69 matches
-
fig. 10). Fig. 10 - Vedere de ansamblu a formației reticulate. La rândul lor, nucleii rafeului sunt situați paramedian în trunchiul cerebral și reprezintă structura serotoninergică principală a formației reticulate. Ei se întind pe toată lungimea trunchiului cerebral de la bulb până în mezencefal. O atenție deosebită merită locus coeruleus, componentă specială a formației reticulate pontine care, în afara structurilor parasimpatice conține și celule simpatico-adrenergice secretorii de noradrenalină, ce se articulează monosinaptic cu neuronii ariilor corticale implicate în producerea reacțiilor somato-vegetative comportamentale a fenomenului ciclic
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
trezire și desincronizarea traseului electric cortical. În locul undelor lente de somn, apare ritmul rapid (40-60 c/s), caracteristic reacției de activare și trezire corticală. În felul acesta s-a ajuns la descoperirea sistemului reticular activator ascendent cu sediul mezencefalodiencefalic. În afară de mezencefal, în constituția sa intră atât hipotalamusul posterior, cât și o parte din nucleii nespecifici ai talamusului. Aceștia din urmă sunt considerați de unii cercetători ca entitate aparte, cu rol funcțional distinct. Acțiunea lor corticală fiind inversă, de tip frenator, numeroși
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sunt considerați de unii cercetători ca entitate aparte, cu rol funcțional distinct. Acțiunea lor corticală fiind inversă, de tip frenator, numeroși autori admit în prezent existența a două sisteme ascendente, unul activator situat în partea rostrală a formației reticulate din mezencefal, hipotalamus și subtalamus și altul inhibitor, reprezentat de sistemul talamic nespecific cu proiecție difuză. Ambele sisteme sunt legate de bulb și punte prin fibre reticulodiencefalice scurte, caracteristice articulațiilor polisinaptice reticulare (după Magoun și Moruzzi), sau lungi (după Scheibel) și prevăzute
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
intens fosforescenți (celule SIF) de la nivel ganglionar simpatic, conțin dopamină producătoare de hiperpolarizare postsinaptică. La nivel central, dopamina reprezintă mai mult de 50% din cantitatea totală de catecolamine cerebrale. Peste 80% din această cantitate se găsește în nucleii bazali și mezencefal. Proiecțiile ascendente mezencefalice prezintă două componente aparținând sistemului nigro-striat și sistemului mezencefalo-cortico-limbic. În timp ce sistemul nigro-striat proiectează în nucleul caudat, putamen, globus pallidus și nucleul accumbens ca principal mediator chimic al căilor extrapiramidale, sistemul mezencefalo-cortico-limbic trimite proiecții în cortexul anterior prefrontal
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cortico-subcorticale, hipocampice, talamice și ale nucleilor bazali. La nivelul neocortexului, neuronii gaba-ergici participă la circuitele inhibitorii locale ale scoarței somato-senzitive și vizuale. Contacte sinaptice inhibitorii realizează neuronii gaba-ergici corticali cu celule piramidale și extrapiramidale descendente alături de dopamină. În talamus, hipotalamus, mezencefal și punte, GABA constituie unul din neurotransmițătorii inhibitori ai complexului polineuronal din formațiunea reticulată ponto-mezencefalo-diencefalică. Cerebelul, măduva spinării și retina conțin, de asemenea, cantități suficiente de GABA ca neurotransmițător-inhibitor. Acțiunile inhibitorii, hiperpolarizante mediate de GABA, au la bază creșterea concentrației
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
simpatice și parasimpatice, existente de-a lungul întregului nevrax, de la scoarța cerebrală și până la măduva sacrată. După Hermann și Cier (1970), centrii nervoși vegetativi sunt de două feluri: de comandă și de integrare. Primii sunt localizați în măduvă, bulb și mezencefal, iar ceilalți în FR, hipotalamus, talamus și scoarța cerebrală. Ei realizează trei modalități de integrare neuro-endocrino-metabolică, al căror scop comun este de a armoniza funcțiile vitale și a asigura echilibrele fizice, chimice și biologice indispensabile homeostaziei (fig. 62). Integrarea vegetativă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
blocării receptorilor serotoninici din creier de către derivații acidului lisergic. În afara serotoninei, la nivel cerebro-spinal există și alți derivați activi ai triptofanului. Dintre aceștia fac parte triptamina, 5-metoxitriptamina și melatonina (ca hormon pineal). Triptamina și 5-metoxitriptamina se găsesc mai ales în mezencefal. Concentrația 5-metoxitriptaminei este crescută în LCR al bolnavilor de schizofrenie acută și manie, iar administrarea sa intracisternală produce catatonie. II.8.1.3. Dopamina, cunoscută ca neurotransmițător adrenergic, are în prezent și statut de neurohormon local. Eliberată de neuronii nucleului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
blocarea recaptării de noradrenalină de către terminațiile nervoase simpatice. Efectul asupra circulației venoase este mai slab, datorită densității scăzute a receptorilor angiotensinici. Acțiuni hipertensoare ale angiotensinei au fost obținute și după administrarea centrală în circulația cerebrală sau intracerebro-ventricular; aria postrema bulbară, mezencefalul și hipotalamusul sunt considerate zone ale acțiunii presoare centrale determinate de peptid prin activarea unui mecanism adrenergic. În cadrul acțiunii vasoconstrictoare generalizate, angiotensina intervine și în autoreglarea fluxului sanguin renal și a filtrării glomerulare în limitele variației valorilor presiunii arteriale cuprinse
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
creșterea tonusului muscular, urmată de contracții musculare involuntare, sub formă de frison termic, ca modalități de intensificare a proceselor termogenetice. Frisonul termic este actul motor primar ce se produce involuntar ca urmare a excitării motoneuronilor medulari de către nucleul roșu din mezencefal, stimulat la rândul său, de centrii termogenetici din hipotalamusul posterior. Căile eferente coboară prin punte și formația reticulată bulbară la nervii musculaturii striate. Pe această cale, contracțiile musculare din frisonul termic realizează în scurt timp creșterea temperaturii corporale cu 3
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
comandat de contracția și relaxarea fibrelor musculare iriene aflate permanent sub controlul inervației simpatico-parasimpatice. Dacă parasimpaticul produce iridoconstricție și mioză, simpaticul va realiza midriază prin contracția fibrelor radiare însoțită de inhibiția centrului pupilar parasimpatic (zona anterioară a nucleului Edinger-Westphal din mezencefal). Calea eferentă va avea traiectul nervului oculomotor comun și de aici la ganglionul ciliar. Fibrele postganglionare parasimpatice merg pe calea nervilor scurți ciliari pentru a forma plexuri de anastomoză pe fața externă a corpului ciliar de unde pleacă ramuri la sfincterul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
-lea!). Apoi urmează dezorganizarea, spolierea, distrugerea prin suprasolicitare. Acțiunea lor nu se rezumă numai pe dopamină ci și la nivel serotoninergic, noradrenergic. Dopamina reprezintă însă modulatorul, nu numai pentru simțurile cunoscute cărora le acordă și un timbru emoțional, cu participarea mezencefalului, a cortexului frontal și sub cortexul bogat în țesutul glial. Din aria tegmentală ventrală și substanța neagră, axonii dopaminergici se proiectează în cunoașterea prefrontală și în centrul ce reglează și stochează emoțiile de la nivelul sistemului limbic. Numai astfel și s-
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
localizare. În timp ce la nivelul cerebelului se prezintă mai frecvent ca mase chistice cu nodul mural care se contrastează net, conținutul chistului având intensitate diferită față de cea a LCR, la nivelul trunchiului cerebral apar ca tumori focale localizate preponderent la nivelul mezencefalului sau la nivel bulbar, cu aspect inomogen, uneori exofitice spre planșeul ventriculului IV (fig. 4.44). Supratentorial aspectul diferă în sensul că apar mai frecvent ca tumori solide, hipointense sau inomogene, hipocaptare sau captare inomogenă, astfel încât de cele mai multe ori diagnosticul
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
uneori necesare teste specifice. Imaturitatea sexulă care poate apare în tumorile pineale reclamă dozarea hormonilor LH, FSH, testosteron, prolactină, STH și melatonina. Examenul neurooftalmologic este esențial în cazurile pacienților cu tumori pineale întru-cât obiectivează efectele invaziei sau compresiunii tumorale asupra mezencefalului și reprezintă pare din protocolul de urmărire postoperatorie. Atitudinea terapeutică a tumorilor de regiune pineală este și astăzi obiect de controversă și presupune o abordare multidisciplinară. Arsenalul terapeutic cuprinde: radioterapia, chimioterapia, biopsia stereotactică, radiochirurgia, intervenția chirurgicală. Diagnosticul tipului tumoral este
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
fig. 4.168), manipularea regiunii sub nivelul complexului venos regional (fig. 4.169) [15]. 2. Variante ale acestui abord sunt abordurile laterale (supracerebelos supratrochlear -paramedian - și infratentorial infratrochlear) sunt descrise pentru abordul leziunilor situate în cisterna ambient si postero-laterale ale mezencefalului. Aceste aborduri urmează un coridor îngust care au în centru nervul trochlear. Deschiderea în acest caz se face unilateral, pe o craniotomie largă ce este delimitată superior de sinusul transvers iar lateral de sinusul sigmoidian [18]. De Oliveira utilizează același
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
diagnostic cu specificitate înaltă în cazul glioamelor difuze [11]. Studii mai recente prezintă însă o serie de argumente în favoarea biopsiei stereotactice pentru un diagnostic cât mai exact. Glioamele focale sunt leziuni mici, bine circumscrise, solide sau chistice, localizate atât în mezencefal cât și în punte ori bulb. Pot fi solide sau chistice și întotdeauna au o margine de demarcație distinctă față de țesutul cerebral normal pe MRI. Prezintă un grad redus de infiltrare și edem perilezional iar captarea de contrast este variabila
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
exactitate a diagnosticului histopatologic și de restabilire a circulației LCR, fără însă a determina instalarea unor complicații neurologice grave [1]. Mapping-ul intraoperator și monitorizarea neurofiziologică sunt recomandate în cazul tuturor tumorilor de trunchi cerebral. Majoritatea tumorilor localizate superior, la nivelul mezencefalului sunt tratate conservator prin șuntarea scurgerii LCR; în unele cazuri, progresiunea rapidă a tumorii necesită însă abordarea ei prin chirurgie deschisă. În experiența noastră cea mai potrivită cale de acces pentru tumorile mezencefalice cu localizare laterală este abordul subtemporal transtentorial
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
prin chirurgie deschisă. În experiența noastră cea mai potrivită cale de acces pentru tumorile mezencefalice cu localizare laterală este abordul subtemporal transtentorial (fig. 4.195). În cazul tumorilor dorsale mezencefalice, abordul este infratentorial supracerebelos Pentru leziunile localizate ventromedial la nivelul mezencefalului, în vecinătatea cisternelor interpedunculare, abordul indicat este cel pterional. De cele mai multe ori excizia chirurgicală reprezintă singura terapie necesară, de aceea, trebuiesc depuse toate eforturile pentru o ablație radicală a tumorii, deziderat realizabil în cea mai mare parte din cazuri [1
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
adică același efect (exitus), când animalul se autostimulează rămânând cu lăbuța pe resortul ce-i producea indirect plăcerea (reacție de satisfacție). Zonele ale căror stimulare produc o recompensă negativă sunt localizate în nucleul perifornical al hipotalamusului și aria cenușie a mezencefalului. O situație comportamentală comparabilă cu cea prezentată în urma experienței menționate mai sus se petrece și în natură. Un șoarece marsupial (Ratus marsupialis), când ajunge la vârsta maturității sexuale, prezintă (la mascul) doar o singură perioadă de împerechere în viață ce
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
coreică, cu caracteristicile sale esențiale: este aritmică, de amplitudine medie, involuntară, ilogică; hemibalismul are caracteristicile mișcării coreice, însă cuprinde o jumătate de corp, având amplitudine și violență deosebite; sindromul atetozic este produs de leziuni în nucleul caudat și putamen, talamus, mezencefal, precum și în scoarța cerebrală; miocloniile sunt contracții musculare bruște, comparabile cu cele produse de un curent electric. Contracțiile sunt localizate la unul sau mai mulți mușchi; torticolisul spasmodic se traduce printr-o rotație cu caracter tonic sau clonic al gâtului
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
produsă în organism) și de vasoconstricția vaselor hipodermice ce limitează pierdrea căldurii într-un mediu rece. Controlul termoreglării se face pe cale nervoasă, în hipotalamus existând un centru al termoreglării și un centru al termolizei aflați în interrelație și conectați cu mezencefalul și cu scoarța cerebrală. Hipotalamusul controlează centrii salivari, respiratori și cardiovasculari, precum și activitățile secretorii ale tiroidei și suprarenalei (hormonii tiroidieni și adrenalina stimulează termogeneza și diminuă termoliza). Termoreglarea în efortul fizic Termoreglarea în efortul fizic prezintă unele particularități. Astfel, termogeneza
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
corzilor vocale. 1. În inspir sistemul reticulo-bulbo-pontin este inhibat până la talamus datorită activării centrilor inspiratori sau a nucleului muscular tiro-aritenoidian posterior. Nucleii recurențiali ai acestui mușchi se găsesc în nucleul ambiguu aproape de centrii inspiratori bulbari. În expir influxul motor din mezencefal coboară prin căile extrapiramidale, aceasta datorită faptului că nucleul mușchiului cricoaritenoidian lateral se găsește aproape de centrii expiratori bulbari. 2. În cadrul acestei pregătiri distingem mai multe etape: a) Centrul bulbar inspirator este în inhibiție la fel ca și nucleul mușchiului porticus
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
iritație a nucleilor motori și mușchilor ari-aritenoidieni și provoacă o contracție tonică a mușchilor tiro-aritenoidieni în timp ce cartilajele aritenoide se lipesc. d) Influxul activează nucleii recurențiali ai mușchiului cricoaritenoidian lateral și corzile vocale se lipesc și se întind. e) Influxurile din mezencefal sau din sistemul de control corticoauditiv care au activat mușchiul crico-aritenoidian lateral coboară și provoacă deschideri scurte, rapide, ritmate și fuziforme ale glotei, impropriu denumite vibrații ale corzilor vocale. Continuând direcția pe verticală de jos în sus, aerul pulmonar ajunge
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
dureroși [5]. Un bolnav în stare de comă necesită investigații de urgență precum și o terapie complexă de urgență, riscul vital fiind în aceste cazuri maxim. Starea de comă derivă din: leziuni la nivelul părții superioare a trunchiului cerebral (punte și mezencefal), disfuncții diencefalice bilaterale, leziuni difuze extinse în ambele emisfere cerebrale (cortico-subcortical) [5]. Pentru o cuantificare cat mai exactă a nivelului de alterare a stării de conștiență este utilizată în prezent Coma Glasgow Scale (CGS) (pentru pacienții de peste 4 ani), în
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]
-
sănătoasă (scolioză încrucișată) [2]; - atitudinea „în cocoș de pușcă” apare în sindromul meningeal,constă în extensia coloanei vertebrale, capul aplecat pe spate, în opistotonus; - atitudinea de decorticare apare prin dezinhibiția neuronului motor periferic de sub acțiunea tractelor piramidale prin leziuni deasupra mezencefalului. Constă într-o hiperflexie a membrelor superioare (brațe, antebrațe, carp și degete) și aducția membrelor superioare asociată cu hiperextensia, rotația internă și flexia plantară a membrelor inferioare uneori cu extensia spontană a halucelui, apare în special la copii cu suferințe
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]
-
palpebrală, strabism divergent și pupila midriatică. Bolnavul nu poate efectua mișcările în sus, în jos și înăuntru cu ochiul afectat. Sunt descrise cazuri în care reacția la lumină a pupilei este păstrată cu paralizia n.III (infarcte intrinseci la nivelul mezencefalului, neuropatia diabetică etc.) [8]. Paralizia nervului trohlear IV provoacă paralizia marelui oblic, evidențiabilă clinic prin imposibilitatea priviri în jos și în afară. Diplopia și strabismul apar rar. Paralizia nervului abducens VI provoacă strabismul convergent și diplopie omonimă; Reacția pupilară este
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]