350 matches
-
Câți prieteni putem avea în același timp? TRAHANACHE (cu un gest larg): Cât mai mulți. ZOE (face un gest de consternare): Cum vrei dumneata, nene... Eu... ce să zic... Dumneata hotărăști. Cațavencu ți-ar conveni? TRAHANACHE : Ah, nu! Oricine în afară de mișelul de Ca— (Pauză. Se răzgândește.) Știi ceva? Cațavencu n-ar fi o idee rea. N-ar fi o idee rea de loc. Dar trebuie manoperă, nu mofturi. Să nu simtă lucrarea. E mare pezevenghi. Să vorbim în liniște. (Arată spre
A DOUA SCRISOARE PIERDUT| sau TRENUL TOGOLEZ NU OPREȘTE LA PARIS Comedie post-caragialiană în patru acte (fragmente) by Eugen Șerbănescu () [Corola-journal/Journalistic/4434_a_5759]
-
jos... Eu, când îmi trage cineva palme... eu turbez!... cu dinții îl apuc, nu-l las nici mort până nu-mi spune pentru ce? pentru ce mi le-a tras? să știu și eu: pentru ce?... Trebuie să-mi spuie mișelul numaidecât!...” (D’ale carnavalului). Nu onoarea e atacată, ci logica; personajul e în căutarea explicației, presupunându-se că găsirea ei l-ar liniști pe deplin. La fel de perplex și calm e, după pălmuire, cronicarul monden, care invocă prin pur automatism onoarea
„ragăm nu...“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4569_a_5894]
-
despre fuziunea politică și trecerea la PPE de la Congresul de la Palatul Parlamentului: "Trădătorii câștiga întotdeauna doar pe termen foarte scurt, dar rușinea lor este compensata de o funcție în "Partidul cu 100 de conducători" (au o reunire a "nebunilor și mișeilor" sub același acoperiș !). 26 iulie 2012 - la Romexpo se aflau liderii USL (adică PSD, PNL, PC, Sorin Oprescu și mulți alții ) alături de românii care doreau să pună capăt "Regimului Băsescu"; în Piață Revoluției erau Băsescu și oamenii lui (Blaga, MRU
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
de pe vapor..." Harlampy: D-apăi, cum? 2. Ministrul Eugen Nicolăescu (în 07.04): , Cozile pensionarilor vor lua sfârșit la vară." Posibilii pensionari-supraviețuitori: ,Uraaaaaaaa!" Vorba poetului: Unde e Nicolăescu ca, punând mâna pe el, Pensionarii să-l împartă în smintit și în mișel? Schwartzeneger: -Mami, tati iar a copiat... 3. Ștefan Bănică jr., la emisiunea ,Dansez pentru tine": ,Mariana Bitang și Octavian Belu au dat atâtea gimnastice gimnasticii românești..." Haralampy: E adevărat, fiindcă gimnaste dăduseră destule... 4. Gabriela Vrânceanu Firea (Observator, Antena 1
"Golden Blitz"! "Golden Blitz"! Nu cam sună a sughitz? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10730_a_12055]
-
viitor. Beleaua-i gata. Dar ce strigă gloata (minerilor). Moarte soborului mișel, sus Cucavel! care ieșind în față, țipă: ...cu vorba îndrăzneață: - Voi gândiți că numai voi minte întreagă aveți și gură vorbeață?... Intelectualii adică, și noi, prostimea, nu?... Niște mișei învățați din carte Cu cuvinte adânce neînțelese Ce vor s-arunce peste noi o soarte Și supt greu jug să ne apese! Dar nu, noi nu suferim odată Cu capul, noi ceailaltă gloată!...
Caftane și cafteli (reluări) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10199_a_11524]
-
părăsit pe toți Maria Să În țara mea pierit-a Miorița și pe la colțuri artiștii cerșesc, Dochia, bătrână, și-a pierdut catrința, iar pe străzi, nebunii străjuiesc Din țara mea a plecat Dumnezeu bătrânii se sting, de boală, în stradă, mișeii scuipa și fug când dau din greu, iar guvernanții se-aclamă la parada Românii, câți mai sunt, s-ar ascunde, dar codrii și-au pierdut tulpina demult, risipiți, și unii și alții, oriunde, nici dorul doinit nu mai pot să
EU SUNT DIN ȚARA LUI NIMĂNUI de DORA PASCU în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373707_a_375036]
-
mine acea putere ce să-nsenine orice durere. Nu vreau să sufăr printre scadențe, să strâng în cufăr molii și zdrențe, Când sunt în stare ca vise frânte să-nvăț să zboare, și să se-avânte. Fii bun și-alungă lupii, mișeii, ce-mi intră-n strungă și-mi fură mieii. Nu mă respinge, ci mă ajută să pot învinge orice derută. Anatol Covali Referință Bibliografică: RUGĂ TÂRZIE / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2151, Anul VI, 20 noiembrie 2016
RUGĂ TÂRZIE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384883_a_386212]
-
voi mari “oameni” și mari “maeștrii.. veți găsi singuri ponoasele. Carl Marx spunea- “Tehnologia merge înainte de relațiile umane și la un moment dat le crapa pe cele deficitare...!” Am învățat între timp să mă apăr (prin doi antiviruși) de acești mișei, care văd că continuă, dar acest individ “roscovan’ și în “floarea vârstei” cred că nu-și dorește să mai iasă prin cale, la cât a împroșcat cu noroi (știe ce bine i-ar sta cu o imagine de toată ‘înfrumusețarea
CULTURA CE APRECIAZĂ BINELE... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 () [Corola-blog/BlogPost/384577_a_385906]
-
doar un solitar, Poți cel mult părea smintit Când mi te bântuie spaimă Că ți-e munca în zadar, Nu cerși nimărui faimă Poeziei fă altar...! Iar dactili, iambi sau trohei Să dezlege mi s-or zbate Poate doar niște mișei Prin aburii minții beate; Prin trei rânduri de lentilă Ia aminte, logofete, Steaua-ți este...o feștilă Fâlfâirea... de brabete. Neputând să te-ajungă Vor decreta sus și tare C- ai fost câștigat la strungă, Dacă nu chiar o...-ntâmplare
POEZII (LUI MIHAI EMINESCU) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382417_a_383746]
-
solemnitate, poetul cere Divinității mizericordie și protecție, mereu aducere-aminte și izbăvire de ființiala suferință, liniște sufletească și „neted drum” sub pașii săi, cu rezonanțe grave din Rugăciunea lui Goga („Părinte, orânduie-mi cărarea!”). Izbăvirea în fața „urzitorilor de rele”, a „nemernicilor și mișeilor”, împovărați de ură, are preț în suferință, în lacrimi și rugăciuni, sub convingerea salvării Divine: „Sunt risipiți și pier de lângă mine/ Dușmanii mei, în spaimă și rușine./ O, Cel Etern! Salvarea-i doar la Tine...” - textul biblic originar e stors
POEZIA CA INSPIRAŢIE DIVINĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382432_a_383761]
-
se află în permanentă luptă pentru acordarea trebuințelor și aspirațiilor comunităților, interese naționale și sociale, cu rase, neamuri, clase, clici politice, orgolii individuale, neliniști și dezastre produse de impostori și demenți triumfători, desfrâul nerușinat al bogaților și ura săracilor și mișeilor, sfidarea și risipa stăpânilor, și revolta supușilor, limitele morale și gnoseologice ale omului autonom”. Țuțea pleda pentru ordinea creștină care se va putea instala prin grația divină, când vor dispărea cultul forței, orgoliul, ura și maniheismul. „Eșecurile reuniunilor umane se
DESPRE LIBERTATE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383307_a_384636]
-
mai cumplită e când un singur om A creat-o, de stăpânire lacom... În jur e trist, haos și-apăsare, S-a lăsat demult durere mare, Din suflete încă nu s-a vindecat, Căci alții foc au aprins și înălțat... Mișei, hoți si neghiobi fără rost Așa cum dintotdeauna au fost, Pe astă lume, amintesc ne'ncetat, Că prostia orbește nemăsurat... Mandria și dorința de laude, Păcălesc pe mulți să le-aplaude, Înțelepciunea dată a fi cuiva, E călcată cu dispreț de-
JOCURILE LUMII de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2218 din 26 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383405_a_384734]
-
Antoche Publicat în: Ediția nr. 2237 din 14 februarie 2017 Toate Articolele Autorului PESTE VREMURI Peste vremuri ce vor trece, toate-or fi la fel N-are să se schimbe omul, tot român rămâne Își va vinde țara, neamul, felu-i de mișel Va stârni chiolhan de furt pentru-n colț de pâine. Fie timpul cât de bun, fie numai soare Se vor naște din cenușă smârc de flagelari... Ce vor duce mai departe scumpa lor trădare De a vinde glia mamă la
PESTE VREMURI de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383470_a_384799]
-
-au, cu toții, în hume, iar noi, cei cu ramuri în vânt, mai facem, cât suntem pe lume, pe munții din țară, veșmânt. Dar lumea se schimbă și teama a pus stăpânire pe noi, căci țara, de-o vreme, e mama mișeilor, noii ciocoi. Se taie pădurile, toate, prin codri e-un altfel război, cu cete de lifte spurcate: se bat, între ei, pentru noi. Opriți-i cât, încă, se poate, oprește-le furtul chiar tu, primește-i cu sare, dar, frate
SPUNE NU! de DANIEL VIȘAN DIMITRIU în ediţia nr. 2288 din 06 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383517_a_384846]
-
VREMURI, de Ciprian Antoche , publicat în Ediția nr. 2237 din 14 februarie 2017. PESTE VREMURI Peste vremuri ce vor trece, toate-or fi la fel N-are să se schimbe omul, tot român rămâne Își va vinde țara, neamul, felu-i de mișel Va stârni chiolhan de furt pentru-n colț de pâine. Fie timpul cât de bun, fie numai soare Se vor naște din cenușă smârc de flagelari... Ce vor duce mai departe scumpa lor trădare De a vinde glia mamă la
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
al neamului acesta și-al naturii, toți cei care-au fost stâlpii dictaturii se bat cu pumnii-n piept, fac tărăboi. Și-ți vine să vomiți când vezi ateii cum se închină-ntruna cu cruci mari, cum parveniții, hoții și mișeii se laudă că-s revoluționari, batjocorind noblețea epopeii create de golanii legendari. Anatol Covali Referință Bibliografică: Batjocură / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1971, Anul VI, 24 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Anatol Covali : Toate Drepturile
BATJOCURĂ de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383573_a_384902]
-
Pe acei ce cred că n-au nici o pată Când își etalează spiritul murdar Lăudand mizerii, clevetind cu ură, Îngropând talentul ce-a născut din jar, Acum sunt ca lupii, spumegă la gură. Tu nu știi că fură?!... fură tot mișeii, Suflete curate, versuri fermecate, Fură vise, inimi și se cred ca zeii, Sunt tâlhari, Emine, te lovesc în spate! Stai acolo frate... urcă-te mai sus... Prin luceferi cugeți la durerea nostră, Să ne dai un semn numai la apus
SALT PESTE TIMP- SCRISOARE CĂTRE EMINESCU de ANA PODARU în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382940_a_384269]
-
Pe acei ce cred că n-au nici o pată Când își etalează spiritul murdar Lăudând mizerii, clevetind cu ură, Îngropând talentul ce-a născut din jar, Acum sunt că lupii, spumega la gură. Tu nu știi că fură?!... fură tot mișeii, Suflete curate, versuri fermecate, Fură vise, inimi și se cred că zeii, Sunt tâlhari, Emine, te lovesc în spate! Stai acolo frate... urcă-te mai sus... Prin luceferi cugeți la durerea nostră, Să ne dai un semn numai la ... Citește
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
să-i cerțiPe acei ce cred că n-au nici o patăCând își etalează spiritul murdarLăudand mizerii, clevetind cu ură,Îngropând talentul ce-a născut din jar,Acum sunt că lupii, spumega la gură.Tu nu știi că fură?!... fură tot mișeii, Suflete curate, versuri fermecate,Fură vise, inimi și se cred că zeii,Sunt tâlhari, Emine, te lovesc în spate!Stai acolo frate... urcă-te mai sus...Prin luceferi cugeți la durerea nostră,Să ne dai un semn numai la ... XV
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
cai bătrîni, să le-ncălzesc cu vodkă prin poduri igrasioase, de parcă aș aprinde, cald, focul pe la stîni. Dar nu mi-ai spart în creștet frumosul ou de aur, și-mi năvăleau țînțarii în ochi cînd mă-nsuram, mi-au tot turnat mișeii la basme c-un balaur, m-au descîntat țiganii cînd fluturi călăream. Privește-ți deci de-acolo, c-un telescop, lucrarea, sînt cel ce-adorm în ploaie și mă trezesc ningînd, mai dă o cărămidă pe șmirghel, lasă-ți sarea
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
cai bătrîni,să le-ncălzesc cu vodkă prin poduri igrasioase,de parcă aș aprinde, cald, focul pe la stîni. Dar nu mi-ai spart în creștet frumosul ou de aur,și-mi năvăleau țînțarii în ochi cînd mă-nsuram,mi-au tot turnat mișeii la basme c-un balaur,m-au descîntat țiganii cînd fluturi călăream.Privește-ți deci de-acolo, c-un telescop, lucrarea,sînt cel ce-adorm în ploaie și mă trezesc ningînd,mai dă o cărămidă pe șmirghel, lasă-ți sareadin
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
messer Alighieri, noi, tâlharii, suntem Într-o bună tovărășie În cetatea florinului. Dante lăsă să Îi scape un semn involuntar de Încuviințare. Într-adevăr, Între oamenii atârnați În spânzurători și gloata care aplauda nu exista o mare deosebire. Poate că mișelul acela i-ar fi putut fi de folos. — Ai văzut pe careva fugind, nu demult? Întrebă poetul. — Am zărit pe cineva coborând din biserică. — Cine era? Cum era Îmbrăcat? I-ai văzut fața? — Nu, Îmi pare rău că nu te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
se stabilească În oraș. De altfel, cămătari avem deja destui, Încheie dânsul cu un rânjet. Dante nu se putu abține să nu zâmbească. Pentru prima oară era de acord cu el. Apoi, un gând Îi Îngheță sângele În vine. Oare mișelul acela voia să facă aluzie la calomniile pe seama tatălui său, Alighiero? Strânse pumnii, Înaintând spre om. — Ce vrei să spui? strigă, fulgerându-l cu privirea. Căpetenia gărzilor dădu Înapoi pe dată. Părea sincer suprins de reacția lui și chiar Înfricoșat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
prin bolțile porticului. — Messer Angiolieri... Dumneata ești? Dar nu erai În temniță? Celălalt izbucni În râs. — Cu lacrimi amare l-am convins pe bătrânul să-mi plătească datoria la cămătari și am ieșit În urmă cu trei ani. Cât despre mișelul acela pe care l-am atins cu pumnalul, și-a retras infamiile În zornăit de pungă. Dar dacă n-aș fi pus șaua pe cal repejor, aș fi din nou În lanțuri. Zarurile m-au trădat iarăși, iar de data
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
pe postulanți, spre a le da drumul să treacă dincolo de o ușă joasă, ori spre a-i respinge potrivit unor criterii misterioase. Păreau să fie la ordinele unui arbaletier echipat cu o armură impunătoare, masiv precum un clopot de catedrală. Mișelul acela era autoritatea supremă, șezând pe un butoi și judecând prin câte un mormăit sau prin câte un gest vag al mâinii, iar uneori pur și simplu ridicând din sprâncene. Presat de mulțimea care Îl Înconjura, Dante avu timp să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]