81 matches
-
cele asociate culturii "aziliene", ca apoi sa se răspândească în Europa, prin intermediul culturii ibero-maurusiene și Palestina (cultura "Kebaran"). Nu este exclusă posibilitatea unor invenții și descoperiri independente în cadrul acestor societăți aflate în plină dezvoltare. La fel ca în paleolitic, în mezolitic, indivizii trăiau în grupuri și triburi mici în care predomină egalitarismul. "Neoliticul", această "nouă epocă a pietrei", care a debutat acum 12.000 de ani, a fost o perioadă de dezvoltare a tehnologiilor și a societăților primitive aflată la sfârșitul
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
Dorothy Annie Elizabeth Garrod () a fost arheoloagă și cercetătoare britanică a preistoriei. A studiat epoca paleolitică , culturile paleoliticului timpuriu in Europa și ale mezoliticului în Palestina. A fost a doua femeie, după Johanna Mestorf (1828-1909) care s-a dedicat studiului vieții omului primitiv și a fost cea dintâi femeie numită profesor la Universitatea Cambridge(1939). Ea a fost și cea dintâi cercetătoare a preistoriei
Dorothy Garrod () [Corola-website/Science/316517_a_317846]
-
fost adăugat după 1945 pentru a face distincția față de orașul Oborniki din voievodatul Polonia Mare. Primele urme de prezență umană în regiune provin din kurganele mezolitice caracteristice culturii lusațiene de la începutul epocii bronzului găsite în împrejurimi, precum și din uneltele din mezolitic și topoarele din neolitic. Prima atestare a orașului Oborniki provine dintr-o notă în care se spunea că "Obora" plătește zeciuiala episcopiei Wrocławului în 1305. Cistercienii au locuit lângă oraș, care primise drepturi Magdeburg deși nu avea încă statut de
Oborniki Śląskie () [Corola-website/Science/297933_a_299262]
-
dintre ele, amplasată în peștera „Mersâna” are peste 500000 ani vechime. Pe vetre au fost colectate așchii și unele din cremene datând din perioada târzie a paleozoicului (milen. XL-XII î.Hr.). Arheologii au determinat că peștera „Mersâna” a fost locuită în mezolitic, eneolotic și în epoca bronzului. Primele sate au apărut cu crica 3 mii ani î.e.n. În cele 8 vetre ale satelor, au fost descoperite urme de case, vase pictate, topoare de cremene și un toporaș de aramă, toate datând din
Brînzeni, Edineț () [Corola-website/Science/302588_a_303917]
-
sugerează că omul de Neanderthal a dezvoltat o tradiție artistică mai sofisticată și mai complexă. În Ucraina (situl de la Mizyn), au fost găsite brățări de fildeș de mamut cu ornamente sculptate, datând din perioada Musteriană a Paleoliticului. "Articol principal: Arta mezoliticului" Perioada Mezolitică prezintă câteva exemple de artă "portabilă", cum ar fi pietrele sculptate (Azilien) de la Birseck, Eremitage în Elveția, și, în anumite zone, cum ar fi Levantul spaniol, artă stilizată. Din această perioadă mai sunt cunoscute și modelele de pe obictele
Artă preistorică () [Corola-website/Science/300018_a_301347]
-
surse de hrană. Ca urmare a acestor schimbări se poate observa o creștere în folosirea uneltelor din microlit. Acestea erau provenite din uneltele paleolitice anterioare, din această cauză primind numele de Epipaleolitice. Cu toate acestea, în Europa este folosit termenul mezolitic (mijlocul epocii de piatră), deoarece uneltele (și mediul de trai) erau importate din Estul Apropiat. Acolo, uneltele microlitice făceau posibilă vânătoarea mai eficientă, în timp ce așezări mai avansate, cum ar fi Lepenski Vir, se dezvoltau pe baza pescuitului. Domesticirea și folosirea
Epoca de piatră () [Corola-website/Science/301526_a_302855]
-
scopuri rituale sezoniere. Animalele sunt însoțite de semne ce sugerează un scop magic. Simbolurile în formă de săgeată de la Lascaux au fost, uneori, interpretate ca având rol de calendar sau almanah, dar dovezile rămân neconcludente. Cea mai importantă pictură din mezolitic este cea a războinicilor în marș, de la Cingle de la Mola, Castellón, Spania, datată între 7.000 și 4.000 î.Hr. Tehnica folosită consta, probabil, în suflarea sau scuiparea pigmenților pe piatră. Picturile sunt relativ naturaliste, deși stilizate. Figurile nu sunt
Epoca de piatră () [Corola-website/Science/301526_a_302855]
-
de pe Valea Teleajenului au făcut ca omul să fie atras în zonă încă din cele mai vechi timpuri. Cercetările arheologice sau și lucrările întâmplătoare au scos la iveală urme din vechime începând cu paleoliticul mijlociu și continuând cu etapele succesive, mezoliticul și neoliticul. Vălenii de Munte a îndeplinit de-a lungul existenței sale funcțile unui oraș: capitală de județ, vamă, târg, reședința plaiului Teleajen, centru politic al raionului și cetății de cultură Teleajen. Localitatea este atestată documentar într-o poruncă a
Vălenii de Munte () [Corola-website/Science/297041_a_298370]
-
pe teritoriul satului, datează din mileniile XL - XII î. Hr. Dovezile existenței oamenilor în acea epocă constituie unelte din cremene datând din paleolitic. Alte două localități existente prin anii 6000 - 5000 î. Hr. Pe vetrele acestora s-ua găsit obiecte de trecere de la mezolitic la neolitic. Pe locul altro trei vetre, din anii 5500 - 5000 î. Hr., s-au descoperit diferite obiecte din cremene, vase de argilă din neolitic etc. În anii 3500 - 4000 î. Hr. Pe moșia satului se afla o așezare umană, pe vatra
Iezărenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305122_a_306451]
-
o nișă în stratul de calcar adâncă de 9 m, lungă de 18 m și înaltă de 4 m, situată la 62 m înălțime față de nivelul apei r. Racovăț. Sunt studiate 3 straturi de cultură care aparțin paleoliticului târziu și mezoliticului. Obiectele de cremene găsite numără peste 8000 de unități. Este rezervația peisagistică ocrotită de stat care se înscrie de minune în complexul natural Gordinești - Buzdugeni - Brânzeni. Suprafața - 746 ha. Complexul natural Gordinești - Buzdugeni - Brânzeni găzduiește peisajele cele mai impresionante și
Raionul Edineț () [Corola-website/Science/297497_a_298826]
-
uneltele din așchii de cremene și cuarțit și care au vârfurile mai îngrijit prelucrate. În paleoliticul superior (30.000 - 10.000 î.Hr.) se perfecționează tehnica cioplirii uneltelor din silex, se construiesc primele adăposturi, simple apărători contra vântului. În epipaleolitic (sau mezolitic: 10.000 - 5.500 î.Hr.) se trece la o viață semistabilă: se trece la cultivarea plantelor graminee și se domesticește câinele (utilizat la vânătoare). În neolitic și eneolitic (epoca pietrei șlefuite: 5.500 - 2.700 î.Hr.) se extinde cultivarea cerealelor
Istoria tehnologiei în România () [Corola-website/Science/318774_a_320103]
-
Al Kebara (Ramat Hanadiv) de pe versantul sud-vestic al Muntelui Carmel, lângă localitatea Zikhron Ya'aqov, unde a descris resturile unei culturi numite mai apoi de catre Garrod Kabarană (20,000-12,500 î.H) cu însușiri de trecere de la paleoliticul târziu la mezolitic, sau cum se spune in prezent, epipaleolitic. Perioada kabarană este considerată drept o primă fază a Epipaleoliticului, precedând cea Natufiană. Rezultatele săpăturilor pe care le-a efectuat la Kebara au fost publicate postum de către Dorothy Garrod. În anul 1928 Francis
Francis Turville-Petre () [Corola-website/Science/316541_a_317870]
-
12-18 metri . Peștera Balamutivska care se află pe malul drept al Nistrului, lângă satul Balamutca, este una dintre cele mai renumite peșteri din Bucovina, fiind un monument național de importanță geologică. Aici au fost descoperite picturi pe pereți datând din mezolitic (cu aproximativ 2.000 ani în urmă), picturi care reflectă credințele oamenilor din Epoca de Piatră. Lungimea părții explorate este de 114 metri. Au fost descoperite interesante formațiuni de ghips pe pereții grotei. Satul Vasilău este una dintre cele mai
Raionul Zastavna () [Corola-website/Science/315737_a_317066]
-
din perioada ahrensburgienă, ca. 8.000 i. Hr. Erau însoțite de o sută săgeți, cu lungime aproximativ de 85-100 cm, cu un ampenaj și cealaltă extremitate despicata pentru a fi fixat un vârf de silex. Primele arcuri complete, care datează din Mezoliticul, au fost găsite în turbăriile din Scandinavia sau din nordul Rusiei, lemnul păstrându-se în mal. Arcul a fost armă preferată în Levantul, Anatolia și Egipt pe întreaga durată a Neoliticului, în principal pentru vânătoare, în timp ce a fost folosit pentru
Tir cu arcul () [Corola-website/Science/325974_a_327303]
-
fiecărei etnii. În preistorie, actul medical avea și conotații mistico-religioase. Tămăduitorii erau atât sacerdoți, cât și vraci sau șamani. Trepanarea este cea mai veche formă de chirurgie atestată arheologic, cele mai vechi vestigii fiind datate în neolitic și chiar în mezolitic. În anumite regiuni era destul de răspândită. Astfel, într-un sit arheologic din Franța datat în 6500 î.Hr. (regiunea Sena-Oise-Marna, departamentul Lozère), din 120 de cranii, 40 posedau orificii practicate prin trepanare. Operația consta în perforarea craniului în scopul îndepărtării unei
Medicina preistorică () [Corola-website/Science/312473_a_313802]
-
fenomen care își va pune amprenta asupra evoluției ulterioare a umanității: dezvoltarea mai accentuată a unor zone în raport cu altele care au evoluat, tehnologic, cultural (inclusiv demografic) mai puțin rapid; fenomenul este vizibil, în ultimul sens, pentru Africa (mai ales din mezolitic și neolitic - situația în care, de altfel, continentul african se va menține până la marile descoperiri geografice), Asia de Sud-Est și India; se adaugă și zone relativ recent populate care, datorită izolării lor geografice, vor cunoaște tendințe de marginalizare (Tasmania, Australia). Chiar la
Antropogeneză () [Corola-website/Science/299070_a_300399]
-
omului Homo Sapiens a început în perioada Paleoliticului Superior, acum 35 000 de ani. În paleolitic (25.000 - 8.000 î.e.n.) oamenii practicau vânătoarea și locuiau în peșteri, perioadă în care datează primele picturi rupestre. După perioada de tranziție a mezoliticului (8.000 - 6.000 î.e.n.), în neolitic (6.000 - 3.000 î.e.n.) asistăm la apariția comunităților sedentare care înlocuiesc vânătoarea cu agricultura, proces însoțit de evoluția diverselor societăți umane, a căror structură devine tot mai complexă și în cadrul cărora crește
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
la agricultură și creșterea animalelor, odată cu aceasta asistăm și la o dezvoltare a fenomenului religios. Un sit arheologic deosebit, inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO, îl constituie ansamblul picturilor rupestre din zona Iberică a bazinului mediteraneean. Acesta datează în perioada dintre mezolitic și neolitic și se remarcă prin prezența a numeroase figuri antropomorfe, în care bărbatul are forma stilizată a unei cruci, iar femeia a unui triunghi. Localitățile în care se găsesc cele mai multe astfel de exemple sunt: El Cogul, Valltorta, Alpera și
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
pescuitul pe la 6500 î.e.n. lângă orașul Kunda din nordul Estoniei. Artefacte din os și piatră similare celor de la Kunda s-au mai descoperit și în alte părți ale țării, precum și în Letonia, nordul Lituaniei și sudul Finlandei. Cultura Kunda aparține mezoliticului (epoca mijlocie a pietrei). Sfârșitul Epocii Bronzului și începutul Epocii Fierului au fost marcate de mari modificări culturale. Cea mai importantă din ele a fost revoluția agricolă, adică trecerea de la vânat/pescuit/cules la practicarea agriculturii, care a rămas miezul
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
susținea că fomorii au sosit conduși de Ciocal și s-au hrănit cu pești și păsări până la venirea lui Partholon de la care au preluat plugul și creșterea vitelor. Este posibil ca aceată legendă să relateze o transformare a unui popor mezolitic de vânători și pescari într-un popor de agricultori. Partholon l-a învins pe Ciocal în bătălia de la Mag Ithe, dar oamenii au murit mai târziu din cauza ciumei. Mai târziu a venit poporul lui Nemed, după aproape 30 de ani
Fomori () [Corola-website/Science/302225_a_303554]
-
mecanismele egalitare, perfect funcționale și ușor de regenerat în contexte de criză ecologică, capabile să întrerupă rețelele de alianță ale elitelor și circuitele de redistribuție pe care se bazau ele: reculul parțial adus de ultimul Maxim Glaciar și, ulterior, de mezolitic (cf. Spikins 2008), sunt grăitoare. Este, însă, greu de contestat afinitatea dintre unele societăți ale paleoliticului superior european și structurile reinventate la o dată mai târzie și relevate etnografic în zonele septentrionale ale lumii. Ele ne permit câteva ipoteze cu privire la statutul
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
dori altceva decât un simplu eseu exploratoriu. Mulțumiri Redactarea acestui studiu a fost posibilă ca urmare a sprijinului pentru documentare primit din partea C.N.C.S.I.S. (Grant IDEI-PCE, cod 628, O abordare integrată a vânătorilor-culegătorilor preistorici: economie, societate și simbol în paleolitic și mezolitic).
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
înmulțim acești zece ani cu cele două milioane de victime, obținem 20.000.000 de ani pentru totalul deținuților politici. Înfricoșător. Cifră geologică. Vîrsta glaciațiunilor, multiplicată cu opt. Sau, la scara evoluției umane, de patruzeci de ori mai mult decît paleoliticul, mezoliticul și neoliticul, împreună. Iar performanța aceasta halucinantă aparține judecătorilor militari, grupului restrîns de activiști de partid care, în locul șepcii și salopetei proletare, au ales să poarte caschetă și uniformă cu însemne și stele sovietice pe epoleți. Săracă, zestrea lor culturală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
schimbului, economia rămâne totuși naturală în cadrele sale fundamentale de desfășurare. Chiar dacă ieșit din întuneric și om deplin, acesta nu ajunge în sfera surplusului, astfel încât să fie în situația de a schimba produse. Paleoliticul cedează în fața epocilor următoare 80, urmează mezoliticul, neoliticul și epoca metalelor: arama, bronzul și fierul. Maimuța se transformă în om prin adoptarea unui "mers din ce în ce mai vertical"81. Economia naturală rămâne în istorie ca o economie de familie, în care diviziunea muncii era una "naturală", așa cum o numește
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
schimbului, economia rămâne totuși naturală în cadrele sale fundamentale de desfășurare. Chiar dacă ieșit din întuneric și om deplin, acesta nu ajunge în sfera surplusului, astfel încât să fie în situația de a schimba produse. Paleoliticul cedează în fața epocilor următoare 80, urmează mezoliticul, neoliticul și epoca metalelor: arama, bronzul și fierul. Maimuța se transformă în om prin adoptarea unui "mers din ce în ce mai vertical"81. Economia naturală rămâne în istorie ca o economie de familie, în care diviziunea muncii era una "naturală", așa cum o numește
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]