82 matches
-
putea pe barcagii, de cât în urma eliberărei licenții din partea primăriei, desemnându-le și locurele unde vor trebui să staționeze în portu, spre a putea fi supravegheați pentru contrabende"953. Referitor la ambarcațiunile de mici dimensiuni se specifica faptul că "pentru micele ambarcațiuni care fac cabotagiul s-au prevedut că căpitanul portului Comissiunei se nu fie în dreptu a le viza libera trecere, până ce nu vor presenta documente în regulă emanate de la autoritățele locale"954. Totodată, administratorul plășii Sulina afirma necesitatea adoptării
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
fi hidrosoli sau organosoli. 6. după dimensiunea particulelor fazei disperse, sistemele se încadrează în următoarele categorii: Raza particulei Domeniul 10-10 - 10-9 m micromolecular 10-9 - 10-7 m coloidal (ultramicroeterogen) 10-7 - 10-5 m microeterogen 10-5 - 10-3 m grosier Particulele coloidale, numite și micele coloidale, au dimensiuni cuprinse între 1 și 100 nm. Numărul de atomi din care poate fi formată o particulă coloidală variază în limite foarte largi (103 - 109). 2.2. Prepararea sistemelor disperse ultramicroeterogene Solii sunt sisteme coloidale ultramicroeterogene tipice, în
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
numește electroultrafiltrare și este avantajos numai dacă în mediul de dispersie există ioni capabili să migreze sub acțiunea curentului electric. Ultrafiltrarea are aplicații importante în separarea proteinelor, la purificarea apelor menajere și industriale poluate etc. 2.4. Structura particulei coloidale (micela coloidală) Stabilitatea unui sistem coloidal, cea mai importantă proprietate a sa, poate fi explicată în două moduri: a) fizic - prin formarea unui strat dublu electric, din anumiți ioni adsorbiți pe fiecare particulă, care creează în jurul ei o sferă electrică de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
măresc insolubilitatea particulelor și împiedică dizolvarea lor prin „acțiune de masă”. În ambele cazuri, stabilitatea particulelor coloidale se explică printr-o anumită structură deosebită și o compoziție chimică specială. Aceste particule au fost denumite pentru prima dată de J. Duclaux - micele coloidale. Ele au o structură ternară, fiind formate din nucleu, ioni și contraioni, iar compoziția lor diferă de la o micelă la alta din cauza polidispersării. Din această cauză, raportul stoechiometric dintre substanța dispersată (nucleu) și substanța adsorbită pe nucleu are numai
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
o anumită structură deosebită și o compoziție chimică specială. Aceste particule au fost denumite pentru prima dată de J. Duclaux - micele coloidale. Ele au o structură ternară, fiind formate din nucleu, ioni și contraioni, iar compoziția lor diferă de la o micelă la alta din cauza polidispersării. Din această cauză, raportul stoechiometric dintre substanța dispersată (nucleu) și substanța adsorbită pe nucleu are numai anumite valori medii, exprimate prin formule chimice speciale, numite formule micelare. Nucleul micelei coloidale prezintă o suprafață cu o mare
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
contraioni, iar compoziția lor diferă de la o micelă la alta din cauza polidispersării. Din această cauză, raportul stoechiometric dintre substanța dispersată (nucleu) și substanța adsorbită pe nucleu are numai anumite valori medii, exprimate prin formule chimice speciale, numite formule micelare. Nucleul micelei coloidale prezintă o suprafață cu o mare capacitate de adsorbție și poate reține prin chemosorbție ioni pozitivi sau negativi din mediul de reacție, care au un element comun cu structura sa chimică. Stratul de ioni reținut de nucleu prin adsorbție
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
au un element comun cu structura sa chimică. Stratul de ioni reținut de nucleu prin adsorbție se numește strat fix de ioni (ioni determinanți de potențial) sau strat intern Helmholtz (SIH). Acest strat fix de ioni determină semnul și mărimea micelei. În jurul lui sunt atrași ioni de semn contrar care echilibrează sarcina electrică a stratului fix. 131 Acest al doilea strat se numește strat de contraioni sau strat extern Helmholtz (SEH) sau plan limită Gouy. De la stratul de contraioni spre restul
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
numește strat de contraioni sau strat extern Helmholtz (SEH) sau plan limită Gouy. De la stratul de contraioni spre restul soluției apare stratul difuz de ioni, format tot din contraioni dar care sunt mai puțin atrași de către stratul fix de ioni. Micela coloidală este încărcată cu electricitate pozitivă sau negativă în funcție de încărcarea stratului fix de ioni. La mișcarea celor două straturi care alcătuiesc sistemul, doar stratul de contraioni (SEH) se deplasează împreună cu nucleul, iar contraionii din stratul difuz rămân în urmă determinând
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
exteriorul particulei ionizate este dispus x D± = stratul difuz de ioni. m reprezintă numărul moleculelor din nucleu, n și x, numărul ionilor din stratul generator de potențial, iar (n-x) reprezintă numărul ionilor din stratul de contraioni. Ca exemple de micele coloidale, avem micela de sulfură arsenioasă, obținută în urma reacțiilor: 2 As(OH)3 + 3 H2S → As2S3 + 6 H2O (în prezență de HCl) În soluție se formează următorii ioni: H2S + H2O ↔ HS + H3O+ HCl + H2O ↔ Cl + H3O+ Nucleul micelei este format
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
este dispus x D± = stratul difuz de ioni. m reprezintă numărul moleculelor din nucleu, n și x, numărul ionilor din stratul generator de potențial, iar (n-x) reprezintă numărul ionilor din stratul de contraioni. Ca exemple de micele coloidale, avem micela de sulfură arsenioasă, obținută în urma reacțiilor: 2 As(OH)3 + 3 H2S → As2S3 + 6 H2O (în prezență de HCl) În soluție se formează următorii ioni: H2S + H2O ↔ HS + H3O+ HCl + H2O ↔ Cl + H3O+ Nucleul micelei este format din precipitatul de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
exemple de micele coloidale, avem micela de sulfură arsenioasă, obținută în urma reacțiilor: 2 As(OH)3 + 3 H2S → As2S3 + 6 H2O (în prezență de HCl) În soluție se formează următorii ioni: H2S + H2O ↔ HS + H3O+ HCl + H2O ↔ Cl + H3O+ Nucleul micelei este format din precipitatul de As2S3 care are o mare capacitate de adsorbție și va chemosorbi ionii de HS-, formând stratul fix de ioni, care va determina și semnul micelei. Stratul de contraioni va fi format din ioni de hidroniu
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
ioni: H2S + H2O ↔ HS + H3O+ HCl + H2O ↔ Cl + H3O+ Nucleul micelei este format din precipitatul de As2S3 care are o mare capacitate de adsorbție și va chemosorbi ionii de HS-, formând stratul fix de ioni, care va determina și semnul micelei. Stratul de contraioni va fi format din ioni de hidroniu, la fel ca și stratul difuz. Formula micelei poate fi reprezentată astfel: [m As2S3 · n HS· (n-x) H3O+]· x H3O+ 132 Micelele din coloidul de acid silicic au nucleul
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
are o mare capacitate de adsorbție și va chemosorbi ionii de HS-, formând stratul fix de ioni, care va determina și semnul micelei. Stratul de contraioni va fi format din ioni de hidroniu, la fel ca și stratul difuz. Formula micelei poate fi reprezentată astfel: [m As2S3 · n HS· (n-x) H3O+]· x H3O+ 132 Micelele din coloidul de acid silicic au nucleul format dintr-un amestec de silice (anhidridă silicică) și acid silicic; ionizarea superficială a acidului silicic oferă particulelor
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
de ioni, care va determina și semnul micelei. Stratul de contraioni va fi format din ioni de hidroniu, la fel ca și stratul difuz. Formula micelei poate fi reprezentată astfel: [m As2S3 · n HS· (n-x) H3O+]· x H3O+ 132 Micelele din coloidul de acid silicic au nucleul format dintr-un amestec de silice (anhidridă silicică) și acid silicic; ionizarea superficială a acidului silicic oferă particulelor sarcină negativă. [(m SiO2 + p H2SiO3) · n HSiO3· (n-x) H3O+]· x H3O+ Hidroxizii unor
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
FeOCl + H2O → FeO(OH) + HCl unde 2 FeO(OH) = Fe2O3 · H2O (rugina). Nucleul particulelor este constituit dintr-un amestec de FeO(OH) și FeOCl, în care predomină oxiclorura ferică, deoarece prima treaptă a hidrolizei este mai accentuată, deci p > m. Micelele solului de hidroxid feric au deci formula: [(m FeO(OH) + p FeOCl) · n FeO+ · (n-x) Cl-]· x Cl Sarcina particulei se datorează unei ionizări superficiale a oxiclorurii ferice din nucleu. Nu există aici o adsorbție tipică de ioni, ca
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
datorează unei ionizări superficiale a oxiclorurii ferice din nucleu. Nu există aici o adsorbție tipică de ioni, ca la halogenurile de argint. Oxiclorura din nucleu continuă să hidrolizeze până când se transformă complet în FeO(OH), după 6 - 8 ani. Semnul micelei coloidale depinde și de natura ionilor care se află în exces în soluție. De exemplu, solul de iodură de argint se formează în urma reacțiilor: (K+ + I-) + (Ag+ + NO3-) → AgI + (K+ + NO3-) În cazul în care soluția de iodură de potasiu
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
ionilor care se află în exces în soluție. De exemplu, solul de iodură de argint se formează în urma reacțiilor: (K+ + I-) + (Ag+ + NO3-) → AgI + (K+ + NO3-) În cazul în care soluția de iodură de potasiu se află în exces, structura micelei va fi exprimată prin următoarea formulă, iar micela va avea sarcină negativă: [m AgI · n I· (n x) K+]· x K+ Dacă soluția de azotat de argint este în exces, micela de iodură de argint va fi pozitivă și va
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
De exemplu, solul de iodură de argint se formează în urma reacțiilor: (K+ + I-) + (Ag+ + NO3-) → AgI + (K+ + NO3-) În cazul în care soluția de iodură de potasiu se află în exces, structura micelei va fi exprimată prin următoarea formulă, iar micela va avea sarcină negativă: [m AgI · n I· (n x) K+]· x K+ Dacă soluția de azotat de argint este în exces, micela de iodură de argint va fi pozitivă și va avea următoarea structură: [m AgI · n Ag+ · (n
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
de iodură de potasiu se află în exces, structura micelei va fi exprimată prin următoarea formulă, iar micela va avea sarcină negativă: [m AgI · n I· (n x) K+]· x K+ Dacă soluția de azotat de argint este în exces, micela de iodură de argint va fi pozitivă și va avea următoarea structură: [m AgI · n Ag+ · (n x) NO3-]· x NO3133 Coloizii liofili sunt mai stabili datorită faptului că prezintă micele înconjurate cu un strat protector din mediul de dispersie
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
n x) NO3-]· x NO3133 Coloizii liofili sunt mai stabili datorită faptului că prezintă micele înconjurate cu un strat protector din mediul de dispersie. În cazul coloizilor hidrofili, acest strat protector este format din moleculele polare ale apei, orientate în jurul micelei în funcție de încărcarea electrică a acesteia. 2.5. Proprietățile sistemelor coloidale Caracteristicile generale ale coloizilor se referă la fenomenele lor cinetice, optice, electrice sau de suprafață. 2.5.1. Proprietăți cinetice 2.5.1.1. Difuziunea Este cel mai simplu fenomen
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
în realitate o coagulare lentă cu o viteză de coagulare sau de „îmbătrânire” din ce în ce mai mică. Factorii de care depinde stabilitatea unui sistem coloidal sunt: natura coloidului - coloizii liofili sunt mai stabili datorită stratului protector din mediul de dispersie ce înconjoară micela; sarcina electrică a mediului de dispersie; valoarea potențialului electrocinetic; mișcarea browniană; gradul de dispersie al particulelor coloidale - valorile mari favorizează stabilitatea; temperatura sistemului - valorile ridicate duc la formarea de agregate prin creșterea numărului de ciocniri între particule. Stabilitatea coloizilor liofobi
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
coloizilor de asociație este în echilibru chimic permanent cu starea de dispersie moleculară (sau de soluție propriu zisă), conform expresiei generale: soluție moleculară ↔ soluție coloidală Notând cu A substanța micromoleculară amfifilă respectivă și cu j numărul moleculelor asociate dintr-o micelă, rezultă: j · A ↔ Aj , cu constanta de echilibru Această constantă variază cu temperatura, cu structura chimică a fazei și a mediului de dispersie, cu concentrația și cu alți factori care asigură dispersarea și liofilia. Reprezentanții cei mai cunoscuți ai acestei
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
lanțul polietilenoxidic. Din această clasă fac parte poligliceril esterii acizilor grași, polietilenoxizii condensați cu acizi și alcooli grași, esterii zaharozei, octil și nonil fenolii etc. Și unii coloranți organici sunt capabili să treacă în mod spontan, prin simplă dizolvare, în micele coloidale. Agenți anionici Pe lângă săpunurile propriu zise, dintre agenții de suprafață anionici fac parte și mulți alți compuși la care grupa acidă (-COOH sau alta) este legată de o grupă lipofilă, cum ar fi: catene saturate și nesaturate, ramificate sau
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
solubilizator este ca acțiunea sa să se exercite la o concentrație mai mică sau egală cu 1%. După W.D. Harkins, solubilizarea poate fi de patru tipuri: moleculară dizolvare simplă nemicelară; adsorbtivă - atunci când solvatul este adsorbit pe suprafața externă a micelelor solubilizatorului; de pătrundere în micele - se produce în cazul soluțiilor cu un conținut mic de solubilizator (≤ 1%); de pătrundere în straturile micelare - care se produce doar la concentrații ridicate (10 - 15%). 4. Acțiunea de spălare (detergența) Multă vreme, acțiunea de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
să se exercite la o concentrație mai mică sau egală cu 1%. După W.D. Harkins, solubilizarea poate fi de patru tipuri: moleculară dizolvare simplă nemicelară; adsorbtivă - atunci când solvatul este adsorbit pe suprafața externă a micelelor solubilizatorului; de pătrundere în micele - se produce în cazul soluțiilor cu un conținut mic de solubilizator (≤ 1%); de pătrundere în straturile micelare - care se produce doar la concentrații ridicate (10 - 15%). 4. Acțiunea de spălare (detergența) Multă vreme, acțiunea de spălare a fost atribuită hidroxidului
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]