117 matches
-
român, Sau sunt sămânță aruncată, Venit la pradă de-un păgân Ce a-ntinat o biată față? Și pește secole apare Primitivu-i iz de ură, Umplând totul de putoare, Chiar la tine-n bătătura. Sau e zdreanța împuțita De o mană mișeleasca, Pește gardu-ti azvârlita, Ce-avem sfânt, să pângărească ? Să te-ntrebi e treaba ta, Ca de-aia ești și unde ești. De nu te-ntrebi și-a fost așa, Mă faci sa-ntreb: -Tu cine ești ? Emil Susnea București 8
TU CINE ESTI? de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349184_a_350513]
-
pure ți-arată, Iubind doar acel suflet ce-i fericit, Și-ale ei rele din sine le-a 'snopit', Că nu-ți cer pe mine să mă iubești, Ci de-al tău suflet să te îngrijești, Chiar fiind în nopți mișelești..! Referință Bibliografică: Când nu te încrezi .. / Valerian Mihoc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1478, Anul V, 17 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Valerian Mihoc : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
CÂND NU TE ÎNCREZI .. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365978_a_367307]
-
ocupe până și rușii, numai să scăpăm de Ceaușescu și s-o ducem și noi mai bine. În sfârșit, au venit după cum se știe Evenimentele complexe și mascate din decembrie 1989, revolta împotriva lui Ceaușescu, Lovitura de stat mascată, asasinarea mișelească, murdară a Cuplului Ceaușescu după care noi, românii, am crezut că ne-a pus Dumnezeu mâna în cap. Am crezut că am scăpat de cozi, de sărăcie, de frig, de umilințe și de suferințe, că vom avea și nou un
SCRISORI POLITICE ADRESATE POPORULUI ROMÂN, CLASEI INTELECTUALE ŞI CLASEI POLITICE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351605_a_352934]
-
Dar una-i omul ce se stinge când ceasul lui a fost oprit, un fenomen inevitabil pentru al vieții circuit, și alta mare grozăvie când vrea pe semeni să-i robească, ba chiar a fratelui viață o ia prin crimă mișelească. De-aceea, Cain cu fapta lui în cronici nu-i un fitecine - de-a pururi pentru om rămâne simbol al sceleratului, deși-n atâtea mii de ani de-abjecție înfloritoare, cu crima sa e mic copil printre coloșii faptelor murdare
LUCIFER (PANORAMA DEZILUZIILOR) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346104_a_347433]
-
că o poate șantaja și pe doamna cu coasa. Cică i-ar fi zis „pentru faptul că nu te-am spurcat niciodată în revista mea, îmi ești datoare”. Cică moartea a râs și l-a lăsat să-și continue viața mișelească până-n zilele noastre. ----------------------------- Georghe Andrei NEAGU Director revista „Oglinda Literară” Focșani, Vrancea 1 noiembrie 2016 Referință Bibliografică: Gheorghe Andrei NEAGU - LICHEAUA / Gheorghe Neagu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2134, Anul VI, 03 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
LICHEAUA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362729_a_364058]
-
ca Stareț la Mânăstirea Pelechit ! Trăind sub Leon Armeanul, un Conducător nefast Ce reluat-a prigonirea, ca anti-iconoclast... Cu 40 de Monahi, Ilarion surghiunuit La Efes în temniță, pentru CHRISTOS au suferit ! Și-acolo-au fost uciși de o mână mișelească Primind Cununa Veșnică, de moarte Mucenicească ! ........................................... Sf.Mc.Nicandru și Marcian Ostași la Danubius, sub a Imperiului armă, Nicandru și Marcian, la Durostorum în Cazarmă, Sub Maximian-Galeriu, creștini deschis s-au declarat Cu Valentin, Isihie, Iulian și Pascerat ! Atunci cei 5
DUMINICA TUTUROR SFINȚILOR de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352770_a_354099]
-
și ca o cunună, pas cu pas, clipă de clipă, în prigoane, în anchete, în torturi, în „libertate”, în foamete, în lagăre, în geruri, în izolări, în persecuții, în temnițe, în tranșee, în asalturi pe metereze, în calomnii, în urzeli mișelești, dar luptătorul creștin Petru Baciu a țâșnit deasupra tuturor biruind vremelnicia vitregiilor, mustind poeme de balsam țării însângerate, înălțând altare sfinte munților de oseminte înlăcrimate. „Luptătorii din munți și cei căzuți acolo au reînviat pururi vuietul de altădată al codrilor
MĂRTURISITORUL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357743_a_359072]
-
pios și cu pedanță Celui ce în simțire e sfânt și suveran ! O, Doamne, rugăm vino, revino în cetate ! Mai dă un semn prin care arată că trăiești Mai marilor puterii de pe pământ le-abate Psihoza rătăcirii și-a culmei mișelești ! Virgil Ursu Munceleanu Referință Bibliografică: NU ȘTIU CUM SUNT ALȚII, DAR EU... Virgil Ursu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1837, Anul VI, 11 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Virgil Ursu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
NU ȘTIU CUM SUNT ALȚII, DAR EU... de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340323_a_341652]
-
îmi aleg sursele competent. Ceea ce s-a întâmplat în urmă cu 5 zile m-a surprins, totuși. Am asistat, împreună cu alte 20 de milioane de persoane la o măsură luată de guvern, intens contestată, măsură pe care consider că termenul „mișelesc” o caracterizează cel mai bine. Totuși, deși sentimentul predominant este cel al tristeții, sunt încântat, într-o oarecare măsură, de faptul că lipsa de respect și nepăsarea unor oameni politici au ajuns la cote atât de înalte. Asta pentru că ignoranța
Am făcut 18 ani și acesta e primul meu protest () [Corola-blog/BlogPost/338548_a_339877]
-
plan militar îi răscoliseră destul orgoliul, și trimite în secret un detașament de 300 de cavaleri germani și valoni, condus de ofițerii Jacques Beauri și Mortague, pentru a aresta sau a ucide pe Mihai. Soarta domnului fusese hotărâtă printr-o mișelească trădare. Intrând în cortul său, Beauri îi strigă atunci lui Mihai: "Dă-te prins!". Domnitorul nu a rostit decât un singur cuvânt: "Ba!", și a încercat să apuce sabia pentru a lupta chiar și de unul singur cu atacatorii săi
NE-AM UITAT EROII ACESTEI GLII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/340716_a_342045]
-
pios și cu pedanță Celui ce în simțire e sfânt și suveran ! O, Doamne, rugăm vino, revino în cetate ! Mai dă un semn prin care arată că trăiești Mai marilor puterii de pe pământ le-abate Psihoza rătăcirii și-a culmei mișelești ! Virgil Ursu Munceleanu Referință Bibliografică: Î N C H I N A R E / Virgil Ursu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1668, Anul V, 26 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Virgil Ursu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
Î N C H I N A R E de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343422_a_344751]
-
ortodox, ca descendent și urmaș fidel al poporului creștin a menținut trează conștiința creștină în rândul comunității, salvându-i identitatea și autoritatea ca duh național în Biserică și Școală, pe toată perioada calvarului celor 106 ani de înstrăinare forțată și mișelească. Preoțimea ortodoxă basarabeană, intuind ceasul izbăririi Neamului românesc s-a constituit la 1902 în Frăția: „Nașterea lui Hristos”-ca o pietate specifică aparte, care a devenit: „cea mai ortodoxă provincie din țară”, după spusele lui Gala Galaction („Știința”, 1993, p.
BISERICA ORTODOXĂ BASARABEANĂ-ÎNFĂPTUITOARE A MARII UNIRI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379265_a_380594]
-
și Neam sunt cele mai odioase stigmate, ce profanează în făptura zămislită de Atotcreatorul, verticalitatea spirituală, cugetul arzând nemistuit și flamura mistică a Crucii credinciosului ortodox. Cătușele sunt prinse de mâinile tremurânde ale creștinilor torturați, deveniți umbrele suferințelor, cu scopul mișelesc de a le sugruma cântarea închinărilor sfinte în suișul lor către Domnul. Zalele cătușelor sunt împletite de neputincioșii putinței, care se târăsc în lașitatea lor spre trădare, nituind Drumul Robilor spre frângere prin calomniile acuzării, arginții vânzării și veninul sufletelor
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
noastră Țara creștină. Strigătul Alexandrei-Svetlana a țâșnit ca un fulger pentru a aprinde în cei care au mai rămas români, Ecoul unui torent ori lava unui vulcan spre dărâmarea tenebrelor politiciste care și-au întins tentacolele meschine, prigonitoare, persecutoare și mișelești peste trupul sacru al Patriei noastre eroic-legendare, sfinte, martirice. Autoarea, românca Alexandra-Svetlana ne dă privilejul de a ne întoarce Acasă, de a ne reîntoarce în noi înșine ca Chip al lui Dumnezeu, de a ne reveni în simțirea de dacoromân
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
trupul lui cel frumos ca un copaciu, pentru că nu știuse, nici nu prilejise sabia lui cea iute în mâna lui cea vitează. Și rămaseră creștinii, și mai vârtos Țara Românească, săraci de dânsul", așa este descrisă de către cronicarii români uciderea mișelească a lui Mihai Viteazul, la Câmpia Turzii, în 1601. Domnitorul a rămas în istoria românilor drept făuritorul primei uniri a celor trei țări românești, iar uciderea lui a lungit timpul de așteptare a următoarei Uniri. În Istoria românilor prin călători Nicolae
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372930_a_374259]
-
după o rudă apropiată. A fost un genial istoric al lumii!” (p. 253). Atitudinea și mărturisirile fostei studente a lui Iorga, turcoaică din Dobrogea, sunt sincere, credibile, în condițiile în care în Turcia a fost declarat doliu oficial la uciderea mișelească a polihistorului, cunoscut și respectat istoric al Imperiului Otoman (vezi articolul lui Traian Udrea, „Nicolae Iorga în conștiința neamului românesc (decembrie 1940 - vara anului 1944)”, în Hierasus, anuar, III, 1980, Botoșani, p. 78). Alexandru Mihăescu, fost elev al Liceului „August
2013... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 888 din 06 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346262_a_347591]
-
Și nici nu vreau. Urăsc josnicia și minciuna sub toate formele și aspectele, indiferent de motivele întemeiate sau nu, din spatele acestora. Am urât aceste lucruri dintotdeauna. Și nu doresc vreodată să fiu nevoită să recurg la un astfel de comportament mișelesc, doar pentru a-mi atinge un scop anume sau doar de dragul jocului. Ei bine, aici am pierdut mult în viață. Și încă mai pierd. Însă, prefer să pierd, dar să am cea mai înaltă trăsătură de caracter posibilă: demnitatea. Este
O FOTOGRAFIE CÂT O MIE DE CUVINTE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348310_a_349639]
-
ei. Moartea lor fulgerătoare, fiind îngropați de vii sub dărâmăturile imensului bloc World Trade Center, a clădirii Pentagonului, pulverizați în neant prin explozia avioanelor, am înțeles-o că pe cea mai mare catastrofă la nivel planetar, ca pe un atac mișelesc asupra civilizației umane. Pentru acești oameni minunați, în volumul „CUNUNI DE FLORI” am venit cu rugămintea din partea eroilor, ca toți oamenii de pe pământ să le sădească flori pentru slavă și nemurirea lor. În CREZUL UNEI MAME este cuprinsă revoltă tuturor
CUNUNI DE FLORI PENTRU EROI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 983 din 09 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372760_a_374089]
-
nemiloasă, de furie împotriva acestei vieți fără nicio noimă, am plâns vreme îndelungată... După ce sufletul și-a mai găsit liniștea și gândurile au încercat să caute cea mai infimă logică în acest ”ritual pământesc”, stupid, absurd, în toată splendoarea lui mișelească..., mi-am șters ochii și am privit în jur. Mi s-a părut că liliacul, părtaș fiind la durerea mea, și-a aplecat crengile încărcate cu flori, oferindu-mi frumusețea și mângâierea lor, așa cum făcea mama, odată... ”Doamne! Scumpă mamă
A ÎNFLORIT LILIACUL ( ACELA PLANTAT DE MAMA...) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379257_a_380586]
-
sistemul social-politic. Sub pana lui Engels, conducătorii politicii externe țariste capătă înfățișarea unei bande de diplomați. „Cu o perseverență de fier - spune Engels -, urmărind neabătut țelul propus, fără să se dea în lături de la nici un sperjur, de la nici o trădare, crimă mișelească, slugărnicie, mituind în dreapta și în stânga, fără să se lase amețită de cadavrele a milioane de soldați și peste cadavrul cel puțin al unui țar*, această bandă, pe cât de lipsită de conștiință, pe atât de talentată, a contribuit mai mult decât
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lui Duncan a fost pusă la cale de Macbeth. El își amintește că vrăjitoarele i-au prezis lui Macbeth că va fi rege, dar nu fără neplăceri. El însuși încearcă să se abțină de la gânduri acuzatore. El are premoniția atacului mișelesc și în clipa când este înjughiat își avertizează fiul să fugă. Brindisi Și colmi îl calice di vino din actul ÎI, scena 3 Rezumat : Macbeth cere soției sale să cânte pentru el și asistența, iar ea răspunde cu acest cântec
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
romeii putură lua lesne orașele și întăriturile ce fusese până acuma în mâinile românilor, și după ce împăratul mai trimise în exil și pe Mito, fratele lui Ivanco, se-ntoarse în capitală, mândru de laurii câștigați într-un mod atât de mișelesc. Năvăliri unite a românilor în anul 1200 și retragerea cumanilor. Pierderea conducătorilor încercați le luă românilor deocamdată orice chezășie de succes strălucit a activității lor războinice, dar [nu] le luă nici curajul îndrăzneț al luptei, nici dorința de-a întreprinde
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
unei călătorii de distracție înlăuntrul țării, el se puse pe cale împreună cu soția sa, ajunse la Mesembria, intră în corabie și merse de-a dreptul la Constantinopol. Împăratul îl ținu anume de rău pentru o purtare atât de nebărbată și de mișelească, prin care se nimiciseră dintr-o singură lovitură multiplele silinți și cheltuiele pentru recâștigarea Bulgariei; refuză mai multă vreme celor doi fugari intrarea la Curte și chiar mai târziu le îngădui cu greu înfățoșarea în audiență. Pe tronul vacant prin
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
dojeniți de adevărații boieri ai țărei. Știrbey, Crețuleștii, Grădiștenii, Fălcoienii, Raleții cu mitropolitul și arhierei în cap, înfri-n [au] prin judecățile lor alunecările unor astfel de nenorociți și Domnul țării scăpa pre români de apăsările nelegiuite. Astăzi fapte mult mai mișelești se săvârșesc pre o scară întinsă. Concesii peste concesii, întreprinderi peste întreprinderi, abuzuri peste abuzuri se grămădesc. Oamenii de meserie devin milionari în clipă! Moștenitorii și semenii acelor mijlocitori ascunși cari atunci mărturiseau tremurând înaintea arhiereilor și a boierilor păcatul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
guvernului ingerau prin manifeste de partid asupra alegătorilor supuși administrațiunii lor. Neavând decât dreptul de-a vota a doua zi conform convingerii lor, ei se erijară în adversari politici ai administraților lor, de la cari primesc leafă. Aci mijloacele cele mai mișelești se întrebuințară numai să scoată din urnă deputații guvernamentali și mai cu osebire pe cei doi cumnați ai Simulescului, d-nii I. Vilacrose și dr. N. Măldărescu. Toți funcționarii administrativi și serviciul telegrafic chiar erau la dispoziția d-lui I. Vilacrose
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]