97 matches
-
pe cea a lui C., în toate „compartimentele” sale existențiale simultane, adică în ipostazele de „om-pur-și-simplu”, de timișorean dintr-o familie originară din ținutul Mehadiei, de român, de martor al istoriei ultimelor șase decenii ale secolului al XX-lea, de „mic-burghez”, de intelectual erudit, de profesor de literatură franceză, de scriitor, de soț și tată, de prieten al prietenilor săi). „Motorul” îl constituie introspecția și ispita aprehendării ontologicului. Uneori, tema, autoimpusă, e comentarea unor fragmente filosofice sau literare, dar prin aceasta
CIOCARLIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
le văd - câteva caracteristici ale acestei noi Puteri încă fără chip; de exemplu, refuzul vechiului conservatorism și al vechiului clericalism, decizia de a părăsi Biserica, hotărârea sa (încununată de succes) de a-i transforma pe țărani și pe lumpenproletari în mic-burghezi și, mai ales, obsesia sa - cosmică, aș putea spune - de a duce până la capăt „Dezvoltarea”: a produce și a consuma. Portretul-robot al acestui chip încă alb al noii Puteri îi atribuie vag acesteia trăsături „moderne”, datorate toleranței și unei ideologii
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
brutarul despre care vorbeam mai devreme, prin simpla sa prezență fizică, dezvăluie (la fel ca milioane de semeni ai săi) că: a) în creierul lui s-au depozitat acele „valori” ale civilizației capitaliste de consum care fac din el un mic-burghez incapabil să aplice acele valori în viața practică; b) prin urmare, ori acceptă dezvoltarea, ori PCI-ul și pe al său tout va bien; c) frustrarea și agresivitatea ce derivă din aceasta ar putea să-l facă să accepte „chiar
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Nu este vorba aici despre o dihotomie. Mica burghezie și lumea țărănească religioasă alcătuiau până mai ieri un unic univers. Mica burghezie italiană era încă de esență țărănească și, în ceea ce-i privește, țăranii sunt, oricum (după cum spunea Lenin), niște mic-burghezi, cel puțin ca potențial. Morala era una singură, la fel și retorica. În ciuda marii varietăți de „culturi” italiene - adesea foarte îndepărtate unele de altele în timp -, „valorile” lumii mic-burgheze și țărănești coincideau în esență. Ambivalența acestor „valori” a produs o
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
consumului, adică o nouă putere fals tolerantă care a relansat la scară uriașă cuplul, avantajându-l prin a-i oferi toate drepturile conformismului său. Această putere nu este interesată de un cuplu care să procreeze (proletar), ci de unul consumator (mic-burghez); prin urmare, ea are in pectore ideea legalizării avortului (după cum o avea deja pe cea a ratificării divorțului). Nu mi se pare că, referitor la problema avortului, susținătorii acesteia ar fi pus în discuție toate aceste puncte. Cred însă că
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
în lături de la nimic; și într-adevăr nu știe nimic. Nu știe, de exemplu, un lucru fundamental: că a glumi despre orice, așa cum face el, bagatelizând cele mai tragice și mai dificile evenimente, este caracteristica principală a relației lingvistice a mic-burghezului cu realitatea. Fie că-și taie părul, fie că-și pune o haină beat moderată, fie că-i frecventează pe tinerii integrați de vârsta sa și, mai mult, pe cei puțin mai în vârstă decât el și pe maeștri, îi
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
partea „tinerilor devianți” și împotriva societății, care înainte îi creează și apoi îi condamnă. Dar simpatia lor este apriorică și nediscriminată. Și de aceea este subversivă. De exemplu, par să aprobe necondiționat comportamentul tinerelor modele burgheze - pe care acești neînsemnați mic-burghezi și lumpenproletari îl adoptă - în toate manifestările sale. Dacă semnele dominante ale unui asemenea comportament sunt „ironia și disprețul”, nu mi se pare corect ca acest lucru să fie aprobat sau justificat; el trebuie supus unei judecăți critice, ca orice
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
clipă de actualitatea extremă a problemei pe care acesta o constituie. Apoi, din punct de vedere estetic, îl agresează „retrăindu-l”, adică reprezentându-l printr-un lung monolog interior în care avem contaminarea lingvistică dintre personajul ce spune „eu” (un mic-burghez idealizat care doar până la un anumit punct coincide cu autorul) și personajele ce vorbesc în dialect. Se naște, astfel, în cadrul cărții, o tensiune violentă între „centrul” evoluat - și ce vorbește o italiană groaznică, tehnică și școlărească - și „periferie”, ce vorbește
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Conține același fanatism și aceeași incertitudine existențială: rușinea de a fi țăran. În cele din urmă, Camon ajunge la condamnarea amănunțită și motivată a bătrânei sale rude: este vorba despre un paleocatolic moralist, retrograd, în fond provincial; pe scurt, arhetipul mic-burghezului „în stare naturală”, înainte ca el să-și aducă această mentalitate a sa într-o lume nouă, cea a industrializării. Nu pot spune că Ferdinando Camon n-are dreptate: obiectiv, așa stau lucrurile. Dar nu pot nici să spun că
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
sa de mafiot i-a permis să frecventeze, mai întâi în Sicilia, apoi în America, un „mediu” a cărui cultură cu siguranță că nu este populară (chiar dacă nu este, la fel de sigur, literară). În realitate, Sciortino a „devenit” pe deplin un mic-burghez. Iar la închisoare, evident, și-a făcut și o cultură livrescă. Însă trăsăturile sale populare - aparținând alterității culturii populare- rămân de neclintit. În cartea sa, Sciortino opune adesea, în mod foarte conștient, Mafia și Statul. Ei bine, cultura sa reală
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
științifice, și nu construcții sociale. Cu doar o lună Înaintea revoluției din octombrie 1917, Lenin scria că „războiul, prin transformarea capitalismului monopolist Într-un capitalism monopolist de stat, a accelerat dezvoltarea capitalismului În așa măsură Încât nici proletariatul, nici democrații mic-burghezi revoluționari nu se pot Încadra În limitele capitalismului”. și el, și consilierii săi de specialitate se bazau În mod direct pe munca lui Rathenau și Mollendorf În elaborarea planurilor destinate economiei sovietice. Economia de război a Germaniei era, pentru Lenin
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
nu În 1930. Așadar, era o perioadă potrivită pentru experimente Îndrăznețe, iar prețul cu care se cumpăra sau se Închiria pământul era mic. Grâul și inul sunt, conform terminologiei folosite mai târziu În acest capitol, culturi „proletare”, diferite de culturile „mic-burgheze”. Fitzgerald, Yeomen No More, capitolul 2, pp. 15-17. Vezi mai sus, notele 14 și 18. O altă astfel de fermă care are legătură directă cu experimentul New Deal din anii '30 a fost Fairways Farms Corporation. Înființată În 1924 de către
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
1923) și Din păcat în păcat („Adevărul literar și artistic”, 1924-1925). Fabula acestora este plasată începând cu mijlocul secolului al XIX-lea, perioadă pe care scriitorul însuși o trăise, de unde și încercarea de a realiza tablouri de epocă. Politicieni, moșieri, mic-burghezi, negustori, artiști, ca și întruniri literare sau evenimente istorice - toate sunt convocate în tentativa de a reconstitui un răstimp agitat din formarea României moderne. Alături de personaje fictive, sunt prezente personalități precum Mihail Kogălniceanu, Titu Maiorescu ș.a. S. face acum un
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
hagiografia oficială sublinia originea muncitorească a oricărui lider politic) și - în numele „luptei de clasă” - toți fiii de „exploatatori” sau aparținând „clasei burgheze” (aici intrau, la un loc, micii comercianți, intelectualii, liber-profesioniștii; chiar și un fiu de învățător rural era etichetat „mic-burghez”) erau blocați în încercările lor de a pătrunde în facultăți, îndeosebi în cele care formau noii ideologi (filosofie, istorie, litere, drept). Legea lui numerus clausus a acționat implacabil, în anii de început, ca o tactică a partidului de selecționare a
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
dacă nu erau izgoniți în insalubrul subsol, erau cel mult tolerați drept chiriași în propriile case. Dar, pe lângă aceștia, erau vizați «exploatatorii» de diverse categorii (inclusiv, repet: familiile celor arestați și condamnați sau ale celor «fugiți»; dar puteau fi șí mic-burghezi, funcționari etc. - «reacționari», rău-văzuți, oricum, nu din cinul Puterii fățișe sau ascunse. Prin acest procedeu (în fond ilegal, deși conform noilor legi „strâmbe”) se dădea o soluție urgentă, facilă, confortabilă din punctul de vedere al regimului, fără a se construi
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
părinților, educați într-o etică apoasă de tipul „Să fii bun și să crești mare”, acești tineri cu cercei în urechi și tatuaje pe umeri sunt, chiar fără să știe, în căutarea unei Evanghelii gata să zdruncine din temelii reflexele mic-burgheze ale vechilor generații. Cine i-a convins că Iisus este chiar acel prieten, tânăr radical și nonconformist, pe care sufletele lor mereu nemulțumite îl căutaseră în zadar? Cine le-a spus că Hristos e gata să-i răscumpere din bezna
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
100 Originea socială Frecvența Procentul Procentul validat Procentul cumulat Valid muncitor 37 37 37,4 37,4 țăran 53 53 53,5 90,9 funcționar 4 4 4 94,9 militar 2 2 2 97 chiabur 1 1 1 98 mic-burghez 1 1 1 99 negustor 1 1 1 100 TOTAL 99 99 100 Missing 1 1 Total 100 100 Tendința de a recruta viitoare cadre pentru sistemul penitenciar din zona rurală este foarte clară și există șanse importante ca la
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
mai înainte de partea cealaltă. - Și în virtutea acestui drept chiar dumneata vei transforma amintirea dureroasă a fratelui împușcat în una eroică. În numele acestei amintiri eroice vei rășlui altora drepturile. Bietul Relu, își reaminti Goilav, a fost exmatriculat ca odraslă a unui mic-burghez. A fost silit să lucreze pe șantier. Pentru ca unul să aibă viitor de aur, cred însă că au fost sacrificați prea mulți. De fapt asta s-a întîmplat și în societățile spontane, atîta doar, că ele lăsau mai liberă opțiunea
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
de când ne-a liberat puterea sovietică, În rusește și În moldovenește, sunt cărți adevărate, bune, de Înaltă valoare - fiindcă-s progresiste! Eu Îți cer să predai cărțile voastre, fașiste, contrarevoluționare, burgheze, reacționare, cu opiu al popoarelor, cu misticism, cu morală mic-burgheză, filistină - fiindcă-s scrise cu litere de-ale voastre, dușmănoase! Tot ce-i tipărit cu litere românești e otravă! Reacțiune! Literele voastre românești sunt dușmănoase! Capitaliste! Antisemite! Pe bună dreptate le-au interzis tovarășii noștri - pe astea să le scoți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
rapid „vîrfului” afirmării și asimilării publice; produs al cafenelei literare bucureștene, minulescianismul - un „simbolism popular” - are un aer bufon, jovial și exterior. Retorismul cabotin, histrionic, și poza estetizantă a romanțelor sale întîlnesc, într-o variantă lirică de cafenea, „miticismul” mentalității mic-burgheze bucureștene: pus pe muzică, minulescianismul devine - fapt îndeajuns observat de critică - un fenomen socio-literar urban, prizat prin snobismul micii burghezii intelectuale în ascensiune. (Și în plan politic Minulescu face o figură aparte, ca adept al Partidului Liberal și secretar de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
28: „Georgel Mârzescu... ministru ministeriabil” (ministru perpetuu); Pag. 29: penultima frază este defectuos construită; Pag. 33: „... crescut În frica lui Dumnezeu” (În frica de Dumnezeu); Pag. 34: „bordele” (bordeluri); Pag. 33: cele 11 rugăciuni sunt prezentate anapoda; Pag. 60: „... mici-burghezi” (mic-burghezi); Pag. 61: „pauperitate” (paupertate, fără „i”); Pag. 61: „azile” (aziluri); Pag 62: „respectul cadavrelor” (respectarea cadavrelor); dezacordul „era” (erau); „ucis cu smocuri de păr” (ucis prin smulgerea părului); Pag. 65: „Li s-a mai tras și câteva gloanțe” ( Li s-
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
Prins ca Într-o capcană, e, tehnic vorbind, doublement foutu! Moartea e, o dată În plus, salvarea pe care o așteaptă cu un fel de liniște izbăvitoare. Își analizează și reanalizează la nesfârșit comportamentul și conchide: nu avea de ales. Ca mic-burghez, ca intelectual, ca artist, ca ființă pasională sfârtecată Între visele de viking rătăcit printre efeminații Sudului, știe că n-a avut nici o șansă de a se sustrage fascismului. Dar tocmai În numele acestei fatalități, e pregătit să suporte consecințele ultime ale
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
al Tineretului Comunist, a început să aibă îndoieli în ceea ce privește regimul stalinist. Considerat mult timp comunist de către reacționari și reacționar de către comuniști, Sábato s-a aflat într-o situație deloc de invidiat în fața contemporanilor săi: "Staliniștii mă calificau drept contradictoriu, drept mic-burghez ezitant, daca nu chiar drept un individ care, prin literatura să irațională, servește, după cum afirmau ei în jargon, interesele reacțiunii; pe de altă parte, reacționarii, pe care aceste calificative ar fi trebuit să-i bucure, mă acuzau că aș fi
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Astfel, burghezele și-au construit identitatea feminină insistând asupra utilității sociale, aristocratele asupra utilității mondene și culturale, iar muncitoarele asupra utilității materiale. Zola și Maupassant manifestă o comprehensiune față de toate categoriile de femei: față tânără naivă, prostituată cu inima mare, mic-burgheză decepționata de viață, aristocrata plictisita și aventuriera. Lor le revine un loc considerabil chiar si in românele care au ca protagonist un bărbat sau un subiect social neînsuflețit: Bel-Ami, La Curée, l'Argent etc. Zola prezintă destinul femeii la toate
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de democrație, care antrenează prăbușirea ideii socialiste, de-clanșează o resistematizare în lanț a valorilor. Moralei care subordonează totul Revoluției îi succede Morala care verifică autenticitatea Revoluției pornind de la mijloacele de care se folosește. Disprețului față de libertățile "formale" și de umanismul "mic-burghez" îi succed preeminența Drepturilor Omului și alinarea în egală măsură a tuturor suferințelor omenești (Amnesty International, Médecins sans frontières). Această veritabilă reconvertire mentală este cît se poate de propice convertirii Europei, fapt confirmat de numeroase exemple. Convertirea pe un drum
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]