91 matches
-
acute virale ... Baremul activităților practice Examenul frotiului de sânge periferic în bolile infecțioase (50) Efectuarea puncției lombare la copilul de diverse vârste (30) Examenul microscopic și interpretarea rezultatelor de LCR (50) Examenul microscopic al produselor biologice în infecții virale, bacteriene, miceliene și parazitare (20) Tehnica imunizărilor active (vaccinări) (30) Tehnica recoltării corecte a produselor biologice pentru examenul de laborator (100) Tehnica de efectuare a toracocentezei (5) Interpretarea examenelor radiologice (torace, schelet, tract digestiv) (100) Insusirea manevrelor de resuscitare în infecțiile toxico-septice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
1. Diagnosticul de laborator Examenele micologice se efectuează în cazul leziunilor suspecte de a fi infecții fungice. Produsele patologice sunt tratate cu hidroxid de potasiu și apoi examinate la microscopie optică. În caz de infecție fungică se vor evidenția filamente miceliene. Lampa Wood (lumina ultravioletă de lungimea 320-400 nm) poate fi utilă în diferențierea anumitor dermatoze prin florescența produsă; de pildă, Microsporum arată verde la nivelul părului și se vede roșu în ertrasma, iar foarte alb în vitiligo datorită lipsei de
Tratat de diabet Paulescu by Lawrence Chukwudi Nwabudike, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92265_a_92760]
-
sau amestecul de acoperire, respective în sol, bălegar, mai rar direct pe ciuperci, în pachete de câte 4 - 6 bucăți. O femelă depune 30 - 40 ouă, adesea până la 300. Incubația durează 4 - 7 zile. Larvele eclozate se hrănesc cu țesuturile miceliene, ajungând la maturitate după 15 - 20 zile. Larva matură părăsește substratul alimentar, se retrage în substratul de acoperire unde se împupează. După 1 - 2 săptămâni apar insectele adulte, longevitatea acestora fiind de 1 - 6 zile. Dezvoltarea unei generații durează 25
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
de muște cecid. Adulții au dimensiuni foarte mici, foarte păgubitoare deoarece se înmulțesc repede. Se hrănesc cu miceliu și sapă galerii în piciorul și pălăria ciupercii. Acarianul roșu - Tarsonemus myceliophagus Hussey, ordinul Acari, familia Tarsonemydae Adulții se hrănesc cu hifele miceliene și cu spori de mucegai. Atacul puternic produce o colorație roșiatică la baza piciorului ciupercilor. Adulții se adună în grupuri pe ciuperci și depun ouă (fig. 61 a, b). Acești acarieni sunt vectori ai multor virusuri (Tudor Ioana, 2001). Nematozii
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
de ineficiența vitaminei D. 11.1. Etiologie Etiologia afectării interstițiale acute și cronice este diversă: • obstrucție și uropatii malformative (reflux vezicoureteral); • infecții: pielonefritele bacteriene, leptospiroza, infecții virale, infecții parazitare; • toxic-medicamentoase: AINS, analgezice, litiu, ciclosporina, ierburi chinezești, plumb; • nefropatia balcanică (toxine miceliene); • metabolice: gută, hipercalcemie, hipokaliemie, hiperoxaluria; • hematologice: amiloidoza, mielomul multiplu, alte paraproteinemii, drepanocitoza; • imunitare: sindrom Sjögren, vasculite sistemice, lupus eritematos sistemic, boala Goodpasture, sarcoidoză; • ereditare: boala Wilson, cistinoza, hiperoxaluria; • polichistoze cu afectare perichistică. 11.2. Diagnostic Examinarea urinei (cu bandeleta urinară
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
marea majoritate se prezintă sub formă de filamente simple sau ramificate cu pereți transversali sau septe care separă celulele între ele. Filamentele acestea se numesc taluri filamentoase sau li se mai dă denumirea de micelii, iar ramificațiilor, aceea de hife miceliene. Ca tip de organizare aparatul vegetativ al ciupercilor nu depășește niciodată nivelul de tal masiv rezultat prin împletirea talurilor filamentoase. 4.4.2.Formele de rezistență ale ciupercilor În situația când condițiile de viață încetează să mai fie favorabile ciupercile
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
luând aspectul de crustă ce se formează pe organele atacate ale plantelor. Stromele adăpostesc adesea forme asexuate sau sexuate de înmulțire și sunt colorate viu sau în brun întunecat. Scleroții sunt organe de rezistență ce reprezintă o împletire de filamente miceliene diferențiată, în stratul extern mai dens paraplectenchim și mai laxă în interior ce reprezintă prozoplectenchimul. Scleroții se formează fie în locul ovarelor florilor, la exteriorul sau în interiorul altor organe ale plantelor atacate. Din germinarea scleroților pot rezulta micelii vegetative, forme conidiene
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
ovarelor florilor, la exteriorul sau în interiorul altor organe ale plantelor atacate. Din germinarea scleroților pot rezulta micelii vegetative, forme conidiene sau la unele specii apotecii cu asce și ascospori. Rizomorfele sunt formațiuni ce rezultă din înmănuncherea a mai multor filamente miceliene strâns asociate ce se formează pe părțile subterane ale plantelor atacate. 4.4.3.Înmulțirea ciupercilor La ciupercile inferioare nu există o diferență tranșantă între aparatul vegetativ și organele de înmulțire. Astfel, la ciupercile din cl. Chytridiomycetes și Plasmodiophoromycetes gimnoplaștii
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
ce se extinde repede, în cazul în care temperatura se menține la 20-30oC și umiditatea este peste 90 %. În 2-3 zile întreaga răsadniță sau seră înmulțitor poate prezenta toate plantele distruse. La suprafața solului se constată prezența unui strat fin micelian albicios care se extinde. În cazul unei infestări puternice a solului se observă doar vetre de atac fără plante răsărite, deoarece acestea sunt putrezite până la ieșirea lor la suprafață. Atacul are o evoluție mai lentă după repicare, când plantele sunt
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
și evoluției grave a agentului patogen. Agentul patogen Pythium de Baryanum Hesse, fam. Pythiaceae, ord. Peronosporales, cl. Oomycetes, subîncr. Mastigomycotina. Aparatul vegetativ al patogenului este un sifonoplast, hialin, bogat ramificat care se dezvoltă intercelular dar și la exteriorul celulelor. Hifele miceliene sunt lipsite de haustori, absorbția hranei fiind făcută prin pereții sifonoplastului. Pe ramificațiile aparatului vegetativ, apar zoosporangi sferici din care ies numeroși zoospori flagelați ce sunt vehiculați de apa din sol dar ei au viabilitate redusă (1 oră). Înmulțirea sexuată
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
întinde și ocupa aproape întreg limbul. Frunzele parazitate iau un aspect pulverulent, se deformează, se încrețesc și în cele din urmă se usucă. Atacul pe frunzele bine dezvoltate apare sub forma unor pete conturate, în dreptul cărora se formează o pâslă miceliană mai densă și cu aspect pulverulent, datorită formării conidiilor. Lăstarii nelignificați pot fi acoperiți de pâsla miceliană care apare ca un manșon albicios; cei puternic atacați se îndoaie, se veștejesc și apoi se usucă. Pe lăstarii atacați, ciuperca formează uneori
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
în cele din urmă se usucă. Atacul pe frunzele bine dezvoltate apare sub forma unor pete conturate, în dreptul cărora se formează o pâslă miceliană mai densă și cu aspect pulverulent, datorită formării conidiilor. Lăstarii nelignificați pot fi acoperiți de pâsla miceliană care apare ca un manșon albicios; cei puternic atacați se îndoaie, se veștejesc și apoi se usucă. Pe lăstarii atacați, ciuperca formează uneori cleistotecii care conțin asce cu ascospori dar la noi în țară cleistoteciile au fost semnalate foarte rar
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
care acoperă ambele fețe ale limbului. În scurt timp frunzele se deformează, se înconvoaie ușor spre partea superioară, sunt mai puțin elastice și se usucă de timpuriu. Ciuperca atacă cu rapiditate lăstarii tineri pe care-i acoperă cu un manșon micelian albicios, pulverulent, datorită formării conidioforilor și conidiilor, iar spre toamnă acesta devine bruniu în urma formării cleistoteciilor punctiforme de culoare neagră. Lăstarii puternic atacați se îndoaie în formă de cârlig și se usucă. Florile atacate prezintă petalele deformate, în sensul că
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
nu cad decât spre toamnă. Lăstarii nelignificați, prezintă aceleași pete albicioase, uneori pulverulente, sunt opriți din creștere iar frunzele se încrețesc. Atacul pe ciorchini face ca aceștia să se brunifice și apoi să se usuce pe timp de secetă. Pâsla miceliană acoperă și bobițele care, ca urmare a măririi volumului, de multe ori crapă, iar conținutul acestora se scurge în afară, oferind un mediu excelent pentru dezvoltarea altor microorganisme. Pe timp secetos, bobițele se usucă, semințele ies în evidență, iar ciorchinii
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
secetos, bobițele se usucă, semințele ies în evidență, iar ciorchinii distruși în totalitate exală un miros de mucegai. În toamnele ploioase, bobițele atacate de Oidium sunt supuse infecțiilor cu Botrytis fuckeliana, pagubele putând fi foarte mari. Spre toamnă, pe pâsla miceliană și pe organele parazitate se constată uneori prezența cleistoteciilor care apar ca niște formațiuni punctiforme mici, de culoare neagră. Atacurile tardive pe bobițele ajunse la maturitate le depreciază calitativ, la suprafața acestora formându-se numeroase pete necrotice . Agentul patogen-Uncinula necator
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
µm. Ascele sunt cilindrice, hialine de 69-90 x 2,5-4,5 µm, cu câte 8 ascospori filamentoși, hialini, de 50-84 x 1,5 µm. Ascosporii produc infecții primare la florile de secară și ca urmare în locul ovarelor apare o masă miceliană de pe care se scurge un lichid dulceag ce conține conidiile unicelulare, hialine de 4-7 x 2-4 µm . Epidemiologie. Agentul patogen rezistă în timpul iernii sub formă de scleroți din care iau naștere ascostromele ciupercii. Infecțiile primare sunt asigurate de ascospori iar
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
uscării, pe plantă se găsesc fructe mici, brune, ce se usucă, în paralel cu fructe mari ce sunt veștede și nu se maturează. Vasele conducătoare sunt brunificate, dar mai slab ca la fusarioză și sunt astupate de tile sau hife miceliene. În cazul atacurilor incipiente, simptomele pot dispare dacă se instalează o vreme mai rece și cu insolație slabă. Agentul patogen Verticillium dahliae Kleb., fam. Mucedinaceae, ord. Moniliales, cl. Hyphomycetes, subîncr. Deuteromycotina. Ciuperca este o saprofită de sol care, după pătrunderea
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
apar pete mari, elipticovale, lungi de 1-3 cm și late de 3-6 mm, galben-albicioase, cu marginile bruneolivacei, ce dau simptomul cunoscut sub numele de “pătare în ochi” a tulpinilor. În zona centrală a petelor apar puncte negre alcătuite din strome miceliene cu aspect de pernițe . Zonele de deasupra și de sub pată se brunifică și ca urmare tulpina se îndoaie și se rupe de la locul de atac. În lanurile de grâu puternic atacate apar vetre de atac în care plantele sunt frânte
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
conidioforii și conidiile ce apar în centrul acestor pete. Conidioforii sunt simpli sau ramificați, mai groși la bază și susțin conidii pluricelulare, alungite, hialine, rotunjite la bază și ușor ascuțite la vârf, de 30-100 x 1,5-3,5 µm. Hifele miceliene străpung epiderma țesuturilor pe care le parazitează sau pătrund prin stomate, trec prin tecile frunzelor, pătrund în pai unde se dezvoltă radiar și determină simptomul de “ochi”. Epidemiologie. Agentul patogen rezistă peste iarnă în resturile vegetative în miriștea atacată. Pe
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de vânt. Ciuperca este saprofită sau facultativ parazită și produce doar o depreciere calitativă a cariopselor în condiții de umiditate excesivă, când se întârzie recoltarea (1997). Simptome. Organele aeriene ale plantelor pot fi invadate de această ciupercă ce produce aglomerări miceliene de culoare brună-negricioasă, la început izolate apoi confluente, care acoperă suprafețe mari din limbul frunzelor, paie sau spic. Pe tegumentul cariopselor se observă o înnegrire care este mai accentuată în dreptul embrionului și la vârful bobului. Din cariopsele negre, care sunt
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
ale genului Brassica, Asparagus, diverse plante ornamentale și graminee furajere. Talul ciupercii are celule alungite, hialine, apoi brune ce se ramifică și formează pâsle ușor vizibile. Ramificarea talului este caracteristică, ramurile secundare fiind perpendiculare pe hifa principală. Prin deshidratarea pâslei miceliene apar scleroții care își pot păstra viabilitatea în sol până la 3-4 ani. În depozitele umede scleroții pot emite hife ce vor infecta tuberculii în special în zona ochiurilor. Ciuperca formează rar bazidiofructe a căror rol nu este bine încă stabilit
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
și ruginile care se dezvoltă pe samulastră. Ca tratament biologic se recomandă unele filtrate din bacterii de sol și în cazul depășirii pragului de toleranță, tratamente prin pulverizare cu produse bogate în siliciu, care măresc rezistența frunzelor la penetrarea hifelor miceliene sau cu sulf care reduce circumstanțele favorabile infecției. Atacul de Gaeumanomyces (Ophiobolus) se poate reduce printr-o rotație corespunzătoare, prin reducerea îngrășămintelor cu azot și amplasarea culturii pe terenuri drenate. Cercetările întreprinse privind combaterea biologică a acestei specii au evidențiat
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
saprofită sau câte odată parazită și produce doar o depreciere calitativă a semințelor în condiții de umiditate excesivă, când se întârzie recoltarea, ca în anul 1997. Simptome. Organele aeriene ale plantelor pot fi invadate de această ciupercă ce produce aglomerări miceliene de culoare brună-negricioasă, la început izolate apoi unite, care acoperă suprafețe mari din limbul frunzelor, paie sau spic. Pe suprafața semințelor se observă o înnegrire care este mai accentuată în dreptul embrionului și la vârful bobului (fig.13). Din semințele negre
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
seamănă fără a fi tratat, din semințele infectate în cursul germinației apar plante care aparent se dezvoltă normal, dar în interiorul paiului se găsește miceliul ce se dezvoltă odată cu planta și la diferențierea spicului le va invada, va forma o masă miceliană, din care, prin fragmentare și îngroșarea pereților vor apărea sporii. Prevenire și combatere. Ciuperca poate fi combătută numai prin tratarea semințelor cu fungicide sistemice, ce vor încetini ritmul de diviziune a celulelor miceliului infecțios, așa încât la formarea spicului, miceliul să
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
partea bazală a tulpinii. Rădăcinile infectate se înroșesc, putrezesc și plantele se pot smulge ușor din sol. Partea bazală a tulpinii atacate se decolorează, apoi devine brună iar în interior măduva este de culoare roz-roșiatică. În dreptul nodurilor se observă pâsla miceliană albă sau roz deschis, care produce putrezirea țesuturilor iar ca urmare plantele se frâng. Știuleții aproape maturi care sunt atacați, se acoperă cu miceliu roz-rubiniu iar ca urmare boabele învelite în miceliu își pierd facultatea germinativă și chiar devin toxice
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]