gîndul de a-l reda integral publicului este primul traducător român al Criticii rațiunii practice, Dumitru Cristian Amzăr. Ca mulți dintre intelectualii care au îngroșat rîndurile exilului românesc postbelic, imaginea lui postumă e firavă pînă la
Cărturarul din exil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7538_a_8863]
-
intelectualii care au îngroșat rîndurile exilului românesc postbelic, imaginea lui postumă e firavă pînă la neființă. Un gol de informații îi înconjoară numele, de unde și indiferența endemică cu care îi este întîmpinată opera. Dar cele trei volume pe care Dora Mezdrea le-a scos pînă acum din Amzăr - Jurnal berlinez (2005) Rînduiala (2006) și Din istoria relațiilor româno-germane (2008) - ne pun la îndemînă destule cunoștințe pentru a putea reface traseul biografic al autorului. Născut pe 21 octombrie 1906 într-o familie
Cărturarul din exil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7538_a_8863]
-
Universitatea din Mainz și devine colaborator al Enciclopediei Brockhaus, redactînd articolele privitoare la România. }ine numeroase cursuri și conferințe la Mainz, Freiburg și Wiesbaden. Moare pe 10 martie 1999 la Sigmaringen. Informațiile le-am preluat din biografia cu care Dora Mezdrea și Dinu Amzăr (fiul lui D. C. Amzăr) deschid volumul Rînduiala, o antologie de articole, studii și însemnări avînd toate aceeași trăsătură definitorie: spațiul cultural, religios sau politic românesc. Acribia Dorei Mezdrea și cultul pentru exactitatea nemăsluită a informației împrumută
Cărturarul din exil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7538_a_8863]
-
le-am preluat din biografia cu care Dora Mezdrea și Dinu Amzăr (fiul lui D. C. Amzăr) deschid volumul Rînduiala, o antologie de articole, studii și însemnări avînd toate aceeași trăsătură definitorie: spațiul cultural, religios sau politic românesc. Acribia Dorei Mezdrea și cultul pentru exactitatea nemăsluită a informației împrumută volumului profilul unei lucrări de referință în privința cunoașterii exilului românesc.
Cărturarul din exil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7538_a_8863]
-
din dosarul de Securitate al lui Noica. Mai precis, la Editura Humanitas a apărut Constantin Noica în arhiva Securității și, la Editura Muzeului Literaturii Române, Noica și Securitatea. În cazul ambelor volume, selecția, prezentarea și îngrijirea documentelor îi aparțin Dorei Mezdrea. Ne aflăm așadar în posesia unui eșantion reprezentativ din stufoasa literatură operativă ce s-a adunat de-a lungul deceniilor în jurul persoanei lui Noica. Și se cuvine să ne întrebăm cum o putem judeca. Spun asta gîndindu-mă că o stranie
„Obiectivul“ Noica by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7121_a_8446]
-
cum însuși Noica spune despre sine, pus în fața reprezentanților unei instituții de opresiune. Cine a trecut printr-o astfel de experiență are dreptul să judece, cine nu a trecut trebuie să se abțină. Să încheiem punînd în lumină meritul Dorei Mezdrea, acribia sisifică cu care a cules, cuvînt cu cuvînt, paginile dosarelor informative. De fapt, dintre editorii care și-au făcut un merit din a smulge intelectuali interbelici din uitare, numele Dorei Mezdrea trebuie pomenit cu precădere. Condiția ca un intelectual
„Obiectivul“ Noica by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7121_a_8446]
-
abțină. Să încheiem punînd în lumină meritul Dorei Mezdrea, acribia sisifică cu care a cules, cuvînt cu cuvînt, paginile dosarelor informative. De fapt, dintre editorii care și-au făcut un merit din a smulge intelectuali interbelici din uitare, numele Dorei Mezdrea trebuie pomenit cu precădere. Condiția ca un intelectual să supraviețuiască morții este ca posteritatea să-i pomenească viața. În privința lui Noica, putem fi liniștiți: filozoful are o posteritate sigură pe care insinuările detractorilor nu o pot micșora.
„Obiectivul“ Noica by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7121_a_8446]
-
Crișan Andreescu Cauzele morții lui Marian Mezdrea, tânărul găsit mort, în noaptea de sâmbătă spre duminică, pe o plajă din nordul stațiunii Mamaia sunt încă neconcludente. Medicii care au făcut necropsia în cazul tânărului de 23 de ani din București, nu au putut stabili cauzele decesului, urmând
Cauzele morții tânărului pe plaja din Mamaia, incerte by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/49266_a_50591]
-
fost create. O dezambiguizare fără de care ne este imposibil să explicăm, în special celor tineri, de ce arată așa literatura română postbelică. Mărturisesc că m-am apropiat cu o oarecare prudență de documentele privindu-l pe Constantin Noica, editate de Dora Mezdrea, în aceeași serie „Nae Ionescu și discipolii săi în arhiva Securității", sub titlul Noica și Securitatea (I) *. Nu din idolatrie față de filosof, nici de frica unor dezvăluiri ruinătoare ale efigiei sale morale. Eram însă deja prevenit, din lectura mai multor
Noica în dosarele Securității by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6017_a_7342]
-
avantaje personale, ci sperând să-i atragă de partea unor proiecte culturale considerate de el de importanță națională. Firește, a eșuat. Iar aceasta este prima observație care se desprinde din lectura atentă a documentelor editate cu mare acribie de Dora Mezdrea: a existat în permanență o fractură de planuri între Noica și interlocutorii săi, și nu numai în primii ani de după eliberare (1964), când discursul Securității era mai agresiv, iar al filosofului, încă nedesprins de spaimele pușcăriei. Chiar după 1970, când
Noica în dosarele Securității by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6017_a_7342]
-
Noica este în continuare privit cu suspiciune, spionat, ascultat, înconjurat cu informatori, câteodată recrutați dintre colaboratorii cei mai apropiați: este cazul fostului redactor-șef al Revistei de filosofie, Octavian Chețan, care semna delațiunile cu numele de cod „Cristian" (apud Dora Mezdrea, p. 144 a prezentei ediții). Noica menține mereu o anumită distanță în relația cu securiștii, care îl invită destul de des în perioada 1967-1978, acoperită de prezentul volum, la tot felul de „discuții". E un adevărat ping-pong care se joacă între
Noica în dosarele Securității by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6017_a_7342]
-
Vieru, Andrei Cornea, Victor Stoichiță, Petru Creția ș.a. -, un nucleu de școală filosofică adevărată, aptă să ducă mai departe făclia „iubirii de înțelepciune", până azi, în libertate. Am lăsat la urmă considerațiile asupra ediției ca realizare în sine, pentru că Dora Mezdrea și seria la care lucrează cu atâta devotament sunt deja cunoscute pentru calitatea filologică. Nici volumul Noica și Securitatea (I) nu face excepție: documentele sunt impecabil transcrise, „descifrate" prin note care refac contextul și clarifică toate trimiterile obscure. Calitatea editorială
Noica în dosarele Securității by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6017_a_7342]
-
Sorin Lavric Vasile Băncilă, Nae Ionescu. Un cavaler prestant al spiritului, ed. îngrijită de Dora Mezdrea, Cluj-Napoca, Editura Eikon, 2011, 426p. Ca să comentezi un filosof trebuie să îndeplinești trei condiț ii: 1) fler discreționar în alegerea temelor, asta însemnînd că nu te împiedici în scrupule de politețe cînd trebuie să separi insignifiantul de esențial; 2) intuiție
Condotierul by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4855_a_6180]
-
mărturia de teama represaliilor comuniștilor (Nae Ionescu așa cum l-am cunoscut e forma maltratată a variantei inițiale), Băncilă și-a lăsat nealterate însemnările, păstrîndu-le în stadiu unor crochiuri clandestine, fără pretenții de publicare. Dacă nu ar fi fost efortul Dorei Mezdrea, care a scos din arhivă toate notele și notițele legate de persoana lui Nae, volumul de față nu ar fi existat. Cum spuneam, în el găsim două din cele trei condiții ale înțelegerii: analiza și intuiția, dar nu viziunea. Cauza
Condotierul by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4855_a_6180]
-
Răzvan Voncu Cercetătoarea Dora Mezdrea continuă recuperă rile din arhiva CNSAS, în cadrul proiectului ambițios pe care și l-a asumat și care vizează elucidarea raporturilor dintre „generația lui Mircea Eliade” și fosta Securitate. Un proiect major, să recunoaștem, de istorie culturală, a cărui dificultate nu
Noica și fosta Securitate by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5202_a_6527]
-
lor în ediții care să servească istoriei literare și istoriografiei propriuzise sunt operațiuni de mare delicatețe, ce presupun atât o muncă susținută, cât și un efort analitic și de colaționare nu la îndemâna oricui. E de apreciat și faptul că Dora Mezdrea nu a apelat la soluții facile. Numele care au făcut până acum obiectul investigațiilor sale - din care au rezultat exemplare ediții de documente - sunt numele grele ale generației, nu marginalii ei. În cazul lui Constantin Noica, avem deja la dispoziție
Noica și fosta Securitate by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5202_a_6527]
-
la finele anilor ’80, clișeele marxism leninismului, în interpretarea lui stalinistă din aceiași ani ’50. Mizeria morală și intelectuală a autorilor lor, unii, bănuim, cu funcții în învățământul și aparatul administrativ local, este deprimantă. Ca toate celelalte ediții ale Dorei Mezdrea, și aceasta este impecabil alcătuită. Notele explicative, mai succinte, prin forța împrejurărilor, fac legătura între documente și reconstituie contextele. Pour la bonne bouche, am găsit, totuși, și o scăpare: la documentul 11, p. 59, nota 1 spune: „Muammar al-Gaddafi, liderul
Noica și fosta Securitate by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5202_a_6527]
-
de față conține, de fapt, două mici licențe. Mai întâi, Octav Onicescu nu a fost discipolul lui Nae Ionescu, ci prietenul și colaboratorul său, în mai multe cercetări de logică matematică și statistică (inventariate, de altfel, cu minuțiozitate de către Dora Mezdrea, îngrijitoarea volumului, într-un aparat critic impresionant prin acuratețe). In al doilea rând, el nu a fost urmărit doar de Securitate, ci și de Siguranța Statului, încă din anul 1935, asemeni multor intelectuali suspectați de apartenență la Mișcarea Legionară (documentul
Un matematician filat de Securitate by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6357_a_7682]
-
facă, totuși, gesturi și declarații degradante), organele de represiune vor continua să-l suspecteze de ceva nedefinit, astfel încât nu va fi scos de sub urmărire decât cu un an înainte de moarte, când nu se mai putea nici mișca, nici lucra. Dora Mezdrea face o treabă bună editând științific aceste documente, indispensabile pentru înțelegerea lumii în care am trăit patru decenii și jumătate. Tocmai de aceea, simt nevoia să atrag atenția că unele accente nepotrivite, din note și din aparatul critic, riscă să
Un matematician filat de Securitate by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6357_a_7682]