51 matches
-
Clasa Eotheria cuprinde mamifere fosile, aparținînd mezozoicului. Caracteristica esențială a acestor mamifere este prezența a numeroase caractere reptiliene. Aceste caractere sunt o dovadă a originii reptiliene a mamiferelor. Dintre caracterele reptiliene prezente la aceste mamifere mezozoice se pot enumera: - pe falca inferioară alături de osul dentar se păstrează
EOtheria () [Corola-website/Science/302270_a_303599]
-
la mediul terestru. Sunt cele mai evoluate plante, cu corpul un corm tipic, perfect adaptat la viața terestră. Ulterior, unele specii s-au readaptat la mediul acvatic. Sunt răspândite pe tot globul terestru, cu excepția zonelor polare. Angiospermele au apărut la mijlocul Mezozoicului, prin evoluția unor gimnosperme primitive, față de care au unele caractere de superioritate: Cele mai numeroase angiosperme actuale au flori bisexuate (72%). Cu flori unisexuate sunt 11%, dintre care 4% sunt dioice, iar 7% sunt monoice. Cca. 17% sunt plante trioice
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
și acoperirea corpului cu păr. Originea acestora este încă obscură, fosilele semnificative lipsind sau fiind foarte rare. Ceea ce se cunoaște cu siguranță este evoluarea lor dintr-un grup de reptile. Acum 200 de milioane de ani, în perioada Triasică a Mezozoicului au apărut aceste ființe evoluate. Dimensiunile lor erau reduse (unele de câțiva cm), erbivore sau frugivore, fapt relevat din studiul molarilor fosili prevăzuți cu tubercule. Astfel, grupul primește numele de "Multituberculata". Aceste prime mamifere păstrau numeroase caractere reptiliene, care au
Ornitorinc () [Corola-website/Science/302972_a_304301]
-
Ariégeoises, altitudinea medie rămâne constantă, până la o scădere bruscă în acea parte a lanțului cunoscută sub numele de Albères. Pirineii sunt mai vechi decât Alpii: sedimentele lor au fost pentru prima oară depuse în bazine costale în erele paleozoic și mezozoic. Între 100 și 150 milioane de ani în urmă, în Cretacicul inferior, Golful Gasconiei (sau Golful Biscaya) a apărut, împingând Spania către Franța, și cutând sedimentele, care au format acest lanț muntos. Partea estică a Pirineilor e formată n principal
Munții Pirinei () [Corola-website/Science/303650_a_304979]
-
de Bicaz. Accesul spre Munții Hășmașul Mare se poate face și de pe DN12, pe la Bălan. Teritoriul parcului coincide în cea mai mare parte sa cu sinclinalul "Masivului Hășmaș", peste al cărui fundament cristalin se suprapune o stivă de sedimente din Mezozoic În Paleozoic procesele orgenetice și de șariaj au împins roci mai vechi formate în Proterozoic, peste unele mai tinere formate în Cambrian. Sfârșitul Paleozoicului aduce cu el formarea unui geosinclinal, ce în Triasic este acoperit prin transgresiune de apele mării
Parcul Național Cheile Bicazului - Hășmaș () [Corola-website/Science/311820_a_313149]
-
desprindere, vârfuri stâncoase, lapiezuri sau câmpuri de lapiezuri ("Poiana Tarcău"), creste, șei carstice, grohotișuri, chei, marmite de eroziune, doline, avene ("Licaș"), peșteri, izvoare petrifiante cu depuneri de tuf calcaros și travertin ("Cheile Șugăului"). În zona parcului abundă siteuri paleontologice din mezozoic, în care se găsesc recife fosilizate cu amoniți, bivalve, brachiopode, gastropode, belemniți, echinoide, corali, crinoide, plante, aulacostefanide. Au fost astfel identificate areale: Marea biodiversitate a arealului, este un rezultat al condițiilor variatelor geomorfologice, pedologice, de expunere a versanților, de microclimat
Parcul Național Cheile Bicazului - Hășmaș () [Corola-website/Science/311820_a_313149]
-
Era ă, numită și sau Cenozoic (însemnând "viață nouă", din greacă καινός (kainos), "nou", și ζωή (zoe), "viață"), este cea mai recentă dintre cele trei ere geologice clasice. Cuprinde cei 65,5 milioane de ani, începând de la sfârșitul Cretacicului (Mezozoic), când au dispărut ultimii dinozauri tereștri. Durează până astăzi. În decursul acestei ere continuă dezvoltarea mamiferelor și apare omul. Era Neozoică, sau “era vieții recente”, cuprinde ultimii 65 milioane de ani din istoria lumii. De-a lungul acestei durate peisajul
Neozoic () [Corola-website/Science/310942_a_312271]
-
a fost înlocuită de flora neofitică, foarte asemănătoare cu cea actuală. Cu alte cuvinte, toate formele primitive de plante au regresat, lăsând loc acelor perfecțiuni de organizare și frumusețe care sunt plantele cu flori. Cu origini timide încă de la începutul Mezozoicului, ele cunosc în Cretacic o mare dezvoltare, pentru ca la începutul Paleogenului o adevarată explozie să întroneze definitiv mai toate familiile ai căror reprezentanți constituie flora actuală. În lumea animală, cu decalajul impus de adaptarea la noile condiții de hrană, revoluția
Neozoic () [Corola-website/Science/310942_a_312271]
-
important al Neozoicului a fost apariția mamiferelor primitive în Triasicul târziu, cam în același timp în care au ieșit din peisaj dinozaurii. Deși dominația totala a dinozaurilor nu lăsa loc altor viețuitoare, mamiferele au rămas retrase în spațiu. Pe la sfârșitul Mezozoicului, dinozaurii și alte reptile nu au mai dominat teritoriul. Abia după ce dinozaurii au fost eradicați, mamiferele și-au luat locul ca mamifere dominante pe uscat. Acesta este un exemplu important în care putem realiza cum cu ajutorul fosilelor, un grup îl
Neozoic () [Corola-website/Science/310942_a_312271]
-
erbivore, pândite de rapacele carnivore. Aceste savane vor fi distruse în mare măsură de urgia glaciară. Marea fărâmițare a continentelor, pe care o cunoaște astăzi globul, s-a realizat în Neozoic prin separarea mai departe a plăcilor, proces început in Mezozoic. Atlanticul de Sud ia acum proporțiile unui ocean, se desăvârșește separarea Australiei de Antarctica, iar peninsulele Europei (Iberică, Italică și Balcanică) își ocupă pozițiile actuale. Subducțiile din jurul Mediteranei duc la ridicarea lanțurilor alpine mai tinere (de pildă Subcarpații noștri) iar
Neozoic () [Corola-website/Science/310942_a_312271]
-
Gimnospermele, reprezentate de cca. 600 de specii actuale, (dar fiind cunoscute peste 50.000 specii fosile), sunt un grup care după dominația din mezozoic au pierdut lupta în fața angiospermelor, menținându-se în arii cu condiții de viață mai dificile. Molidul ("Picea abies") este o specie cu răspândire boreală, arealul sau ocupând Peninsula Scandinavă, nordul Europei, iar mai la sud, numai etajele mai înalte ale
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
ce se reflectă nemijlocit (alături de numeroși agenți modelatori ai scoarței) în frumusețea, originalitatea și atractivitatea lui. Istoria geologică a Munților Vrancei se implică prefacerilor multiple, petrecute în decursul a peste 140 milioane de ani, cît înglobează timpul derulat de la finele mezozoicului pînă în prezent. Ea se leagă intim de evenimentele care au generat cutarea depozitelor sedimentare acumulate în medial marin, exondarea treptată a catenelor și constituirea lanțului carpatic. Intr-un cuvînt, Munții Vrancei sînt creația orogenezei alpine, manifestată însă cu intensități
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
masive stratificate, de culoare galben-cenușie, cu resturi aglutinate de un ciment calcaros recristalizat. În fragmentele desprinse din pereții "Vâlcanului", se pot observa resturi fosile caracteristice pentru forma de corali, care au generat straturi uriașe de calcare în mîrile calde ale mezozoicului. Pentru valoarea să peisagistici și geologică, muntele a fost declarat monument al naturii. Vegetația predominantă a muntelui este de făgete pure, existând însă și diseminări de brad iar pe vârfurile stâncoase apar sporadic exemplare de molid și tisa. Se întâlnesc
Muntele Vulcan (arie protejată) () [Corola-website/Science/314550_a_315879]
-
întâlnește cea mai mare depresiune, Jiblea, fiind o depresiune de contact rezultată de pe urma unei eroziuni diferențiale, iar la vest de Olt, succesiunea benzilor de relief se repetă într-o formă mai complicată. La marginea munților înalți, ai cristalinului și sedimentarului mezozoic se întind muncei alcătuiți din roci senoniene, eocene și oligocene cu predominarea conglomeratelor eocene. Aceste depuneri sedimentare, transgresive peste aripa aplecată a cristalinului, prezintă ca și la est de Olt, o înclinare monoclinală spre sud, ceea ce explica relieful structural cu
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
a Câmpiei Rinului situat pe malul stâng. Este o ruptură, de asemenea, numit ruptură sau Graben, vârsta Oligocen, asociate cu umerii sale laterale<nowiki> </nowiki>:Vosges și Pădurea Neagră. Munții Jură, formate prin alunecare ( indus de majorarea alpin ) a capacului mezozoic pe formațiunile triasice ( " straturi de săpun ") intersectează regiunea de Belfort . Rin Graben prăbușit în timpul serviciului, prin urmare, regiunea a fost în mod repetat invadat de mare, ceea ce explică o sedimentare variat : Marl, calcar, sare piatră, marmură. În plus, depunerile eoliene
Alsacia () [Corola-website/Science/297331_a_298660]
-
din aluviuni fluviale și marine Holocene, este Delta Dunării în nord-est; cea mai veche este masivul hercinian al Măcinului în nord-vest, care cuprinde roce efusive și sedimente paleozoice și mezozoice; în sud se întinde podișul moesic care pe un soclu mezozoic prezintă sedimente cenozoice și neozoice. Conform datelor recensământului din 2002, cele două județe din partea românească a Dobrogei au o populație de 971.643 de locuitori. 883.620 (90,94%) sunt români (inclusiv aromâni). Alte grupuri semnificative sunt: 27.580 turci
Dobrogea () [Corola-website/Science/296624_a_297953]
-
prezidențial, s-a raportat suicidul președintelui Allende. În consecință, generalul Augusto Pinochet Ugarte, a instaurat o dură guvenare militară, preluând, astfel, puterea în stat. Solul țării este o acumulare de sedimente marine, care au început să fie ridicate încă din Mezozoic, ca urmare a coliziunii dintre placa Nazca și plăcile Americii de Sud, ceea ce a dus la formarea Munțiilor Anzi, care se mai înalță și în prezent. Relieful este format dintr-o depresiune care desparte două lanțuri muntoase. Munții Anzi formează granița naturală
Chile () [Corola-website/Science/298085_a_299414]
-
de aproximativ 1200 km², sunt formați din 2 masive de suprafață aproape egală: Geologic, ambele masive se caracterizează prin șisturi cristaline. Fundamentul zonei cristaline este format din roci metamorfice , peste care sunt dispuse câteva straturi de roci sedimentare apărute în mezozoic în triasic și cretacic, formând resturile unui geosinclinal ce se întinde pe toată ramură vestică a Carpaților Occidentali. Una dintre teoriile geologice care încearcă să explice modul în care Bistrița a străpuns culmea Pietrosu - Giumalău pleacă de la premisa că inițial
Munții Bistriței () [Corola-website/Science/319605_a_320934]
-
pe țară. Comuna Poiana Mare cuprinde în componența sa trei sate: Poiana Mare, Tunarii Vechi și Tunarii Noi. Comuna Poiana Mare face parte, din punct de vedere geologic, din marea depresiune structurală care a apărut între Carpați și Balcani, în mezozoicul superior. În ultima parte a mezozoicului și neozoicului, pe fundul mării care acoperă această depresiune s-au depus materialele cărate de apele curgătoare care erodau zonele înălțate. Poiana Mare se află în cuprinsul platformei Moesice, formată din două etaje: 1
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
în componența sa trei sate: Poiana Mare, Tunarii Vechi și Tunarii Noi. Comuna Poiana Mare face parte, din punct de vedere geologic, din marea depresiune structurală care a apărut între Carpați și Balcani, în mezozoicul superior. În ultima parte a mezozoicului și neozoicului, pe fundul mării care acoperă această depresiune s-au depus materialele cărate de apele curgătoare care erodau zonele înălțate. Poiana Mare se află în cuprinsul platformei Moesice, formată din două etaje: 1. etajul inferior, format din cristalin, aflat
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
apărut la începutul eonului Fanerozoic. Momentul de separare al Precambrianului de Fanerozoicul a fost inițial stabilit de apariția abundenței de fosile. Ulterior au fost făcute astfel de descoperiri anterioare acestei limite. Fanerozoicul se divide în trei mari ere geologice: Paleozoic, Mezozoic și Cenozoic și constă în 12 perioade: Cambrian, Ordovician, Silurian, Devonian, Carbonifer, Permian, Triasic, Jurasic, Cretacic, Paleogen, Neogen și Cuaternar. Caracteristicile Paleozoicului sunt apariția peștilor, amfibienilor și a reptilelor. Mezozoicul este condus de reptile, și are loc evoluția mamiferelor, păsărilor
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
limite. Fanerozoicul se divide în trei mari ere geologice: Paleozoic, Mezozoic și Cenozoic și constă în 12 perioade: Cambrian, Ordovician, Silurian, Devonian, Carbonifer, Permian, Triasic, Jurasic, Cretacic, Paleogen, Neogen și Cuaternar. Caracteristicile Paleozoicului sunt apariția peștilor, amfibienilor și a reptilelor. Mezozoicul este condus de reptile, și are loc evoluția mamiferelor, păsărilor și a dinozaurilor. Cenozoicul este timpul mamiferelor, și mai recent, a oamenilor. Paleozoicul este un timp din istoria Pământului în care au evoluat forme complexe de viață, de la cele care
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
În cele din urmă au dispărut, împreună cu 95% din toată viața de pe Pământ, într-un eveniment cunoscut sub numele de "Moartea cea Mare", al treilea eveniment de extincție în masă din lume. Cunoscută de asemenea sub numele de "Epoca dinozaurilor", Mezozoicul este caracterizat de evoluția reptilelor mari care au condus Pământul de pe uscat, mare și chiar din aer, timp de 150 de milioane de ani. Mezozoicul este împărțit în 3 perioade: Triasic, Jurasic și Cretacic. Triasicul a durat cca 50 de
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
eveniment de extincție în masă din lume. Cunoscută de asemenea sub numele de "Epoca dinozaurilor", Mezozoicul este caracterizat de evoluția reptilelor mari care au condus Pământul de pe uscat, mare și chiar din aer, timp de 150 de milioane de ani. Mezozoicul este împărțit în 3 perioade: Triasic, Jurasic și Cretacic. Triasicul a durat cca 50 de milioane de ani (perioada cuprinsă între acum 250 de milioane de ani și 200 milioane de ani). Perioada Triasic este o perioadă de tranziție din
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
fi "Titanosaurus", au trăit până la extincția K-T. Creșterea nivelului mării a deschis marea Atlantic, care va continua să se mărească în timp. Lumea astfel împărțită a dat posibilitatea apariției de noi dinozauri. Cretacicul este cea mai lungă perioada din Mezozoic și are doar două perioade: Cretacicului timpuriu și Cretacicul târziu. Cretacicul timpuriu a durat 45 de milioane de ani (între acum 145 de milioane de ani până acum 100 milioane de ani). Cretacicul timpuriu a văzut extinderea căilor maritime, și
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]