331 matches
-
așa de devreme să se culce cu băieți. De ce sa piardă timpul așteptând până se mărită? La ce-i folosea? Eleonorei i-a plăcut atât de mult acest sport, încât tare și-ar fi dorit să o inițieze și pe mezină. Chiar vorbise și cu un băiat să o înceapă, însă Ana fugea de acest fel de întâlniri inițiate de sora mijlocie, ca dracul de tămâie. De aceea mijlocia o tot târa după ea, când mergea la întâlniri cu partenerii din
PRIMA LECTIE DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 189 din 08 iulie 2011 by http://confluente.ro/Prima_lectie_de_viata.html [Corola-blog/BlogPost/366680_a_368009]
-
mare bucurie, mai ales pentru Mache, deoarece era băiat, pe care l-a numit ca pe nașul lor de cununie, Aurel.S-a bucurat mult și domnul Alexandrescu, deoarece cu toate că boala îl chinuia tot mai rău, apucase să-și vadă mezina familiei bine aranjată la casa ei, precum și un prim nepot. Nu a apucat să vadă și următorii nepoți de la Maria, deoarece boala la răpus.Afacerile au fost preluate de Mache, care a redus activitatea prăvăliei din Ciulnița, lăsând-o sub
MOȘ MACHE, CAPIV..DRAGOSTE ÎMPLINITĂ de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 by http://confluente.ro/dan_petrescu_1433254384.html [Corola-blog/BlogPost/377162_a_378491]
-
cu an, viața sa personală și viața sa artistică este mai bogată cu idealuri și fapte. Provine dintr-o familie de confesiune ortodoxă, părinții ei,Marin și Călina crescându-și pe cei cinci copii, Neculai, Mitică, Maria, Vasile și Aneta, mezina familiei, cu evlavie, dragoste și credință în Dumnezeu. Din nicio evocare a sa, artista nu exclude această mărturisire, ca și cea despre cei mai buni și apropiați prieteni ai copilăriei sale, cățelușul Țuți și calul roib, Breazu, cu o stea
ANETA STAN. ÎŞI FACE DRUM SPRE INIMI, CA FLUVIUL ÎN BRAŢELE MĂRII...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1407304908.html [Corola-blog/BlogPost/361091_a_362420]
-
Spirea care provenea dintr-o familie de pescari din tată-n fiu. Ei au fost cei ce s-au ocupat de educația viitoarei interprete, deoarece „ceilalti frați erau plecați unii la facultăți și alții la casele lor”, mărturisește artista. Aneta, mezina, era înzestrată cu deosebite calități vocale. S-a lansat pretimpuriu, pe scena Casei de Cultură din Cernavoda, reprezentând o zonă multiculturală, împreună cu alți copii de naționalități diferite, de la care a învatat multe cîntece în limbile lor. Părinții o voiau croitoreasă
ANETA STAN. ÎŞI FACE DRUM SPRE INIMI, CA FLUVIUL ÎN BRAŢELE MĂRII...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1407304908.html [Corola-blog/BlogPost/361091_a_362420]
-
alungarea celei mai mici fete fără să discearnă importanța acestui produs alimentar în prepararea mâncărurilor: Atunci a întrebat-o pe fata cea mică: - Și tu fetițo, cât de mult mă iubești? - Eu te iubesc ca sarea în bucate, tată - răspunse mezina. Apar intermediarii, cei care influențează prin gesturi, în basmul nostru, hotărârea celui menit să decidă: Surorile ei au început să râdă de ea și împăratul s-a înfuriat. - Ce fel de răspuns este acesta. Să pleci din casa mea! În
CONCEPTUL DE AUTORITATE ÎN BASMUL POPULAR ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Conceptul_de_autoritate_in_basmul_popular_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/366963_a_368292]
-
de ea și împăratul s-a înfuriat. - Ce fel de răspuns este acesta. Să pleci din casa mea! În basm, autoritarul superficial este iritat din următorul motiv: gestica insinuantă a celor două surori, care îl face să nu dea posibilitatea mezinei să se justifice: Fata nu a fost lăsată să dea nici o explicație și a fost alungată. El este ușor influențabil de mijloace care profită de naivitatea lui, de lipsa de documentare și a neputinței de a înțelege sensurile cuvintelor: Surorile
CONCEPTUL DE AUTORITATE ÎN BASMUL POPULAR ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Conceptul_de_autoritate_in_basmul_popular_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/366963_a_368292]
-
s-au bucurat că pleacă, fiindcă tot nu prea o aveau la inimă. Prin cuvântul prostie autorul popular nu vrea să scoată în evidență partea negativă, apreciată ca nesăbuință din partea celor două surori, ci tocmai sensul pueril, dar înțelept al mezinei. Este de urmărit în continuarea hotărârii împăratului, ca autoritate supremă, decizia fetei de a părăsi palatul într-o altă ținută vestimentară decât cea potrivită gradului său nobiliar. Faptul că își dezbracă hainele de prințesă și-și ia o îmbrăcăminte modestă
CONCEPTUL DE AUTORITATE ÎN BASMUL POPULAR ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Conceptul_de_autoritate_in_basmul_popular_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/366963_a_368292]
-
urmărit în continuarea hotărârii împăratului, ca autoritate supremă, decizia fetei de a părăsi palatul într-o altă ținută vestimentară decât cea potrivită gradului său nobiliar. Faptul că își dezbracă hainele de prințesă și-și ia o îmbrăcăminte modestă, sugerează capacitatea mezinei de a demonstra că vechea ținută nu-și mai avea rostul, în noul său drum de viață, considerând-o nevrednică puterii ei în a-și susține părerea: Mezina s-a îmbrăcat în niște haine simple și a plecat mâhnită, cu
CONCEPTUL DE AUTORITATE ÎN BASMUL POPULAR ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Conceptul_de_autoritate_in_basmul_popular_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/366963_a_368292]
-
dezbracă hainele de prințesă și-și ia o îmbrăcăminte modestă, sugerează capacitatea mezinei de a demonstra că vechea ținută nu-și mai avea rostul, în noul său drum de viață, considerând-o nevrednică puterii ei în a-și susține părerea: Mezina s-a îmbrăcat în niște haine simple și a plecat mâhnită, cu lacrimi în ochi.( 1) Lipsa sării din mâncare are aceeași importanță ca lipsa din organism a acestei substanțe chimice, fără de care viața nu ar exista. Tendința de a
CONCEPTUL DE AUTORITATE ÎN BASMUL POPULAR ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Conceptul_de_autoritate_in_basmul_popular_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/366963_a_368292]
-
S-a ales așadar o scară a umanului armonizat cu natura. Pe întinsul domeniu sunt presărate vile cu personalitate proprie, în care erau găzduiți membrii casei regale sau oaspeții. Săgeata Albastrăe vila prințului Nicolae, al doilea fiu al reginei și mezina, principesa Ileana. E construită pe o pantă, astfel încât are la vest trei etaje, iar la est doar unul. Mobila sculptată cu arabescuri și ușile din lemn masiv au fost aduse de regină de la palate vechi din Orientul Îndepărtat. La parter
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1396625939.html [Corola-blog/BlogPost/347442_a_348771]
-
Ajunsă în curtea casei părintești, am văzut o mogâldeață blondă cu părul aproape alb, cu un moț legat cu o fundă în vârful capului, cu o rochiță ce lăsa la vedere jumătate din chiloțelul alb, elegantă foc, că, de, era mezina familiei! Un pui de om vorbăreț, cu un strugure în mână, să fi avut vreo patru ani jumătate. A început să-mi povestească, într-un suflet, de parcă nu mai avea nevoie să respire, ultima întâmplare care, se pare, a marcat
DIN „LUCEAFĂRUL DE BOTOŞANI” LA 7 OCTOMBRIE 2014 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1412872192.html [Corola-blog/BlogPost/360207_a_361536]
-
toată lumea a uitat de pui, de găleata cu resturi, de interdicții. Fapt este că, după acele activități importante desfășurate, nouă pui “zburăței” umpluseră găleata, “închinând steagul”. Nu vă mai spun ce a urmat când au venit mămica și tăticul acasă! Mezina super-cosmetizată, puii morți, jale mare și botez... Eiii, idee! Da’ ce-mi faci tu? Unde mă mai duci? Ce să spun, Dumnezeule? Nebunii și talente ascunse. Eram, în aceeași vară, pe prispa casei: mămica, sora, fratele și eu. Ei înșirau
DIN „LUCEAFĂRUL DE BOTOŞANI” LA 7 OCTOMBRIE 2014 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1412872192.html [Corola-blog/BlogPost/360207_a_361536]
-
piata Națiunilor Unite, adică la locul faptei, le-am văzut pe beneficiarele mele, chemându-le apoi am observat și pe celelalte două surori mai mari ascunzându-se după niște stâlpi din aia de acolo. Cea mare rușinoasă a tăcut, insă mezina mi-a dat lux de detalii, precum că: erau însoțite de surorile lor cele mari, care urmăreau și imediat le luau banii câștigații de ele, ori după ’’activitate’’ vroiau că acestea să tacă, făcând această deseori... Astfel, le-am găsit
AI AJUTA PE ALŢII ESTE O DUBLĂ BINEFACERE... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1422367240.html [Corola-blog/BlogPost/359076_a_360405]
-
fac toți bărbații din satele lor. Ce-o să mănânce copiii ei? Când spiritele se mai liniștiră, după ce Artemie Stepanovic își regăsi liniștea în propria sa casă, mâncând și odihnindu-se un pic de truda umblatului prin pădure, veni la el mezina casei, Katya, cu un aer misterios, să-i spună ceva ce avea ea demult pe suflet. - Tati! Știi ce bine-mi pare că a scăpat puiul și căprioară! Nici nu știi ce bucuroasă sunt! - Foarte frumos gândești, îngerașul meu! Dar
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1436837333.html [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
o fată curioasă, se strecură pe urma alaiului ce ieșea din palat, la timp pentru a vedea cu ochii săi locul în care soldații se descotorosiră de povara care nu le mai era de trebuință. Mare milă o apucă pe mezină când văzu atâția pești aurii nemișcați și atâtea flori uscate. Plânse lângă zidurile palatului până ce rămase fără lacrimi. Pe când era gata să se întoarcă în camerele sale, numai ce i se păru că prin mormanul acela de uscăciuni se mișcă
POVESTEA LUI FLOREA-ZÂMBET DE FLOARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1460679810.html [Corola-blog/BlogPost/381443_a_382772]
-
Balaurul de Foc, iar cel care te va lua pe tine de soție, va trebui să răpună Vrăjitorul Întunericului. - Atunci, vom rămâne pe vecie nemăritate! - Prostii, rosti împăratul, oricum, până ce vă sosesc pețitorii nu aveți voie să mai părăsiți palatul. Mezina se retrase în camera ei. Peștișorul auriu zbură spre ea și i se așeză pe umăr, iar floarea începu să cânte încetișor un cântec trist. Prințesa începu să plângă. I se părea că este foarte nefericită și că tatăl ei
POVESTEA LUI FLOREA-ZÂMBET DE FLOARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1460679810.html [Corola-blog/BlogPost/381443_a_382772]
-
care ar putea să o înțeleagă și să o sfătuiască. Prințesa cea mare ascultă toată povestea surorii sale, surprinsă că în palat se întâmplau lucruri despre care ea una nu avea știință. - Vreau să plec în căutarea lui Florea, zise mezina, nu vreau să îmi aleagă tata soț. - Bine atunci, eu voi avea grijă să nu afle nimeni că ai părăsit palatul. Așa cum fusese înțelesul cu sora ei, fata cea mică a împăratului Mustață-Sură îmbrăcă straie de oștean, luă un cal
POVESTEA LUI FLOREA-ZÂMBET DE FLOARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1460679810.html [Corola-blog/BlogPost/381443_a_382772]
-
Ia spune, cum îți zice? Temându-se ca glasul ei dulce să nu o dea de gol, prințesa făcu semn că nu poate vorbi. - Ești mut? Bine, așa îți vom spune, Mutul. Treci la treabă, Mutule! Din acea zi, pentru mezina împăratului Mustață-Sură începu o viață chinuitoare în slujba Vrăjitorului Întunericului. În câteva zile, pielea îi era arsă de cărbunii încinși pe care îi mâncau balaurii, unghiile îi erau rupte de frecatul oalelor de fier și spatele i se încovoiase de
POVESTEA LUI FLOREA-ZÂMBET DE FLOARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1460679810.html [Corola-blog/BlogPost/381443_a_382772]
-
prepara stăpânul său. În acest timp, în palatul lui Mustață-Sură, prințesa cea mare aștepta vești de la sora ei. Cu fiecare zi care trecea, fata devenea tot mai neliniștită. Într-o zi, pe când se plimba prin palat, prințesa ajunse în camera mezinei. Acolo, o floare purpurie pe jumătate ofilită îi cânta unui peștișor auriu pe jumătate amorțit: - Ce e de făcut acum? Prințesa nu mai e pe drum. - Ce spui tu acolo? sări fata împăratului. Unde e sora mea? - Slujnică la vrăjitor
POVESTEA LUI FLOREA-ZÂMBET DE FLOARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1460679810.html [Corola-blog/BlogPost/381443_a_382772]
-
Fata cea mare a împăratului luă floarea și peștișorul cu ea. După ce le îngriji câteva zile, se hotărî să-l trimită pe peștișor în zbor pentru a-l căuta pe Florea - Zâmbet de Floare să-i dea de veste că mezina căzuse în mâinile Vrăjitorului Întunericului. Peștișorul auriu zbură cât îl ținură aripioarele către casă. Mic cum era, fu nevoit să se oprească la fiecare din cele zece mări pe care le avea de străbătut, dar nu se dădu bătut până
POVESTEA LUI FLOREA-ZÂMBET DE FLOARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1460679810.html [Corola-blog/BlogPost/381443_a_382772]
-
a se prăvăli peste Castelul de Fier, iar Vrăjitorul Întunecat și Balaurul de Foc rămaseră îngropați pentru totdeauna sub dărâmături. Acum, vă dați seama și voi ce ochi a făcut Împăratul Mustață-Sură când la poarta palatului său se trezi cu mezina însoțită de Florea - Zâmbet de floare. Dar cuvântul dat e cuvânt și nici cărpănosul acesta de împărat nu și-l încălcă. I-o dădu pe fată de soție și jumătate din împărăția sa. Așa că, nu trecu mult și în acele
POVESTEA LUI FLOREA-ZÂMBET DE FLOARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1460679810.html [Corola-blog/BlogPost/381443_a_382772]
-
apăruseră în față trei fetișoare mărunțele, cu privirile încețoșate de lacrimile presimțirilor. Emisarul scoase de la piept năframele aduse, îndreptându-le către copile. Cea năltuță luă năframa sinilie, mijlocia, pe a gălbie. Doar cea sângerie rămăsese. A cui să fi fost?! Mezina privea îndurerată la cârpa ceea, întrebându-se în ce fel batista ei albă, pusă de tăicuțu la piept, se-nroșise?! Orfanele căzură-n genunchi ținându-se de mâini și porniră să plângă sfâșietor. Oamenii adunați priveau înmărmuriți durerea fetelor. Abia
DEZLEGAREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1480233055.html [Corola-blog/BlogPost/384294_a_385623]
-
meditații, deci bani de buzunar! Amicul îi da cu 10% dobândă. Când nu-i trebuia mărunțiș, Sandu își detesta prietenul. La impas, îi ruga de sănătate. Simbiotica se-ncadra perfect între cele patru veniri anuale ale fetei sale în țară. Mezină între cei trei copii era comoara lui și la propriu, și la figurat. Îi depunea în cont o sumă bunișoară, doar pentru sufletul său. Chestia este c-o irosea prea repede. În fine, îl avea pe Gabi salvator! Oricum, de când
ZI… DE-O BERE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1459063409.html [Corola-blog/BlogPost/384650_a_385979]
-
și cu fata cea mică, Alina, după ce o anunțase pe asistenta socială în prealabil. Alina a vorbit aproape tot drumul, încântată fiind de faptul că va avea o surioară mai mică pe care s-o îngrijească și care să fie mezina familiei. De acum încolo, ea va avea alt statut și anume cel de soră mai mare, iar acest aspect o făcea fericită. Punea întrebare după întrebare, nerăbdătoare să ajungă la destinație să vadă fetița... * Emanuela deschise ochii, tresărind. Nu-și
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XXI) ULTIMUL EPISOD de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1438203045.html [Corola-blog/BlogPost/350315_a_351644]
-
Dascălu prinde abia acum curajul afirmării ca debut literar, deși are la activ două, poate trei decenii de cînd își caută esența lăuntrică, fulgerată de melancolii. Poezia sa e una confesivă, deschisă, dornică de comunicare. Cred că poate fi considerată mezina generației optzeciste, preluînd mare parte din obsesiile acesteia și integrîndu-le unui altfel de discurs, nicidecum epigonic, ci confruntat cu neliniștile „noii lumi”, în care imaginarul nu mai este realul din real, nici realul fictiv, paralel realului, ci un real care
CONFESIUNI LIRICE DE EXCEPŢIE ALE UNEI SUPRADOTATE SCRIITOARE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1409485409.html [Corola-blog/BlogPost/360098_a_361427]